Marea Caspica, impartita la Baku

, , , , ,
 

Fortele navale iraniene patruleaza Marea Caspica

Fortele navale iraniene patruleaza Marea Caspica

Azerbaijanul va gazdui un summit al sefilor de stat din tarile riverane Marii Caspice, pe 18 noiembrie la Baku, a anuntat ministrul de externe Khalaf Khalafov, citat de mass-media regionala. Summit-ul, precedat de o reuniune a viceministrilor de externe la Teheran, va avea drept tema centrala finalizarea Conventiei pentru determinarea statutului juridic al Marii Caspice. Mass-media rusa subliniaza ca acest statut a fost reglementat prin acorduri vechi, din 1921 si 1940, intre URSS si Iran. In incercarea de redefinire a statutului juridic, tarile riverane (Azerbaïjan, Iran, Kazahstan, Rusia, Turkmenistan) nu au reusit sa se puna de acord asupra liniei de demarcatie a sectoarelor nationale din platforma Marii Caspice, considerata de experti una dintre cele mai bogate regiuni in resurse energetice. Azerbaijanul, Kazahstan si Turkmenistan au realizat prin acorduri bilaterale delimitarea litoralului nordic si insista pentru delimitarea simetrica pe partea sudica, in timp ce Iranul propune impartirea platformei Caspicei in cinci parti egale, cu 20% pentru fiecare dintre statele riverane.

Canalul Eurasia

Rusia si Kazahstanul au reluat ideea de a construi un canal intre Marile Caspica si Azov, relata anterior agentia de presa KARADENIZ PRESS. Proiectul vizeaza inlesnirea si potentarea comertului si tranzitului, inclusiv energetic, din Asia Centrala si Caucaz spre Europa, dar care ar implica si Rusia, si China. Pe cei 700 km ai canalului Eurasia ar putea trece, anual, 75 de milioane tone, lucrarea costand peste 4,5 miliarde de euro. Ideea unui canal ponto-caspic nu e noua si are in portofoliu vreo 30 de proiecte, inca din vremea Imperiului Tarist. Sansele de realizare sunt acum mai mari, chiar daca mai trebuie rezolvate probleme de finantare, debitul necesar de apa si impactul ecologic.
Adversarii proiectului sustin ca el ar fi inutil, ca nici infrastructura existenta, in care se includ Caspian Pipeline Consortium, Baku-Ceyhan, Atyran-Samara, Baku-Novorossiisk, Canalul Volga-Don, nu este pe deplin utilizata.
Dar promotorii – la cel mai inalt nivel – ai proiectului, din Rusia si Kazahstan, au in vedere motivatii ce depasesc planul strict economic. In 2007, presedintele Putin vorbea de extinderea cailor de apa interne ale Rusiei, catre Marea Neagra si Mediterana, caci, argumenta el, in acest fel s-ar schimba calitativ pozitia geopolitica a Rusiei, in sensul ca ar consolida-o ca putere maritima mondiala. In plus, proiectul Eurasia ar contribui la dezvoltarea regiunilor sudice ale Rusiei si a zonei Caucazului. Politologul rus Aleksandr Dughin adauga ca acest canal va permite Rusiei sa dinamizeze dezvoltarea Kazahstanului si s-ar putea ajunge chiar si la crearea unui cartel al petrolului in zona de tipul OPEC, pentru ca in regiunea caspica se afla circa 6-10% din rezervele mondiale de petrol.

Optiuni alternative

In paralel cu canalul Eurasia, statele din acest areal se gandesc si la alte optiuni de transport, care sa implice China, Azerbaidjanul, Georgia, Afganistanul si Iranul in proiecte regionale si globale, pe apa si pe uscat. Kazahstanul, care este printre primii 20 de producatori mondiali de petrol si primii 15 exportatori, nu are acces la mare. Catre 2015, se estimeaza, Kazahstanul va produce 150 milioane tone de petrol, adica dublu fata de 2010, si in aceasta perspective, exportul ar putea pune probleme acute de transport.
Prin canalul Eurasia, spun specialistii, tabla de sah a zonei Caspica-Asia Central, avand protagonisti Rusia, China si Kazahstanul, se va modifica in mod considerabil. Jocurile de putere se vor modifica in mod chiar imprevizibil. Nu degeaba un studio al unor specialist birtanici de prin anii 1970 sustine ca spre jumatatea secolului XXI, zona Caucaz-Asia Centrala va fi una dintre cel mai animate regiuni geopolitice ale lumii.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *