Fiinţarea Mitropoliei Basarabiei marcată de diferitele interferenţe mai mult sau mai puţin pozitive, atât când se vorbeşte de recunoaşterea ei, câ, şi în ceea ce priveşte recuperarea bunurilor pierdute în confiscateîn perioada sovietică. Multe din probleme sunt actuale şi în 2010 când Înalt Presfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor a acordat un interviu presei româneşti. Cu această ocazie, înaltul ierarh  a punctat elemente ale trecutului deloc liniştit al Mitropoliei din stânga Prutului.

IPS Petru: Istoria acestui pământ care, e ştiut, că a făcut parte din ţara românească a fost zbuciumată de alte popoare şi ocupaţii. Aici, cred că cea mai grea perioadă a fost perioada sovietică. Prezenţa, ocupaţia trupelor sovietice a adus un dezastru, cum ştim cu toţii: deportări în Siberia, distrugerea bisericilor, deportarea preoţilor, închiderea mânăstirlor şi a parohiilor din actuala Republica Moldova. În perioada comunistă dreptul Bisericii a fost limitat. Bisericile aproape nu existau. În toată Basarabia până în anii ‘87-‘88, existau 140 de biserici. După anii ‘89-‘90 au început să se redeschidă bisericile care erau transformate în grajduri, în depozite, transformate în cluburi, discoteci şi aşa mai departe. Iată, am ajuns în anii 90 unde a venit această puţină libertate, această deşteptare şi aici pe parcurs a apărut şi ideea de a reveni la Biserica mamă, de a reactiva Mitropolia Basarabiei, ştiut că cei devotaţi Patriarhiei Moscovei au făcut probleme mari: dezinformări, că vor fi vărsări de sânge, ceea ce nu s-a întâmplat.

Reporter: Mai aproape de momentul prezent şi autorităţile centrale au creat probleme chiar în ceea ce priveşte recunoaşterea juridică a Mitropoliei Basarabiei.

IPS Petru: Voronin a recunoscut Mitropolia. Noi am câştigat procesul la Strasbourg, dar ştiut că nu mare dorinţă  a acceptat problema aceasta a înregistrării. Nu a avut încotro, cum zice românul. Trebuia să ne înregistrează. Foarte, multe probleme au fost.

Reporter: În acest sens, benefică  colaborarea cu Biserica Ortodoxă Română.

IPS Petru: Normal, că dacă suntem Patriarhiei Române, normal colaborăm şi avem drepturi ca şi cei din ţară. Avem aceleaşi drepturi pentru că depindem de Patriarhia Română şi n-ar fi corect ca noi ca românii de aici  să aparţinem de Patriarhia Română să fim lăsaţi cumva în neglijenţă şi să nu avem un suport de susţinere înr-un fel.

Reporter: Să înţelegm că există  acest suport.

IPS Petru: Normal că există. Există şi la construcţia de biserici şi o mică contribuţie preoţii noştri care sunt din Patriarhia Română au din partea statului.

Reporter: Care sunrt relaţiile cu autorităţile centrale ale Republcii Moldova. Există deschidere din partea acestora faţă de misiunea pe care şi-a asumat-o Mitropolia Basarabiei?

IPS Petru: Conducerea este în criza aceasta, dar între Mitropolie şi Guvern şi Parlmanet, cu domnul Ghimpu, cu domnul prim ministru Filat avem relaţii cât de cât bune. Ştiut că mare lucru deocamdată nu am putut face. Ne-au promis şi suntem acum în lucru ceea ce priveşte problema bunurilor Mitropoliei. Noi cerem să fie ale Mitropoliei, dar acele clădiri sunt ocupate, fie o grădiniţă, o şcoală, un liceu. Ştiut că nu putem să-i dăm afară. Acuma, deocamdată,  cerem o clădrie şi problema este pe rol, se lucrează. Deci noi am cerut o clădire unde să avem acolo un mic seminar, o sală de festivităţi şi am speranţa , aşa mi-au promis, că pînă la Anul Nou să putem să fie  această problemă rezolvată.