Analiză: Miza „războaielor gazoductelor” duse de Rusia în Europa

de | apr. 30, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Razboi energetic, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Pe lângă războiul informațional pe care îl duce din plin în Europa prin canalele sale de propagandă, Rusia a apăsat pedala de accelerație și în domeniul energiei. Deținătoare a unor puternice atuu-uri energetice, Rusia a lasant în ultimii ani o ofensivă teribilă în Europa pentru a lega și apoi ține în șah UE prin forța […]

Pe lângă războiul informațional pe care îl duce din plin în Europa prin canalele sale de propagandă, Rusia a apăsat pedala de accelerație și în domeniul energiei. Deținătoare a unor puternice atuu-uri energetice, Rusia a lasant în ultimii ani o ofensivă teribilă în Europa pentru a lega și apoi ține în șah UE prin forța pârghiei energetice.

Prin aceste rețelele enegetice ce cresc de la an la an, Moscova se contrapune regimului de sancțiuni occidentale și ale privațiuni pentru mulți lideri ce gravitează în jurul nucleaului de putere de la Kremlin.

În prezent, Rusia poartă acest „război energetic” pe două fronturi: cel nordic asigurat de proiectul Nord Stream 2 și cel putin asigurat de Turkish Stream. Dar ambele au în vizor scoaterea de pe rută a Ucrainei și oricărui tip de avantaje care să mijlocească relația comercială dintre Rusia și Europa. Deși UE mimează un soi de atașament față această chestiune delicată pentru Ucraina, singurul aliat puternic al Kievului în toată această poveste sunt SUA.

Acestea sunt principalele conducte prin care Rusia își propune alimentarea suplimentară a Europei cu gaz rusesc. Miza politică în nord este de ocolire a Ucrainei și de interconectare și mai profundă cu Germania, principala forță politică din UE, iar în sud întărirea legăturilor cu Turcia condusă de regimul din ce în ce mai autoritar al președintelui Erdogan și extensia spre zonă sud-estică a Europei în țările din Balcani.

Germania admite importanța politică

Luna aprilie a fost una extrem de importantă a discuțiilor Rusiei cu partenerii săi pe această dimensiune. Cu toate că și Germania vrea realizarea gazoductului Nord Stream 2, Berlinul realizează că astfel o mare parte a importanței strategice a Ucrainei, ca zonă tamponă între Rusia și Europa, se va pierde, iar negocierile de pace vor deveni unele și mai dificile pentru Kiev și aspirațiile sale europene.

La ultimele discuții de pe 10 aprilie pe tema conducetei Nord Stream 2, cancelarul german Angela Merkel a declarat într-o conferință comună cu liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, că Rusia trebuie să rcunoască întâi rolul Ucrainei în tranzitul gazelor naturale ruse către Europa.

Până acum, Berlinul a dat asigurări că era vorba despre o infrastructură pur „comercială” şi a ridicat, la sfârşitul lui martie, ultimele obstacole din calea construirii acestui gazoduct care leagă Rusia şi Germania prin marea baltică, un complemt al Nord Stream 1.

„Există de asemenea factori politici de luat în considerare”, a declarat Merkel. Ea a apreciat că Nord Stream 2 este „un proiect fără claritate cu privire la rolul Ucrainei în tranzit nu este posibil”. Cancelarul a recunoscut că proiectul gazoductului nu va schimba cu nimic importanta dependenţă a Europei de gazele naturale ruse.

Mai precis, este vorba despre garantarea pentru Kiev a drepturilor tranzitului terestru, plătit de Moscova. Rusia încearcă să scape de această povară și financiară, dar și ca pârghie de negocieri politice între Kiev și Moscova. Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, Poroşenko a acuzat recent Rusia că vrea să impună o „blocadă economică şi energetică” Ucrainei prin această conductă submarină.

„Proiectul nu are fundament economic”, a dat el asigurări, apreciind că Nord Stream 2 este un ”proiect politic finanţat de Rusia” şi că modernizarea reţelei transucrainene este posibilă la un preţ mai mic.

