Grupul american Meta, care deţine Facebook, Instagram şi WhatsApp, a anunţat că interzice accesul mass-mediei oficiale ruseşti pe platformele sale din întreaga lume, pentru a evita orice „activitate de interferenţă străină”.
Interdicţia survine în contextul în care secretarul de stat american Antony Blinken a denunţat vineri activităţile destabilizatoare ale postului media rusesc RT, despre care a spus că s-a transformat într-o „filială” a serviciilor secrete ruseşti în întreaga lume.

Operațiuni speciale

„După o analiză atentă, ne-am extins acţiunea împotriva presei oficiale ruseşti”, a declarat Meta ca răspuns la o solicitare din partea mass-media occidentală. „Rossia Segodnia, RT şi alte entităţi conexe sunt acum interzise în aplicaţiile noastre din întreaga lume din cauza activităţilor lor de interferenţă externă”, a afirmat compania americană.
În urmă cu circa zece zile, autorităţile americane au dezvăluit o serie de măsuri, inclusiv proceduri penale şi sancţiuni, care vizează în special mass-media ruseşti, ca răspuns la încercările de a interveni în alegerile din SUA, pe care le pun pe seama Rusiei.
Departamentul de Stat american a impus apoi restricţii legate de viză grupului media din care face parte RT, Rossia Segodnia, precum şi altor filiale ale acestei companii.

Reacție rusă

Într-un mesaj postat pe Telegram, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a făcut declaraţii ironice referitoare la ultimele anunţuri americane de vineri, spunând: „Cred că ar trebui să existe o nouă profesie în Statele Unite: specialist în sancţiuni împotriva Rusiei”.
Grupul rusesc RT, lansat în 2005, este considerat de Occident drept un organ de propagandă în favoarea Kremlinului. Site-ul său şi canalele sale de televiziune emit în mai multe limbi, inclusiv în engleză, spaniolă, franceză, germană şi arabă.

Relație tensionată

Relația dintre Facebook (rebranduit ca Meta Platforms Inc.) și autoritățile ruse a fost una tensionată în ultimii ani, marcată de conflicte privind moderarea conținutului, reglementările naționale și libertatea de expresie.

Autoritățile ruse au cerut în mod repetat ca Facebook să elimine conținutul considerat ilegal conform legislației ruse. Printre acestea se numără postări care promovează proteste neautorizate, conținut considerat extremism, sau mesaje care autoritățile spun că conțin „informații false” despre guvernul rus, forțele de ordine sau evenimente politice.

Facebook, ca și alte platforme occidentale, a refuzat de multe ori să se conformeze acestor cerințe, citând politica sa de moderare a conținutului și angajamentul față de libertatea de expresie. Acest lucru a dus la amenzi repetate și amenințări cu restricționarea accesului la serviciile Facebook în Rusia.

Interferență în alegeri

Rusia a acuzat de mai multe ori Facebook că este un instrument de influență al Occidentului, care permite răspândirea informațiilor care ar putea submina guvernul rus. De asemenea, există acuzații reciproce: Facebook a denunțat campanii de manipulare informațională și dezinformare derulate de actori ruși pe platforma sa, în special în timpul alegerilor și evenimentelor politice majore din Occident, dar și în Rusia.

În ultimii ani, Rusia a introdus noi legi care impun companiilor de tehnologie, inclusiv Facebook, să stocheze datele utilizatorilor ruși pe servere locale, ceea ce ar facilita accesul autorităților la aceste date. Facebook a ezitat să se conformeze acestor reglementări, invocând preocupări legate de confidențialitatea utilizatorilor. Acest lucru a dus la amenințări cu blocarea completă a accesului la rețea.

În 2021 și 2022, în contextul tensiunilor geopolitice crescânde, inclusiv invazia Ucrainei, Rusia a impus restricții majore asupra Facebook, acuzând compania de cenzurarea mass-media de stat ruse și blocarea conturilor oficiale rusești. Ca răspuns, Facebook a fost declarat „extremist” și a fost blocat pe teritoriul rus, alături de alte platforme precum Instagram.

