Femeile din statele sarace sunt cele mai afectate de schimbarile climatice

Schimbarile climatice ameninta sa mareasca prapastia dintre saraci si bogati si sa amplifice inechitatile dintre femei si barbati, deoarece femeile, mai ales acelea din tari in curs de dezvoltare, vor fi afectate in mod diferit fata de barbati, arata raportul „Starea Populatiei Lumii 2009: Femeile, populatia si clima intr-o lume in schimbare”, realizat de UNFPA (n.r.- Fondul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Populatie), si citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. „Schimbarile climatice reprezinta un risc suplimentar care nu face decat sa amplifice vulnerabilitatea populatiei sarace, care nu este pregatita sa se adapteze”, a declarat François Farah, reprezentant UNFPA in Romania.
Femeile se numara printre persoanele cele mai vulnerabile in fata schimbarilor climatice, pe de-o parte pentru ca in numeroase tari ele reprezinta cea mai mare parte a fortei de munca din agricultura iar, pe de alta parte pentru ca nu au acces la aceleasi oportunitati de a obtine venituri ca barbatii. Dintre cei 1,5 miliarde de saraci ai lumii care traiesc cu 1$ sau mai putin pe zi, majoritatea sunt femei, se arata in analiza prezentata de agentia ONU. Femeile au grija de gospodarie si de membrii familiei, situatie care cel mai adesea le limiteaza mobilitatea si le creste vulnerabilitatea in fata dezastrelor naturale. Seceta si precipitatiile abundente obliga femeile sa munceasca mai mult pentru a asigura hrana, apa si energia necesare pentru gospodarii. Fetele renunta la scoala pentru a-si ajuta mamele. Acest cerc al saraciei si al inegalitatii submineaza capitalul social necesar pentru a aborda in mod eficient schimbarile climatice.

Clima adversa

„In Romania s-a constatat o crestere a temperaturii medii cu 2°C* iar regiunile cele mai afectate de schimbarile climatice vor fi sudul si sud-vestul tarii, unde frecventa evenimentelor extreme (temperaturi ridicate, seceta prelungita, precipitatii abundente) va creste, afectand in special activitatile agricole ale oamenilor din zonele rurale”, a declarat Constanta Boroneant, vicepresedinte al Societatii Meteorologice din Romania. Conform Anuarului statistic, in zonele rurale din Romania traiesc mai multe femei decat barbati, mai ales in categoria de varsta de 55 de ani si peste, motiv pentru care ne putem astepta ca si in tara noastra femeile sa fie afectate mai puternic de schimbarile de mediu.
Pentru a evita marginalizarea populatiei vulnerabile, in special a femeilor este nevoie de o atentie asupra modului in care inegalitatea de gen impiedica dezvoltarea, sanatatea, echitatea si bunastarea generala, toate acestea subminand rezistenta tarilor in fata schimbarilor climatice, considera raportul UNFPA. Accesul la servicii medicale, la educatie si la o protectie egala a legii pot ajuta mai bine oamenii sa se adapteze la schimbarile de mediu. „Este nevoie sa investim in tehnologie, dar tehnologia nu va rezolva singura problemele schimbarilor de mediu. Este nevoie sa luam in considerare dimensiunea umana si sa analizam atat rolul pe care oamenii il au prin comportamentul de consum si cresterea populatiei la nivel global, cat si impactul pe care schimbarile climatice il au asupra oamenilor”, se mai arata in raport.