De asemenea, În cadrul Uniunii Europene (UE), cu Polonia în frunte, proiectul gazoductului Nord Stream 2 este foarte criticat, din cauza importanţei politico-economice pe care o are pentru Rusia. Principalul motiv este legat de faptul că acest gazoduct ar ocoli Ucraina, în prezent un loc tranzit esenţial pentru vânzarea gaxelor ruse către Europa.

Proiectul ar de asemenea o importantă miză economică pentru Germania. Proiectul Nord Stream 1 a fost lansat în 2005 și avea ca obiectiv să pună aprovizionarea cu gaze naturale a Europei la adăpost de conflictul în domeniul gazelor, recurent, între Moscova şi Kiev.

Nord Stream 1 a fost dat în folosinţă în 2011, iar Nord Stream 2 ar urma să dubleze capacitatea la 55 de miliarde de metri cubi, la sfârşitul lui 2019.

Însă şantierul celui de-al doilea gazoduct scoate la suprafață tensiunile din cadrul UE, iar Comisia Europeană (CE) şi mai multe ţări din Europa de Est doresc să-şi reducă dependenţa faţă de gigantul rus Gazprom.

Consumul de gaze naturale ruse în Europa continuă să crească an de an, partea de piaţă a Gazprom reprezentând, în 2017, 35% în UE cu 28 de membri. În Germania, importurile de la Gazprom reprezintă 60%, astfel că Rusia caută să consolideze această dependenţă de gazele sale.

Garanții dubioase

La scurt timp după discuțille dintre Angela Merkel și Petro Poroșenko, Bruxelles-ul a precizat că Ucraina a dovedit că poate fi un nod de tranzit important pentru Europa pentru gazul rusesc. Astfel, că Bruxelles-ul și Berlin au promis să garanteze tranzitul de gaze rusești prin Ucraina și după construirea Nord Stream 2

Ministerul Federal al Germaniei pentru Afaceri Economice și Energie, Peter Altmaier, și vicepreședintele Comisiei Europene pentru Energie, Maroš Šefčovič, au făcut astfel de declarat după o întâlnire de la Berlin de pe 16 aprilie.

„Trebuie să spun că Ucraina, în ciuda condițiilor dificile, a reușit să pompeze 97 de miliarde de metri cubi de gaz într-un mod sigur în ultimii ani, în ultimele ierni, după ce au stabilit un nou record, ceea ce confirmă faptul că tranzitul funcționează bine și este de importanță strategică pentru furnizarea cu gaz nu numai a unei țări atât de mari ca Ucraina, ci și a Europei Centrale și de Est. Prioritatea noastră este să ne asigurăm că tranzitul este menținut mai departe „, a spus Sefcovic.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a susținut declarația cancelarului Angela Merkel în acest context. Comisarul european a mulțumit șefului guvernului german pentru asistență continuă în situațiile în care a fost necesar să se discute ceva la nivel trilateral – Ucraina, Rusia și Europa – în special atunci când era necesar să se convină asupra tranzitului neîntrerupt al gazelor în timpul iernii au existat probleme.

În ceea ce privește Nord Stream 2, poziția Comisiei Europene, a reamintit vicepreședintele, este că conducta ar trebui construită în conformitate cu aceleași reguli ca toate celelalte conducte din UE.

Opoziția SUA

Apropierea energetică din Germania și Rusia prin intermediul extinderea conductei Nord Stream, ocolind Ucrainei, nu este văzută cu ochi buni la Washington. Subiectul a fost discutat, la Washington, între ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov și secretar de stat adjunct în diplomația americană pentru afaceri europene și euroasiatice, Wess Mitchell.

Părțile au discutat despre „modul în care, în cooperare cu partenerii americani, să se prevină construcția conductei de gaze”, a declarat un diplomat ucrainean prezent la discuții, citat de Ukrinform.

