Merkel binecuvântează opoziția belarusă

, ,
 
Cancelarul-german-Angela-Merkel-vrea-să-relanseze-negocierile-de-pace-în-Ucraina

Cancelarul-german-Angela-Merkel a binecuvântat opoziția de la Minsk

Lidera formală a opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia, care a primit azil politic în Lituania, a solicitat ajutorul cancelarului german Angela Merkel pentru rezolvarea crizei din Belarus. Tihanovskaia i-a oferit lui Merkel o umbrelă în alb şi roşu, culorile devenite simbol al demonstrațiilor de protest față de rezultatele controversatului scrutin prezidențial. Opoziția contestă în stradă realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, acesta refuzând să cedeze puterea.

Sprijin occidental

“Le sunt extrem de recunoscătoare Germaniei şi tuturor partidelor germane care sprijină poporul belarus în lupta sa pentru libertate, în lupta sa pentru noi alegeri corecte şi transparente”, a spus ea după întâlnirea cu Merkel, care a durat 45 de minute.

Cancelarul german, care gestionează o relație deja tensionată cu liderul rus Putin, nu a făcut niciun comentariu.

Ulterior în cursul serii de marţi, partidul conservator aflat la putere, CDU, şi aliatul său bavarez, CSU, i-au dăruit opozantei din Belarus o bucată originală din Zidul Berlinului. Tihanovskaia a spus că acest artefact din timpul Războiului Rece este “un simbol al libertăţii”.

Apel la sancțiuni

Înainte de întâlnirea cu Angela Merkel, ea a făcut apel la ţările europene să menţină “presiunea”, în special prin “sancţiuni”, asupra regimului preşedintelui Lukaşenko.

Tihanovskaia a salutat recentele sancţiuni impuse de UE asupra cercului de apropiaţi al lui Lukaşenko, spunând că sunt “o victorie, chiar dacă doar una mică”. “Ţara noastră are nevoie de diferite tipuri de ajutor, însă avem în primul rând nevoie de o mediere pentru a începe dialogul cu autorităţile noastre, negocieri, aşa că sunt sigură că Angela Merkel va fi extrem de utilă în această situaţie”, a spus opozanta într-o conferinţă de presă.

“Trebuie să există presiune atât în interiorul ţării noastre, cât şi din exterior”, a mai afirmat lidera opoziţiei, în vârstă de 37 de ani şi exilată în Lituania de la alegerile prezidenţiale controversate de la 9 august.

“Presiunea internă e dată de manifestaţii, greve, mişcări cetăţeneşti. Presiunea externă e reprezentată de sancţiuni şi ajutor din partea ţărilor vecine”, a detaliat Tihanovskaia. “Le cerem tuturor liderilor să îşi facă vocea auzită în privinţa Belarusului”, a spus ea. “Bineînţeles, le cerem să extindă lista de sancţiuni, să nu îl recunoască pe Lukaşenko drept lider legitim sau să îl ajute financiar”, a explicat opozanta.

În opinia sa, “sancţiunile nu sunt decât începutul presiunii pe care ţările europene o pot exercita asupra regimului nostru, asupra lui Lukaşenko”.

Război diplomatic

Lituania îşi va rechema pentru consultări ambasadorul în Belarus, a anunţat recent Ministerul de Externe de la Vilnius. Această decizie intervine la trei zile după ce Belarusul şi-a rechemat ambasadorii la Vilnius şi Varşovia pentru consultări ca urmare a sancţiunilor impuse de UE unor funcţionari belaruşi acuzaţi de fraudă electorală şi încălcarea drepturilor omului.

“Lituania îşi recheamă ambasadorul la Minsk pentru consultări”, a afirmat Ministerul lituanian de Externe într-un comunicat. Şeful diplomaţiei de la Vilnius, Linas Linkevicius, a declarat însă că doreşte păstrarea contactelor diplomatice la nivel de ambasadori.
Minskul acuză Vilniusul şi Varşovia că sprijină manifestaţiile care zguduie ţara după contestatele alegeri prezidenţiale de la 9 august.