Responsabilitati relative

Planificarea familiala, sanatatea reproductiva si relatiile dintre sexe ar putea influenta cursul schimbarilor climatice in viitor si modul in care umanitatea se va adapta la cresterea nivelului marilor, inrautatirea furtunilor si secete severe, arata autorii raportului Situatia populatiei lumii 2009, publicat de UNFPA. Acordurile internationale privind schimbarile climatice si politicile nationale vor avea mai mult succes pe termen lung daca iau in considerare dinamica populatiei, relatiile dintre sexe, bunastarea femeilor si accesul la servicii si oportunitati, concluzioneaza raportul. Incetinirea cresterii populatiei, de exemplu, ar putea ajuta la crearea unei adaptabilitati sociale in fata impactului schimbarilor climatice si ar contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in viitor, mai arata raportul Situatia populatiei lumii 2009.
Majoritatea dezbaterilor actuale despre schimbarile climatice se invart in jurul responsabilitatilor relative ale tarilor privind limitarea cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera si eforturile de finantare pentru trecerea la energie regenerabila si la alte tehnologii. Care este cea mai buna abordare pentru a reduce emisiile de carbon? Cine ar trebui sa suporte responsabilitatea financiara pentru a rezolva problemele generate de schimbarile climatice in prezent si in viitor? „Aceste intrebari sunt extrem de importante”, scrie Directorul executiv al UNFPA, Thoraya Ahmed Obaid, in prefata raportului. „Dar la fel de importante sunt intrebarile de baza despre cum schimbarile climatice vor afecta femeile, barbatii, baietii si fetele in mod diferit in lume si in cadrul natiunilor si cum poate comportamentul individual sa submineze sau sa contribuie la efortul global de racorire a lumii noastre supusa incalzirii climatice”, adauga oficialul UNFPA.
Viitoarele dezbateri privind schimbarile climatice trebuie sa tina cont de dimensiunea umana si de gen a fiecarui aspect al problemei. Orice document final al Conferintei din decembrie 2009 al tarilor care sunt parti la Conventia cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice „care ar ajuta oamenii sa se adapteze la schimbarile climatice si care ar valorifica puterea oamenilor de a opri incalzirea atmosferei planetei, ar lansa o veritabila strategie globala pe termen lung care sa raspunda schimbarilor climatice”.

Elemente ale schimbarilor climatice

Temperatura la suprafata pamantului a crescut cu 0,74 grade Celsius in ultimii 100 de ani. Aceasta crestere poate parea nesemnificativa, dar aceasta incalzire a fost suficienta pentru a perturba multe dintre ecosistemele planetei si a aduce amenintari serioase bunastarii omului. Mai important, daca actualele tendinte continua sau se accelereaza, dupa cum prevad numerosi oameni de stiinta, temperatura la suprafata pamantului ar putea sa creasca cu inca 4 – 6 grade pana in 2100, probabil cu efecte catastrofice asupra mediului, habitatului, economiilor si a oamenilor. Primii 10 cei mai caldurosi ani la nivel global incepand cu 1880 au fost in ultimii 13 ani. Cu tot mai multa certitudine, climatologi din intreaga lume atribuie recenta incalzire gazelor cu efect de sera eliberate in atmosfera ca urmare a activitatilor unei populatii tot mai prospere, in special in tarile industrializate. Cresterea arderii de combustibili fosili precum carbune, petrol si gaze elibereaza mai mult dioxid de carbon in atmosfera, contribuind la si accelerand efectul de sera din atmosfera. Defrisarile si degradarea solului au ca rezultat, de asemenea, mai mult dioxid de carbon in atmosfera, iar activitatile de la agricultura si pana la refrigerare genereaza emisii ale altor gaze cu efect de sera.

Impactul uman

Schimbarile climatice au capacitatea de a rasturna realizarile obtinute cu greu in domeniul dezvoltarii in ultimele decenii si progresul catre indeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Reculul va fi generat probabil de lipsa de apa, furtunile tropicale puternice si valurile generate de furtuni, de inundatii, lipsa apei din ghetari pentru irigarea agriculturii, schimbari in disponibilitatea hranei si o posibila criza de sanatate.
Schimbarile climatice ameninta sa inrautateasca situatia saraciei si sa ingreuneze suplimentar viata grupurilor vulnerabile si marginalizate. In Asia de sud-est, de exemplu, aproximativ 221 de milioane de oameni traiesc deja sub limita saraciei de 2$ pe zi. Multi dintre saracii din regiune traiesc in zonele de coasta si in delte si multi dintre acestia sunt mici fermieri sau isi castiga existenta din activitati maritime. Gospodariile sarace sunt in mod special vulnerabile la schimbarile climatice deoarece venitul lor redus le asigura un acces scazut sau deloc la servicii de sanatate sau alte servicii de asistenta sociala care sa-i protejeze de amenintarile generate de conditiile schimbatoare. De asemenea, ca urmare a schimbarilor climatice, nivelul marilor va creste, amenintand zonele de coasta de la altitudine joasa, dens populate si micile state insulare.
In mai 2009, publicatia medicala „The Lancet” a numit schimbarile climatice „cea mai mare amenintare de sanatate de la nivel global in secolul XXI”. Impactul epidemiologic al schimbarilor climatice asupra tiparelor de boli la nivel mondial vor fi profunde, in special in tarile in curs de dezvoltare, unde vulnerabilitatile de sanatate ale saracilor persista. Incidenta bolilor transmise prin vectori, de exemplu, va creste. Milioane de oameni ar putea fi afectati, in plus, de malarie deoarece temperaturile in crestere le permit tantarilor purtatori ai bolii sa traiasca la altitudini mai inalte.

