În perioada recentă, în zona Caucazului au avut loc evenimente semnificative din punct de vedere politic și militar, cu un impact direct asupra mediului de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre. Pe de o parte, în Armenia vor avea loc o serie de exerciții militare importante. Exercițiul „Eagle Partner” se va desfășura în Armenia între 15 și 24 iulie, implicând militari naționali și din Statele Unite, conform unui comunicat al Ministerului Apărării din micul stat caucazian. Aceste exerciții au ca obiectiv stabilizarea relațiilor între părțile aflate în conflict, în timpul misiunilor de menținere a păcii.

Scopul acestor manevre este de a îmbunătăți înțelegerea reciprocă între unitățile implicate în misiuni internaționale de menținere a păcii, de a schimba bune practici în gestionare și comunicare tactică și de a spori pregătirea pentru luptă a contingentului armean. Prima ediție a exercițiului „Eagle Partner” a avut loc în Armenia în 2023, cu participarea a 85 de soldați americani și 175 armeni.

După conflictul militar cu Azerbaidjan, care a dus la pierderea Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă cu populație majoritar armeană, Armenia și-a intensificat colaborarea cu țările occidentale. Erevanul a cerut ajutor Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), inclusiv asistență militară. Cu toate acestea, CSTO, în care Rusia joacă un rol principal, a răspuns doar cu o declarație de îngrijorare și condoleanțe, fără a oferi sprijin concret.

Premierul armean, Nikol Pașinian, a amenințat ulterior cu retragerea Armeniei din CSTO, descriind-o ca o structură iluzorie care nu a furnizat protecție reală. El a remarcat că două țări membre ale CSTO au ajutat Azerbaidjanul să se pregătească pentru ofensiva militară din Nagorno-Karabah din 2020.

La sfârșitul lunii iunie, Armenia a fost invitată la summitul NATO ca partener al alianței. În plus, Statele Unite au propus extinderea cooperării militare cu Armenia. Departamentul de Stat al SUA a menționat că primele exerciții comune au avut loc anul trecut și că se așteaptă la o intensificare a acestora. Washingtonul este, de asemenea, interesat să colaboreze cu Erevanul în combaterea amenințărilor cibernetice și în asigurarea securității la granițe, precum și în domeniile alimentației și energiei.

Pașinian a subliniat interesul Armeniei în dezvoltarea dialogului politic cu NATO și în extinderea parteneriatului atât cu alianța în ansamblu, cât și cu statele membre individuale. El a exprimat speranța că un nou format de cooperare cu NATO va fi aprobat rapid, incluzând un program personalizat care să vizeze reforma forțelor armate armene. Pe 4 iulie, premierul a anunțat că Armenia este pregătită să avanseze relațiile cu Statele Unite la nivel de parteneriat strategic.

Dacă relația dintre Armenia și Occident pare a merge într-o direcție pozitivă, același lucru nu poate fi zis și despre modul în care statul georgian este perceput de lumea democratică după adoptarea unor legi controversate împotriva ,,interferențelor străine’’, acestea fiind inspirate de cele introduse și în Federația Rusă.

În 9 iulie, ambasadorul Uniunii Europene la Tbilisi, Pawel Herczynski, a anunțat că Bruxellesul a decis să înghețe un transfer de 30 de milioane de euro destinați ajutorului militar pentru Georgia. Această măsură vine pe fondul deteriorării relațiilor bilaterale, care au atins un punct destul de scăzut. În cadrul unui eveniment desfășurat la Tbilisi, ambasadorul Herczynski a explicat că, pentru moment, fondurile care urmau să fie transferate către Ministerul Apărării georgian au fost suspendate, și a precizat că această acțiune reprezintă doar primul pas, urmând să fie luate și alte măsuri.

Herczynski a subliniat că Uniunea Europeană va reduce treptat ajutorul pentru guvernul georgian, redirecționând resursele către sprijinirea societății civile și a mass-media. Această decizie este prima consecință directă a crizei în relațiile tradițional calde dintre Georgia și UE, criză generată de adoptarea unei legi privind agenții străini. În plus, măsura survine după ce Statele Unite au amânat pe termen nelimitat exercițiile militare planificate cu armata georgiană.

Legea în cauză stipulează că toate organizațiile care primesc peste 20% din finanțare din străinătate trebuie să se înregistreze ca agenți străini, în caz contrar riscând amenzi severe. Adoptarea acestei legi a provocat o ruptură semnificativă în relațiile dintre Georgia și Occident, Georgia fiind din 1991 unul dintre cele mai pro-occidentale state ex-sovietice.

În decembrie, Georgia a obținut statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, dar UE a afirmat în mod repetat că, având în vedere politicile actuale ale guvernului de la Tbilisi, candidatura este practic înghețată. Ambasadorul Herczynski a declarat marți că se îndoiește că UE va decide să deschidă negocierile de aderare cu Georgia în acest an, indicând că procesul de aderare a fost suspendat.