Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China trebuie să fie făcută să plătească pentru sprijinul acordat Rusiei, încurajând totodată alianţa militară occidentală să furnizeze mai multe arme Ucrainei, relatează mass-media internațională.

Paradox geopolitic

„Ar putea părea un paradox, dar calea spre pace trece prin mai multe arme pentru Ucraina”, a declarat şeful NATO într-un discurs susţinut la Wilson Center, un think tank din Washington.
Stoltenberg, care va părăsi în curând postul de secretar general al NATO, efectuează o vizită la Washington pentru a pregăti summitul aniversar al Alianţei Nord-Atlantice, ce se va desfăşura în capitala federală americană în luna iulie.
„La un moment dat – şi cel puţin dacă China nu-şi schimbă direcţia -aliaţii trebuie să-i impună un cost”, a afirmat Stoltenberg, subliniind că Beijingul „alimentează cel mai mare conflict armat în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial”.
NATO, cu SUA în frunte, critică din ce în ce mai virulent ajutorul dat efortului de război rusesc de către China şi întreprinderile sale, care furnizează componente şi echipamente ce susţin sectorul de apărare al Rusiei.
El a mai subliniat faptul că NATO va prelua coordonarea sprijinului militar occidental pentru Ucraina condusă până în prezent de Washington, aşa cum au decis miniştrii apărării din cadrul Alianţei săptămâna trecută la Bruxelles.
Secretarul general al NATO a asigurat de asemenea că „peste 20 de ţări”s-au angajat să-şi ridice cheltuielile la 2% din PIB, aşa cum solicită de mult timp alianţa.

Rusia acuză

Kremlinul a apreciat luni că afirmaţiile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, despre desfăşurarea armelor nucleare ale alianţei, constituie o „escaladare a tensiunilor”, după cum s-a exprimat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Stoltenberg a declarat ziarului britanic Telegraph, preluat de aceeaşi agenţie, că NATO discută desfăşurarea mai multor arme nucleare, scoaterea lor din depozite şi punerea lor în stare de prealertă. Conform înaltului oficial al alianţei, în prezent au loc consultări între statele membre privind transparenţa legată de arsenalul nuclear al NATO, ca metodă de descurajare.
Peskov a atras atenţia că comentariile lui Stoltenberg par în contradicţie cu comunicatul Conferinţei pentru Ucraina, care consemnează că este inadmisibilă orice ameninţare cu utilizarea armelor nucleare, ca şi folosirea acestora în contextul conflictului ruso-ucrainean.
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat în trecut Statele Unite şi aliaţii europeni ai acestora că împing lumea în pragul unei confruntări nucleare prin dotarea Ucrainei cu armament în valoare de miliarde de dolari.
Conform Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă americani, Rusia şi SUA sunt de departe cele mai mari puteri nucleare ale lumii, deţinând împreună circa 88% din armamentul atomic de pe planetă.
Statele Unite au circa 100 de arme nucleare non-strategice B61 desfăşurate în Italia, Germania, Turcia, Belgia şi Olanda şi alte 100 de astfel de arme în interiorul graniţelor lor, arată buletinul organizaţiei respective. La rândul său, potrivit aceleiaşi surse, Rusia are circa 1558 de arme de acelaşi tip; experţii în controlul armamentului consideră că numărul exact este dificil de stabilit, din cauza lipsei de transparenţă.