Clima si migratia

Miscarile de populatie la scara larga se vor intensifica din moment ce schimbarile climatice ar duce la abandonarea zonelor inundate sau aride si neospitaliere. Migratia care va urma va duce la grave probleme de sanatate, atat in mod direct ca urmare a presiunilor procesului de migratie, cat si indirect ca urmare a posibilelor conflicte civile cauzate de miscarile haotice ale oamenilor.
Milioane de oameni care traiesc in prezent in zone joase de coasta ar putea fi nevoiti sa-si paraseasca locuintele daca nivelul marii creste dupa cum prognozeaza expertii in schimbari climatice. Secetele severe si prelungite ar putea impinge mai multi fermieri dinspre zonele rurale spre orase in cautare de mijloace de trai. Locuitorii cartierelor urbane marginase din zonele cu risc de inundare ar putea migra spre zonele rurale pentru a evita pericolul. Iar in anumite situatii, degradarea graduala a mediului ar putea distruge oportunitatile de venituri, impingand oamenii peste granite.
Motivul pentru care oamenii migreaza sau cauta refugiu sunt complexe, fiind dificil de prevazut cum va fi afectata migratia din viitor de schimbarile climatice. Totusi schimbarile climatice par sa devina un impuls major pentru miscarile de populatie, probabil in principal prin deplasari interne dar si prin migratie internationala intr-o anumita masura.

Diminuarea schimbarilor climatice

Influenta activitatii umane asupra schimbarilor climatice este complexa. Are legatura cu ceea ce consumam, cu tipurile de energie pe care le producem si le folosim, daca traim la oras sau la tara, daca traim intr-o tara bogata sau saraca, daca suntem tineri sau batrani, ce mancam si chiar masura in care femeile si barbatii se bucura de drepturi si oportunitati egale. Are legatura cu cresterea noastra numerica – care se apropie de 7 miliarde. Intrucat cresterea economiilor, a populatiei si a consumului depasesc capacitatea Pamantului de a se adapta, schimbarile climatice ar putea deveni extreme – chiar catastrofale. Dinamica populatiei reprezinta doar o parte dintr-o poveste mai ampla si mai complicata despre modul in care unele tari si unii oameni au inteles sa realizeze dezvoltarea si sa defineasca progresul si despre modul in care altii au avut prea putina influenta in luarea deciziilor care le afecteaza vietile.
Totusi, nu toti oamenii sau toate tarile sunt egale cand vine vorba despre emisiile de gaze cu efect de sera care ne incalzesc atmosfera. Pana acum, tarile industrializate au generat o mare parte de dioxid de carbon si alte gaze nocive pentru mediu, dar au fost relativ imune la efectele schimbarilor climatice. Tarile in curs de dezvoltare sunt responsabile pentru o mai mica parte de emisii cu efect de sera si totusi, deja suporta in mai mare masura povara adaptarii la evenimente meteo extreme, la cresterea nivelului marilor, la inundatii si seceta. Tarile industrializate au creat o mare parte a problemei, iar saracii lumii se confrunta cu cele mai mari provocari de a se adapta la ea.
Importanta rapiditatii si a magnitudinii recentei cresteri a populatiei in amplificarea viitoarelor emisii cu efect de sera este recunoscuta de oameni de stiinta, inclusiv cei din Comitetul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice. O domolire a cresterii populatiei atat in tarile dezvoltate, cat si in tarile in curs de dezvoltare ar putea ajuta la usurarea sarcinii de echilibrare a emisiilor globale pe termen lung si la facilitarea unei adaptari imediate la schimbarile pe cale de a se produce. Masura in care o crestere mai domoala a populatiei ar conta depinde totusi de viitorul economiei globale si al tendintelor tehnologice si de consum.
Rolul cresterii populatiei in cadrul cresterii emisiilor cu efect de sera este departe de a fi singura perspectiva demografica a schimbarilor climatice. Compunerea gospodariei este o astfel de variabila care afecteaza cantitatea de gaze cu efect de sera din atmosfera. Studiile au aratat ca gospodariile mici pot avea un consum de energie per capita mai ridicat decat al gospodariilor mai mari. Unele dovezi arata ca schimbarile structurii de varsta si ale distributiei geografice – tendinta de a trai la oras, de exemplu – pot afecta cresterea emisiilor. Dinamica populatiei ar putea influenta emisiile cu efect de sera pe termen lung. In viitorul apropiat dinamica populatiei va influenta capacitatea tarilor de a se adapta la impactul schimbarilor climatice.