Poziția SUA pe acest subiect este aspru criticată constant de la Moscova. Într-un interviu recent pentru Tass, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Alexander Grușko, a declarat că implementarea proiectului de gazoduct Nord Stream 2 depinde de faptul dacă Uniunea Europeană va fi capabilă să reziste presiunii Statelor Unite pe acest subiect.

„Ideea este dacă Europa va rezista presiunii americanilor, care au folosit toate oportunitățile pentru a împiedica implementarea acestui proiect și în același timp convinge europenii să cumpere LNG din SUA”, a spus Grușko.

El a mai spus că, din perspectiva Rusiei, proiectul va asigura o securitate energetică sporită Europei.

„Credem că, dacă securitatea energetică a Europei va avea o prioritate maximă, nu va exista nicio îndoială că acest proiect o va asigura”, a subliniat ministrul adjunct de externe al Rusiei.

Frontul turcesc

Construcția primului picior la mare adâncime al conductei Turkish Stream a fost finalizată luni lângă litoralul turc al Mării Negre, a precizat Gazprom.

Viteza medie a construcției în zona de adâncime, efectuată de vasul „Spirit Pioneering”, a ajuns la 4,3 km pe zi. Eficiența maximă – 5,6 km pe zi – a fost realizată de două ori în luna februarie, detaliază un comunicat al Gazprom, citat de Karadeniz Press.

Nava amintită va continua construirea la mare adâncime a celui de-al doilea segment al conductei de gaze în al treilea trimestru din 2018.

„Proiectul Turkish Stream continuă cu succes și a fost realizată o etapă importantă – a fost construită prima etapă a gazoductului. Rata de construcție este una ridicată”, a declarat Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom.

Începând cu data de 7 mai 2017, când a început construcția din larg a gazoductului Turkish Stream, au fost construite un total de 1.161 km de gazoduct sau 62% din totalul conductei, a precizat Miller. „Fără îndoială, Turkish Stream va juca un rol important în îmbunătățirea securitatea energetică a Turciei și a Europei „, a mai spus directorul Gazprom.

Gazprom a început construcția secțiunii din apă a gazoductului lângă coasta rusă a Mării Negre în mai 2017. Proiectul presupune construcția conductei de gaze prin Marea Neagră către partea europeană a Turciei și granița cu Grecia. Lungimea părții din mare a conductei ar trebui să ajungă undeva pe la aproximativ 930 km, iar cea terestră de pe teritoriul turc la circa 180 km.

Prima ramificație va oferi gaz rusesc pieței turcești, iar a doua pentru furnizarea de gaze către țările din Europa de Sud și Sud-Est. Capacitatea fiecărui segment atinge 15,75 miliarde metri cubi de gaz pe an.

Primele livrări de gaze sunt planificate pentru sfârșitul anului 2019. Construcția unei secțiuni maritime a conductei de gaze este realizată de către South Stream Transport B.V., o subsidiară a Gazprom.

Investitiile Gazprom în construcția conductei de gaze turcești pentru 2018 sunt planificate la aproximativ 182,4 miliarde de ruble (2,9 miliarde de dolari) față de aproape 93 miliarde de ruble (1,49 miliarde de dolari) în 2017. Gazprom estimează costul Turkish Stream la circa 7 miliarde de euro.

Turcia este a doua piață de export a Gazprom. În prezent, livrările rusești de gaze către Turcia sunt efectuate prin conducta de gaz Blue Stream și coridorul trans-balcanic.

Toate aceste ecuații energetice devin din ce în ce mai complicate, iar rolul Ucrainei în asigurarea tranzitului gazelor rusești către Europa este pe cale să fie estompat. Acest fapt va reduce la minimul puterea de negociere a Kievului cu Moscova pe toate nivelurile. În astfel de condiții, este puțin probabil ca Rusia să își înceteze implicarea militară în războiul din estul Ucrainei și să-și anuleze anexarea peninsulei Crimeea. (M.N.)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *