Rusia a anunţat marţi blocarea accesului pe teritoriul său la 81 de mass-media europene, ca „represalii” faţă de decizia UE din luna mai de a interzice accesul la trei mass-media de stat ruse, relatează mass-media internațională.
„Contra-măsuri sunt introduse asupra accesului de pe teritoriul rus la mijloacele de difuzare a mass-media din ţările membre ale UE”, a transmis într-un comunicat Ministerul rus de Externe, care a publicat lista celor 81 de mass-media şi a pus pe seama Bruxellesului responsabilitatea pentru noile restricţii.
Media românească, interzisă în Rusia
Aceste restricţii, se arată în comunicat, sunt adoptate împotriva acelor mass-media din UE „care difuzează sistematic informaţii ce nu sunt credibile asupra desfăşurării operaţiunii militare speciale”, expresia prin care Moscova face referire la campania sa militară contra Ucrainei.
Pe listă se regăsesc, printre altele, agenţia de presă franceză France Presse, cea spaniolă EFE, ziarele franceze Le Monde şi Liberation, publicaţiile germane Die Zeit şi Der Spiegel, postul Radio France, posturile de televiziune italian RAI, cele franceze LC1 şi Arte, cel austriac ORF sau cel olandez Nos, etc.
Conform site-ului MAE rus, restricţiile vizează şi posturile Pro TV International (stirileprotv.ro, protv.ro), Digi24 (digi24.ro) şi B1TV (b1tv.ro).
Anunţul MAE rus vine în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare decizia din 17 martie a Consiliului UE, care impune restricţii de difuzare pentru trei mass-media de stat ruse, respectiv agenţia RIA Novosti şi cotidianele Izvestia şi Rossískaya Gazeta. Anterior, şi alte mass-media ruse au fost interzise în UE, inclusiv Rusia Today, după ce blocul comunitar a acuzat Moscova că foloseşte astfel de mass-media pentru „a-şi difuza propaganda şi a desfăşura campanii de dezinformare”.
Măsuri europene
Uniunea Europeană (UE) a intensificat eforturile de a combate propaganda rusă, în special după anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în 2022. Acțiunile UE se concentrează pe mai multe direcții:
-Legislație și reglementări: UE a adoptat mai multe măsuri legislative pentru a limita influența și răspândirea propagandei ruse. Acestea includ interzicerea unor canale media controlate de statul rus și introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în dezinformare.
-Interzicerea mass-media controlate de statul rus: În contextul războiului din Ucraina, UE a interzis difuzarea unor canale de televiziune și platforme media rusești care sunt considerate vehicule de propagandă. Printre acestea se numără:
-Russia Today (RT): O rețea de televiziune care difuzează în mai multe limbi și este acuzată de promovarea intereselor Kremlinului. Include canale precum RT English, RT France, RT Deutsch, RT Spanish și RT America.
-Sputnik: O agenție de știri și radio care a fost de asemenea interzisă pentru rolul său în diseminarea dezinformării.
Aceste măsuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a UE de a proteja democrația, integritatea informațiilor și securitatea cetățenilor săi în fața campaniilor de dezinformare și influență externă. Aceste interdicții au fost implementate prin sancțiuni și directive la nivelul întregii UE.
-Monitorizarea și combaterea dezinformării: UE a creat unități specializate, cum ar fi East StratCom Task Force, parte a Serviciului European de Acțiune Externă, care monitorizează și combate dezinformarea. Aceasta unitate publică rapoarte și analize prin intermediul platformei EUvsDisinfo.
-Cooperarea internațională: UE colaborează strâns cu aliați internaționali, cum ar fi NATO și statele membre G7, pentru a coordona eforturile de combatere a propagandei și dezinformării ruse.
-Sprijin pentru mass-media independentă: UE oferă sprijin financiar și tehnic pentru mass-media independentă și jurnaliștii din țările din vecinătatea estică și Rusia, cu scopul de a promova jurnalismul de calitate și de a contracara influența mass-media controlată de stat.
Kremlinul amenință
Băncile europene care părăsesc Rusia vor produce pagube atât companiilor occidentale, cât şi celor ruseşti, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că multe afaceri occidentale încă operează şi folosesc servicii bancare în Rusia.
În timp ce majoritatea băncilor ruseşti sunt afectate de sancţiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, băncile străine, inclusiv grupul austriac Raiffeisen Bank International şi cel italian UniCredit, au devenit poduri financiare cheie cu Occidentul, acestea majorându-şi profiturile în tot acest timp.
„Ele efectuează funcţii destul de importante, transferând fonduri, nu doar în interesul clienţilor acestor bănci, ci şi al clienţilor străini”, le-a spus Peskov jurnaliştilor.
Autoritatea de supervizare a BCE a cerut tuturor băncilor cu expunere semnificativă la Rusia să-şi accelereze eforturile de eliminare a riscurilor, stabilind o foaie de parcurs clară pentru reducerea activităţii şi ieşirea de pe piaţa rusă.
În special activităţile Raiffeisen sunt analizate, ţinând cont de profiturile ridicate obţinute în Rusia şi de legăturile cu Moscova. Banca a fost avertizată în scris de Trezoreria SUA că accesul său la sistemul financiar american ar putea fi blocat, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
„Nu uitaţi că multe afaceri occidentale lucrează în economia Rusiei, ele continuă să lucreze aici. Ele au investiţii masive, de miliarde, şi nu au părăsit această piaţă, sunt în continuare prezente. Deci, ele utilizează servicii bancare. Dacă acestea se opresc, firmele vor fi tot atât de afectate ca şi companiile noastre”, a spus Peskov.
Din februarie 2022, aproximativ 1.000 de companii au ieşit de pe piaţa rusă, un exod care a costat firmele străine peste 107 miliarde de dolari în deprecieri de active şi pierderi de venituri, conform unei analize Reuters. Alte multinaţionale, cum ar fi Mondelez International, PepsiCo, Auchan, Nestle şi Unilever, şi-au menţinut prezenţa în Rusia.
Efectul sancțiunilor
Conform unor analize publicate în mass-media internațională, în ultimii doi ani, sancțiunile internaționale au avut un impact semnificativ asupra economiei Federației Ruse. Estimările arată că PIB-ul Rusiei a scăzut cu aproximativ 2,1% în 2022 și a continuat să scadă în 2023, deși în grade variate conform diferitelor surse, cu estimări între 0,2% și 2,5% pentru 2023.
Sancțiunile au afectat grav sectoarele financiare și tehnologice ale Rusiei. Accesul la finanțare internațională a fost limitat, iar multe companii străine au părăsit țara. Investițiile străine directe au scăzut dramatic, ducând la o reducere semnificativă a investițiilor în diverse industrii.
De asemenea, exporturile și importurile Rusiei au fost afectate. În 2022, importurile au scăzut cu aproximativ 15%, iar exporturile cu 8,7%. Această tendință a continuat și în 2023, deși importurile au început să crească ușor. Pierderea accesului la tehnologii avansate a afectat capacitatea de producție a industriei ruse, în special în sectorul militar și în alte industrii high-tech.
În ciuda acestor dificultăți, Rusia a reușit să atenueze unele efecte negative prin creșterea veniturilor din exporturile de petrol și gaze naturale, reorientând comerțul către țările care nu au participat la regimul de sancțiuni, și prin măsuri de stimulare fiscală masivă.
Cu toate acestea, standardele de viață ale cetățenilor au scăzut, iar pe termen lung, economia rusă se confruntă cu provocări serioase.
0 Comentarii