Transparență nucleară

NATO discută desfăşurarea mai multor arme nucleare, scoaterea lor din depozite şi punerea lor în stare de prealertă, în contextul ameninţărilor în creştere din partea Rusiei şi Chinei, a declarat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, cotidianului britanic Telegraph, citat de mass-media internațională.
Conform înaltului oficial, în prezent au loc consultări între statele membre privind transparenţa legată de arsenalul nuclear al NATO, ca metodă de descurajare.
„Nu voi intra în detalii operaţionale privind numărul de ogive nucleare care ar trebui să fie operaţionale şi care ar trebui depozitate, dar trebuie să ne consultăm în privinţa acestor probleme. Exact asta facem”, a arătat el.
Stoltenberg a apreciat că „transparenţa ajută la comunicarea mesajului direct că suntem, desigur, o alianţă nucleară”. El a adăugat că obiectivul NATO este o lume fără arme nucleare, „dar atâta vreme cât există arme nucleare, vom rămâne o alianţă nucleară, deoarece o lume în care Rusia, China şi Coreea de Nord au arme nucleare, iar NATO nu, este o lume mai periculoasă”.
Secretarul general a afirmat săptămâna trecută că armele nucleare sunt „garanţia finală de securitate” a NATO şi o modalitate de menţinere a păcii.
Liderul rus Vladimir Putin a recurs des la amenințări privind folosirea armelor nucleare pentru autoapărare în situaţii extreme. Liderul de la Kremlin acuză Statele Unite şi aliaţii europeni ai acestora că împing lumea în pragul unei confruntări nucleare prin dotarea Ucrainei cu armament în valoare de miliarde de dolari, o parte din aceste arme fiind utilizate împotriva unor obiective de pe teritoriul Rusiei.
NATO, care şi-a asumat un rol mai important în coordonarea furnizării de arme pentru forţele ucrainene, nu discută frecvent în mod public subiectul armamentului, însă se ştie că SUA au desfăşurat arme nucleare în mai multe locuri din Europa.

Mii de focoase nucleare

Numărul total de arme nucleare în lume variază în funcție de sursă și de actualizarea informațiilor, dar estimările recente indică că există aproximativ 13.000 de focoase nucleare în lume. Aceste arme sunt deținute de un număr limitat de țări, printre care se numără:

-Rusia: aproximativ 6.375 focoase nucleare;

-Statele Unite: aproximativ 5.800 focoase nucleare;

-China: aproximativ 320 focoase nucleare;

-Franța: aproximativ 290 focoase nucleare;

-Regatul Unit: aproximativ 225 focoase nucleare;

-Pakistan: aproximativ 165 focoase nucleare;

-India: aproximativ 160 focoase nucleare;

-Israel: aproximativ 90 focoase nucleare (Statul Israel nu confirmă oficial că deține arme nucleare);

-Coreea de Nord: Aproximativ 40-50 focoase nucleare.

Există tratate internaționale și acorduri bilaterale care reglementează controlul și reducerea armelor nucleare, cum ar fi Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (TNP) și diverse tratate de dezarmare nucleară, dar acestea sunt ignorate de o parte a actorilor statali.

Doctrina nucleară

Doctrina nucleară a Rusiei este un set de politici și strategii care guvernează utilizarea și dezvoltarea armelor nucleare de către Federația Rusă. Aceasta a evoluat în contextul schimbărilor geopolitice și al preocupărilor de securitate națională.

Descurajare Strategică: Rusia consideră arsenalul său nuclear ca principal mijloc de descurajare a agresiunilor împotriva sa și de protejare a suveranității și integrității teritoriale.

Răspuns Asimetric: Rusia ar putea folosi arme nucleare pentru a compensa superioritatea convențională a unui adversar.

Rusia își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare ca răspuns la un atac cu arme de distrugere în masă împotriva sa sau a aliaților săi, precum și în cazul în care existența statului rus este amenințată de un atac convențional.

Doctrina militară nucleară rusă prevede utilizarea limitată a armelor nucleare poate dezescalada un conflict, obligând adversarul să negocieze pe condițiile favorabile Rusiei.

Rusia menține o triadă nucleară compusă din rachete balistice intercontinentale (ICBM), submarine lansatoare de rachete balistice (SLBM) și bombardiere strategice.

Rusia investește în modernizarea și diversificarea arsenalului său nuclear, incluzând dezvoltarea de noi sisteme de rachete și tehnologii avansate.

Ultima versiune a doctrinei militare ruse, adoptată în 2014, detaliază condițiile și principiile utilizării armelor nucleare. Rusia se angajează să protejeze aliații săi prin descurajare nucleară extinsă.

Liderii ruși au făcut în repetate rânduri declarații publice privind utilizarea armelor nucleare pentru a descuraja agresiunile și a sublinia seriozitatea angajamentelor lor de apărare.

Doctrina nucleară a Rusiei reflectă percepțiile sale de securitate și rolul crucial pe care îl joacă armele nucleare în strategia sa de apărare națională.