Consecințe pentru utilizatori

Închiderea Facebook în Rusia a avut consecințe atât pentru utilizatorii obișnuiți, cât și pentru companiile și instituțiile care utilizau platforma pentru comunicare și marketing. În același timp, Rusia promovează alternative locale precum VKontakte (VK) și Odnoklassniki, încurajând cetățenii să utilizeze platforme autohtone.

Viitorul acestei relații depinde în mare măsură de evoluțiile geopolitice și de modul în care Meta va aborda reglementările locale ale diferitelor state. Deocamdată, în Rusia, accesul la Facebook rămâne restricționat, iar tensiunile dintre companie și autoritățile ruse continuă.

Măsuri META

Facebook (Meta Platforms Inc.) a implementat o serie de măsuri pentru a contracara propaganda rusă și campaniile de dezinformare desfășurate pe platforma sa, în special în contextul interferențelor politice și al alegerilor în diverse țări.

Facebook a investit masiv în dezvoltarea tehnologiei de inteligență artificială și în echipe specializate pentru a detecta și elimina conturile false și coordonate care erau implicate în campanii de dezinformare. Compania a dezactivat mii de conturi și pagini asociate cu rețele rusești care încercau să manipuleze discuțiile publice, inclusiv conturi care se prezentau fals ca fiind din alte țări sau care se ocupau de amplificarea conținutului fals.

Facebook a început să publice rapoarte regulate despre rețelele de influență cibernetică pe care le-a eliminat, inclusiv detalii despre metodele și scopurile acestor campanii. De exemplu, compania a dezvăluit activități ale Agenției de Cercetare a Internetului (IRA) din Rusia, care a folosit rețele sociale pentru a influența alegerile din SUA în 2016. Aceste rapoarte au inclus informații despre tactici, ținte și legături cu actori statali.

Strategii anti-fake

Facebook a colaborat cu organizații independente de verificare a faptelor pentru a analiza și eticheta postările suspectate de dezinformare. Când o postare era considerată înșelătoare sau falsă, algoritmul Facebook reducea vizibilitatea acesteia, și utilizatorii primeau un avertisment despre veridicitatea informațiilor.

Compania a introdus etichete speciale pentru postările și paginile media considerate a fi controlate de guverne, inclusiv mass-media de stat ruse precum RT (Russia Today) și Sputnik. Această măsură a avut scopul de a crește transparența și de a alerta utilizatorii că sursa conținutului are legături directe cu guvernele respective.

Facebook a blocat capacitatea unor entități, inclusiv organizații din Rusia, să cumpere reclame pe platformă dacă acestea erau identificate ca fiind implicate în campanii de dezinformare. De asemenea, au fost luate măsuri pentru a împiedica utilizarea de conturi false sau anonime pentru achiziționarea de spațiu publicitar destinat propagandei.

Demersuri anti-FSB

Facebook a mărit numărul de angajați din echipele de securitate și integritate care lucrează pentru a identifica și bloca activitățile de influență străină, mai ales cele de origine rusă și chineză. Compania a afirmat că a investit miliarde de dolari în tehnologie și resurse umane pentru a contracara aceste amenințări, inclusiv prin analiză manuală și algoritmi automatizați.

Compania a colaborat cu guvernele, organizațiile internaționale și alte platforme tehnologice pentru a dezvolta strategii comune de combatere a dezinformării. Acest parteneriat a inclus schimbul de informații despre actorii rău-intenționați și tacticile folosite de aceștia.

Pentru a contracara impactul dezinformării, Facebook a desfășurat campanii de educare a utilizatorilor cu privire la recunoașterea știrilor false și dezinformării. Compania a oferit ghiduri și instrumente pentru a ajuta utilizatorii să verifice sursele informațiilor pe care le consumă.

Facebook a implementat măsuri pentru a limita distribuirea rapidă a conținutului viral care ar putea fi înșelător sau dăunător. Aceasta a inclus reducerea priorității în algoritmii de recomandare pentru anumite tipuri de conținut sau pentru postări etichetate ca dezinformare.

Aceste măsuri au avut un impact mixt, deși au reușit să reducă într-o oarecare măsură influența anumitor campanii de propagandă, au fost adesea criticate de autoritățile ruse și de alte guverne care le-au perceput ca o cenzură politică.