Povara disproportionata

Schimbarile climatice nu numai ca vor pune in pericol vieti si vor submina mijloace de trai, dar vor si mari prapastia dintre bogati si saraci si vor amplifica inegalitatile dintre femei si barbati. Femeile – in special acelea din tarile sarace – vor fi afectate in mod diferit fata de barbati. Ele sunt printre persoanele cele mai vulnerabile in fata schimbarilor climatice, pe de-o parte pentru ca in multe tari ele lucreaza in mai mare masura in agricultura si, pe de alta parte, pentru ca ele tind sa aiba acces la mai putine oportunitati de castigare a veniturilor. Femeile au grija de gospodarie si de membrii familiei, situatie care cel mai adesea le limiteaza mobilitatea si le creste vulnerabilitatea in fata dezastrelor naturale. Seceta si precipitatiile abundente obliga femeile sa munceasca mai mult pentru a asigura hrana, apa si energia necesare pentru gospodarii. Fetele renunta la scoala pentru a-si ajuta mamele. Acest cerc al saraciei si al inegalitatii submineaza capitalul social necesar pentru a aborda in mod eficient schimbarile climatice.
Avand in vedere implicarea considerabila a femeilor in producerea hranei in tarile in curs de dezvoltare, stransa legatura dintre gen, agricultura si schimbari climatice merita o analiza mai aprofundata decat primeste in prezent. Din cauza unei saracii mai mari, a unei puteri reduse asupra propriilor vieti, a unei recunoasteri scazute a productivitatii lor economice si a unei poveri disproportionate de reproducere si crestere a copiilor, femeile se confrunta cu provocari suplimentare cand clima se schimba. Marginalizarea si discriminarea femeilor si neacordarea atentiei cuvenite modului in care inegalitatea de gen impiedica dezvoltarea, sanatatea, echitatea si bunastarea generala, toate acestea submineaza rezistenta tarilor in fata schimbarilor climatice. Capacitatea de a rezista este mai probabil sa infloreasca si sa se dezvolte in societatile in care toti oamenii pot merge la scoala, au acces la servicii medicale, se bucura de o protectie egala a legii si participa pe deplin la dirijarea propriilor vieti si ale destinelor comunitatilor si natiunilor lor. Adesea, capacitatea de a rezista isi are radacinile in cultura, cum ar fi numeroasele cazuri de traditie a generozitatii fata de cei in nevoie si a cooperarii in fata calamitatii.

Sanatatea reproducerii

Conferinta internationala pentru populatie si dezvoltare (ICPD) din 1994 a fost o piatra de hotar in istoria populatiei si a dezvoltarii, se arata in comunicatul serviciului de presa al UNFPA. La conferinta, reprezentantii din intreaga lume au fost de acord ca populatia nu inseamna cifre, ci oameni. Programul de actiune pe 20 ani adoptat la conferinta de catre 179 de guverne arata ca daca nevoile de planificare familiala voluntara si de sanatate a reproducerii sunt acoperite, alaturi de alte servicii de baza de sanatate si de educatie, atunci stabilizarea populatiei va decurge in mod natural, nu prin coercitie sau control.
Exista suficiente motive sa credem ca realizarea obiectivului ICPD de acces universal la sanatatea reproducerii, impreuna cu imbunatatirea situatiei educatiei pentru fete si cu egalitatea de gen, ar ajuta la realizarea obiectivelor de sanatate si dezvoltare, contribuind in acelasi timp la un declin al fertilitatii, care ar ajuta, in schimb, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera pe termen lung. Acest declin al fertilitatii in sine – sau chiar si in combinatie cu cresterea ratei de supravietuire materna si infantila, la care sanatatea reproducerii, educatia si egalitatea de gen contribuie, de asemenea, in mod considerabil – duce la niveluri de populatie mai mici decat cele prognozate in cele mai multe scenarii cu privire la emisiile de gaze cu efect de sera dezvoltate pentru Comitetul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice.