În plus, Lituania a provocat furia regimului condus de Aleksandr Lukaşenko oferind refugiu liderei opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, care revendică victoria la alegeri.

Recent, Belarusul a cerut Lituaniei şi Poloniei să îşi reducă numărul diplomaţilor în post la Minsk.

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru Lukașenko

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru Lukașenko

Sute de arestări

Poliţia din Belarus a arestat peste 300 de  persoane în timpul protestelor de duminică de la Minsk şi din alte oraşe din ţară, a anunţat luni Ministerul de Interne din fosta republică sovietică.

Zeci de mii de persoane au mărşăluit duminică prin centrul capitalei Minsk pentru a le cere autorităţilor să îi elibereze pe toţi “prizonierii politici”, determinând poliţia să folosească tunuri de apă împotriva lor.

La mişcarea de protest fără precedent din Belarus, declanşată de suspiciunile de fraudă masivă la alegerile prezidenţiale din 9 august, când preşedintele Aleksandr Lukaşenko, la putere de 25 de ani, a fost reales, participă zeci de mii de persoane în fiecare duminică, în pofida represiunii autorităţilor.

În această duminică, peste 100.000 de persoane, potrivit agenţiei de presă Interfax, au participat la Minsk la un marş dedicat ”prizonierilor politici”.

Putin, supărat pe europeni

Kremlinul este îngrijorat de sprijinul acordat de statele UE opoziției de la Minsk. Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a precizat omologului său francez Emmanuel Macron că orice încercare de a se amesteca în treburile unei ţări suverane este „inacceptabilă”.

„Poziţia de principiu” a Rusiei este că „toate încercările de a interveni în treburile interne ale unui stat suveran şi de a exercita presiuni asupra autorităţilor legitime sunt inacceptabile”, a declarat serviciul de presă de la Kremlin.

Conversaţia telefonică dintre cei doi şefi de stat a avut loc după întâlnirea de la Vilnius dintre preşedintele francez şi liderul opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia.

Macron-Merkel, duet geopolitic în Belarus

Macron-Merkel, duet geopolitic în Belarus

Falanga franceză

Emmanuel Macron urmăreşte o politică de dialog cu Rusia, poziţie care l-a pus uneori pe preşedintele francez în contradicţie cu aliaţii din UE. Recent însă, Macron a schimbat această politică, abordând linia mai dură a Germaniei, abordare care s-a vazut mai ales atunci partea franceză a descris otrăvirea opozantul rus Alexei Navalnîi drept un „act criminal”. În ceea ce priveşte dosarul Belarus, preşedintele Macron a promis că va contribui la medierea crizei politice.

„Obiectivul este o tranziţie paşnică, eliberarea celor care sunt în închisoare pentru opiniile lor politice şi organizarea alegerilor într-un cadru liber, sub supraveghere internaţională”, a declarat anterior şeful statului francez în Lituania, după întâlnirea cu Svetlana Tihanovskaia.

Preşedintele francez a încercat să clarifice recent scopul dialogului pe care doreşte ca UE să îl poarte cu Moscova. „Este ceea ce ne va permite să construim o relaţie (cu Rusia) mult mai stabilă şi mai protectivă”, a declarat anterior Emmanuel Macron în cadrul vizitei efectuate în Letonia.

Preşedintele Macron a reamintit că relaţia cu Rusia „a devenit mai dură ca urmare a conflictului ucrainean şi a ocupării Ucrainei”.

„Am aplicat sancţiuni care au avut un efect redus”, a recunoscut şeful statului francez, care şi-a exprimat dorinţa unei „forme de normalizare a relaţiilor noastre cu Rusia pentru că împărţim acelaşi spaţiu, pentru că vrem să nu mai existe atacuri cibernetice, să nu mai existe o destabilizare a democraţiei noastre, precum şi o reglementare a conflictelor regionale, a celui din Ucraina în primul rând”. (N.G.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *