Autoritățile de Chișinău au reușit să treacă cu bine de momentul alegerilor prezidențiale și a referendumului proeuropean, în ciuda tuturor resurselor aruncate în luptă de către Federația Rusă, dar în 2025 va fi din nou o luptă extrem de dificilă deoarece se vor desfășura alegeri parlamentare, iar guvernarea PAS s-a erodat destul de tare. Un capitol care va avea probabil o influență majoră asupra votului de anul viitor ține de securitatea energetică, un capitol la care Republica Moldova depinde substanțial de sprijin extern.

Federația Rusă ar putea lansa noi acțiuni hibride de amploare pentru a submina șansele guvernării pro-europene la alegerile parlamentare. Există o probabilitate foarte ridicată ca Moscova să provoace o nouă criză energetică, în contextul deciziei Ucrainei de a nu prelungi contractul de tranzit al gazelor cu Gazprom după 31 decembrie 2024. Această situație ar putea afecta accesul regiunii separatiste Transnistria la gazul gratuit din Rusia, de care beneficiază de aproape 30 de ani, ceea ce ar duce la probleme sociale majore. Nu este vorba doar de gazul necesar pentru consumul realizat de populație, ci și de cel utilizat în industria locală. Principalele unități economice din Transnistria, precum combinatul metalurgic și fabrica de ciment din Râbnița sau centrala electrică de la Cuciurgani, depind de gazul distribuit gratuit din Rusia, iar veniturile generate de acestea asigură stabilitatea financiară a regiunii, fiind esențiale pentru acoperirea cheltuielilor publice în Transnistria.

Rusia ar putea acuza Ucraina pentru situația creată și ar putea susține că nu mai poate asigura transportul gazului prin hub-ul din Sudja, aflat în regiunea Kursk, controlată de Kiev, provocând o criză energetică și socială. Acest lucru ar pune Chișinăul într-o situație dificilă, mai ales înainte de alegerile parlamentare. Republica Moldova nu dispune de suficiente resurse financiare pentru a sprijini stabilitatea Transnistriei, o regiune cu o populație de peste 360 000 de locuitori, astfel încât va avea nevoie de asistență rapidă din partea Uniunii Europene, în special din partea României. De asemenea, centrala de la Cuciurgan, situată în Transnistria, furnizează energie electrică Republicii Moldova la un preț sub nivelul pieței, având un avantaj considerabil datorită costurilor reduse pentru materii prime.

Astfel, Rusia poate pune presiune pe Guvernul de la Chișinău nu doar printr-o criză umanitară în Transnistria, ci și printr-o criză energetică în Republica Moldova. Ministrul moldovean al energiei, Victor Parlicov, a menționat că gazul rusesc ar putea fi livrat Transnistriei prin ruta Turcia-Bulgaria-România, dar există incertitudini privind disponibilitatea Gazprom de a utiliza acest traseu, deoarece nu a rezervat nicio capacitate de tranzit pe această rută până acum.

O alternativă ar fi ca Republica Moldova să încheie un contract de tranzit cu Ucraina pentru a primi gazul direct de la granița cu Rusia, plătind taxele de tranzit direct Ucrainei și excluzând Gazprom din acest proces. Au avut loc negocieri între Moldovagaz și Gazprom la Sankt Petersburg, dar deocamdată fără un rezultat concret.

Între timp la București se lucrează intens pentru a sprijini sectorul energetic al Republicii Moldova la iarnă. România va putea sprijini Republica Moldova în sezonul de iarnă prin trimiterea de energie electrică utlizând patru noi linii de 110 kV. Conform informațiilor oferite de Întreprinderea de Stat Moldelectrica, în colaborare cu CNTEE Transelectrica din România și operatorii de distribuție de pe ambele maluri ale Prutului, au fost activate regimurile de insularizare pe aceste linii de interconexiune. Aceasta face parte din Planul de pregătire al Guvernului pentru sezonul de iarnă 2024-2025, oferind soluții alternative pentru alimentarea stabilă și continuă cu energie electrică. În caz de avarie sau criză, sistemul energetic al Republicii Moldova va putea gestiona rapid orice situație, asigurând astfel o stabilitate sporită în alimentarea consumatorilor.

Deși Moldelectrica nu a specificat exact numele acestor linii, este probabil vorba de cele patru conexiuni de 110 kV din estul României către Republica Moldova: Huși-Cioara, Stânca-Costești, Țuțora-Ungheni și Fălciu-Gotești. Recent, la ultima dintre ele au avut loc teste de tensiune la noua celulă de racord din stația de interconexiune din Moldova.

Aceste măsuri din programul de iarnă al Guvernului de la Chișinău contribuie la reducerea vulnerabilităților tehnice în alimentarea cu energie electrică. Având în vedere capacitățile de generare reduse din Ucraina din cauza distrugerilor suferite, există temerea că cererea de energie electrică în Ucraina și Moldova ar putea depăși oferta disponibilă. În acest context, ENTSO-E, asociația europeană a operatorilor de transport și sistem energetic, a decis să crească capacitatea de export a energiei electrice către Ucraina și Moldova, de la 1.700 MW la 2.100 MW începând cu 1 decembrie, pentru a asigura o alimentare suficientă în regiune.