Masuri de combatere

Guvernele trebuie sa anticipeze si sa se pregateasca pentru problemele pe care schimbarile climatice le vor adauga deja provocatoarei activitati de avansare a dezvoltarii, de reducere a saraciei, de asigurare a accesului la educatie si ingrijire medicala si de inaintare catre egalitatea de gen. Este mult mai probabil ca niste abordari de succes cu privire la schimbarile climatice sa apara intr-un context de dezvoltare economica si sociala de durata, de respect al drepturilor omului si al diversitatii culturale, de autonomie a femeilor si acces la sanatatea reproducerii pentru toti. Totusi, masurile specifice de abordare a problemei trebuie sa se bazeze pe fapte si nu pe panica. Golurile in cercetare privind multe dintre efectele la – si solutiile pentru – schimbarile climatice trebuie completate pana nu este prea tarziu. Natura complexa a schimbarilor climatice induse de om sugereaza trei arii de actiune de care este nevoie acum, cu beneficii imediate, pe termen scurt si pe termen lung.
Temperaturile globale sunt deja in crestere, asa ca nu avem alta posibilitate decat sa ne adaptam schimbarilor cu care ne confruntam in prezent si sa le anticipam pe acelea la care ne putem astepta in viitor. Cum se prefigureaza ca temperaturile vor creste in urmatoarele decenii si nivelul marilor in urmatoarele secole, a invata sa ne adaptam si sa devenim mai flexibili in fata schimbarilor climatice in desfasurare este o necesitate imediata dar si de termen lung. Adaptarea, totusi, nu este ceva ce poate fi transferat tarilor in curs de dezvoltare de catre tari donatoare, banci sau corporatii. Desi finantarea si transferul de tehnologie si cunoastere sunt esentiale in acest efort, o adaptare de succes si de durata trebuie sa reiasa din vietile, experienta si intelepciunea celor care trebuie sa se adapteze.
Fara oprirea cresterii emisiilor globale de gaze cu efect de sera si apoi reducerea lor rapida, adaptarea la schimbarile climatice va deveni o provocare fara sfarsit si poate chiar imposibila. Graba de a ne construi flexibilitatea in fata schimbarilor climatice nu ne poate distrage de la necesitatea de a reduce emisiile cat mai rapid posibil, incepand cu acest moment.
Chiar si succesele esentiale de inceput in reducerea emisiilor vor fi doar un preambul al unei sarcini care va preocupa probabil oamenii timp de decenii, chiar secole: cum sa prospere la nivel mondial evitand ca activitatile umane sa impinga atmosfera globala si clima dincolo de limitele in care omul poate locui.

Dezvoltare negativa

La nivelul Uniunii Europene (UE), Romania seamana, ca structura de dezvoltare, cu Bulgaria, Polonia si Ungaria, iar in ce priveste sanatatea, tara noastra se afla pe o pozitie cu 17 locuri mai proasta decat cea medie, se arata in Raportul Dezvoltarii Umane, document publicat de catre Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare si care cuprinde 182 de tari membre ONU. Concret, se constata un nivel ridicat de educatie, insa starea de sanatate este problematica, aflandu-se la limita dintre nivelul mediu-dezvoltat si dezvoltat. Tara nostra are similitudine maxima cu Bulgaria, sub aspectul profilului de dezvoltare si cu Polonia din perspectiva profilului de migratie, subliniaza mass-media locala, citand raportul ONU.
Analiza realizata pe baza raportului PNUD mai arata ca nivelul remitentelor (n.r. – banii trimisi in tara de catre diaspora economica) este foarte ridicat raportat la numarul de locuitori. Romania are rangul 2 din cele 69 de tari cu peste 10 milioane de locuitori. Acest nivel ridicat este favorizat de vechimea redusa a emigrarii si de frustrarile pe care migrantii plecati le au in conditiile unor inegalitati intre nivelul sporit de educatie si starea proasta de sanatate dar si intre venituri. Banii veniti din strainatate sunt vazuti ca mijloc de reducere a acestor inegalitati. Romania face parte din categoria statelor cu nivel redus de imigrare, dar cu un flux puternic de intrari de remitente, alaturi de Polonia, Slovacia, Bulgaria si Lituania. Romanii din Spania si Italia intra in competitie cu marocanii, albanezii, columbienii si ecuadorienii, cetateni care provin din tari cu niveluri de dezvoltare mai mici decat in cazul Romaniei. Cetatenii romani trimit acasa remitente mult mai mari decat cele expediate de imigrantii cu care intra in competitie.
In ceea ce priveste sanatatea, Romania inregistreaza cea mai slaba pozitie in Europa. Se afla pe ultimul loc dupa Lituania, Letonia si Bulgaria, cu o valoare a sperantei de viata de 72,5 ani, inregistrand rangul 80. In schimb, pentru educatie, rangul a fost cuprins in perioada 2005-2007 intre 50 si 52. „Romanii sunt relativ bine scoliti, dar traiesc prost”, spun specialistii consultati de hotnews.ro. Polonia si Ungaria au ranguri de dezvoltare superioare (41, respectiv 43) celor pentru Bulgaria (61) si Romania (63). Totusi, profilele lor de dezvoltare seamana foarte mult. La nivel mondial, Romania se aseamana cel mai mult cu Trinidad-Tobago, o tara mica din America Latina, confruntata cu grave conflicte interetnice si saracie cronica, Indicele dezvoltarii umane fiind acelasi.

Declin demografic

Conform studiului „Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei. O perspectiva din anul 2007 asupra populatiei Romaniei in secolul 21”, realizat de Centrul de Cercetari Demografice „Vladimir Trebici”, din cadrul Institutul National de Cercetari Economice, al Academiei Romane, in prezent Romania a intrat in al optsprezecelea an de declin al populatiei si nu exista perspective de stopare a acestei scaderi. Dimpotriva, tendinta va continua si in anii urmatori. Realitatea demografica din tara noastra poate fi caracterizata prin termenul de criza demografica latenta. In opinia autorilor, mecanismele care au condus la scaderea populatiei Romaniei cu aproape 1,5 milioane de oameni din 1990 pana in prezent si la deteriorarea structurii pe varste a populatiei sunt: fertilitatea – cu o valoare de numai 1,3 copii la o femeie, aceasta este scazuta si nu asigura inlocuirea generatiilor. Pentru inlocuirea generatiilor, fertilitatea ar trebui sa fie de 2,1 copii la o femeie; migratia externa – necunoscuta ca dimensiune, dar are valori foarte ridicate (in special migratia temporara pentru munca, dintre cei plecati la munca, 65% au varste intre 20 si 40 de ani, persoane care pot aduce pe lume copii); mortalitatea generala – inregistreaza inca valori ridicate in Romania, desi s-a stabilizat dupa 2000 in jurul valorii de 12 decedati la 1000 de locuitori.
Rezultatele acestor factori sunt: o populatie imbatranita – putini copii si tineri si o populatie de peste 60 de ani numeroasa – si un raport de dependenta de 34 de varstnici la 100 de persoane adulte. Aceasta situatie are consecinte economice si sociale grave si necesita masuri urgente de restructurare coerenta a sistemului de asigurari sociale, a celui medical si a sistemului de educatie care sa ia in considerare realitatea demografica din tara, mai considera autorii raportului.

Perspective sumbre

Potrivit sursei citate, in prezent fertilitatea este de 1,3 copii la o femeie. Mentinerea acestui nivel al fertilitatii ar avea urmatoarele consecinte: o diminuare drastica a dimensiunii populatiei in varsta de munca – populatia de 20-64 ani ar ajunge la numai 9 milioane in anul 2050, cu 4 milioane mai mica decat in prezent, o crestere rapida a populatiei varstnice – populatia de 65 ani si peste ar ajunge la 5 milioane in 2050 fata de 3,2 milioane cat este astazi, degradarea raportului de dependenta – raportul de dependenta va ajunge la 115 persoane tinere si varstnice la 100 de persoane adulte (n.r. – in prima faza, o redresare a natalitatii va duce doar la amplificarea raportului de dependenta prin cresterea populatiei tinere, inactiva economic), o scadere a populatiei de varsta scolara – odata cu patrunderea generatiilor din ce in ce mai putin numeroase nascute dupa 1989. Populatia cu varsta intre 3 si 23 de ani este astazi de 5,7 milioane si ar ajunge la 4,2 milioane in 2025, respectiv la 2,7 milioane in 2050. Populatia cu varsta intre 19 si 23 de ani, din care se recruteaza populatia universitara, va fi compusa pana in anul 2025 doar din populatia aflata deja in viata (generatii nascute inainte de 2006) care nu poate fi in nici un fel influentata ca dimensiune. Aceasta populatie este in prezent formata din 1,6 milioane, dar va scadea la 1 milion pana in 2025. Daca se mentine fertilitatea actuala, in anul 2050 aceasta populatie va numara 700 de mii de persoane.
Studiu propune mai multe masuri de combatere, luand in considerare faptul ca populatia reprezinta elementul central in definirea si structurarea oricarei strategii pentru o dezvoltare socio-economica durabila. In momentul de fata, mai mult ca niciodata, Romania are nevoie de o viziune realista asupra dezvoltarii sale economice si sociale pentru urmatoarele decenii, iar populatia este factorul major al acestei viziuni. Instrumentul folosit in elaborarea programelor si strategiilor de dezvoltare economica si sociala sunt proiectarile demografice.
Reinnoirea unei populatii are la baza un principiu foarte simplu: o femeie trebuie sa aduca pe lume, in medie, doi copii pentru a se asigura simpla inlocuire a generatiilor si stabilitatea numarului populatiei. In orice model de prognoza demografica, numarul copiilor depinde de doua variabile: numarul femeilor aflate la varste fertile si ratele de fertilitate (adica numarul de nascuti la 1000 de femei de o anumita varsta). In momentul de fata, Romania are o structura pe varste deteriorata care nu mai poate fi ameliorata pana in 2020. Deoarece dupa 1990 s-au nascut generatii putin numeroase, chiar daca fertilitatea ar creste imediat si s-ar mentine constanta pe urmatorii 10-15 ani, declinul demografic nu va mai putea fi stopat decat in a doua jumatate a secolului. De aceea, este nevoie de masuri imediate pentru ca sistemul de asigurari sociale, cel medical si sistemul de educatie sa poata face fata tuturor acestor schimbari. Redresarea structurii pe varste este o urgenta, se poate face doar prin masuri imediate, cu efecte pe termen lung si foarte lung.

Scenarii pesimiste

Conform unui alt scenariu, pana in 2010, fertilitatea ar cunoaste o redresare de la 1,3 copii la 1,8 copii la o femeie si s-ar mentine constanta. Al treilea scenariu propus de studiul „Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei. O perspectiva din anul 2007 asupra populatiei Romaniei in secolul 21” considera ca pana in 2010, fertilitatea ar ajunge la 1,8 copii la o femeie si pana in 2020, fertilitatea ar atinge nivelul de inlocuire a populatiei de 2,1 copii la o femeie si ar ramane la acest nivel.
In ambele scenarii, pana la mijlocul secolului, situatia demografica a tarii nu se poate ameliora decat prin diminuarea intensitatii deteriorarii structurii pe varste. Consecintele scaderii si mentinerii fertilitatii la 1,3 copii la o femeie si efectele accentuarii procesului de imbatranire demografica nu pot fi eliminate imediat. Abia in a doua jumatate a secolului, prin politici inteligente, s-ar putea ajunge la stoparea declinului demografic. Cauzele sunt determinate de faptul ca, desi fertilitatea ar putea sa creasca, numarul mamelor va continua sa inregistreze valori scazute (prin patrunderea in acest segment de populatie a generatiilor reduse ca numar, nascute dupa 1989) si de faptul ca mortalitatea la 60 de ani si peste va creste (prin cresterea numarului si a ponderii populatiei de peste 60 de ani).
Eventualele avantaje vor aparea dupa 2050 cand, prin redresarea fertilitatii, numarul populatiei active economic ar ajunge la 7,9 milioane in scenariul 2 si la 8,3 milioane in scenariul 3, iar raportul de dependenta economica dintre adulti si varstnici s-ar diminua. Adoptarea unei strategii nationale privind populatia si dezvoltarea, realista, coerenta si de larga perspectiva, este singura posibilitate de stabilizare a situatiei demografice a tarii si de stopare a declinului demografic pe termen foarte lung, se mai arata in studiul citat.