Transnistria, cap de pod strategic al Kremlinului

In viitorul apropiat, regimul anticonstitutional de la Tiraspol va marca din nou, cu mult fast, ziua pretinsei „Republici Moldovenesti Nistrene”. “Chemam autoritatile Federatiei Ruse sa se abtina de la participarea la actiunile preconizate in regiunea de est a Republicii Moldova cu acest prilej, nu doar pentru a nu crea impresia sustinerii separatismului transnistrean, dar si pentru a demonstra prin fapte concrete atasamentul fata de principiile dreptului international si ale bunelor relatii dintre state”, a transmis, Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau, intr-o declaratie publica preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Aceasta va fi in spiritul Tratatului de prietenie si cooperare intre Republica Moldova si Federatia Rusa, care prevede, printre altele, ca fiecare dintre Inaltele Parti Contractante se va abtine de la orice actiuni care ar cauza prejudicii celeilalte Inalte Parti Contractante, suveranitatii, independentei si integritatii ei teritoriale. Partile condamna separatismul sub toate formele lui de manifestare si se angajeaza sa nu sprijine miscarile separatiste” (art. 5)”.
De asemenea, in opinia Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, comentariul Departamentului Informatii si Presa al MAE al Federatiei Ruse cu privire la decorarea grupului Ilascu reproduce, in linii mari, o viziune tendentioasa si eronata asupra evenimentelor dramatice de pe Nistru din anul 1992. “Potrivit acestui mod de gandire, actiunile intreprinse atunci de catre autoritatile constitutionale moldovenesti si cetatenii de rand pentru apararea suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova sunt percepute intr-o maniera negativa, ca o expresie a nationalismului moldovenesc”, afirma autoritatile de la Chisinau.
“Cei care se calauzesc de o asemenea logica, pentru a fi cat se poate de rigurosi si obiectivi in evaluarea evenimentelor tragice din 1992, care au marcat puternic societatea moldoveneasca de pe ambele maluri ale Nistrului, ar trebui in mod firesc sa dea o apreciere adecvata si fortelor secesioniste care atunci s-au ridicat impotriva puterii constitutionale in regiunea transnistreana a Republicii Moldova. Acte de referinta in acest sens ar trebui sa serveasca acordurile relevante moldo-ruse si deciziile respective ale unor prestigioase foruri europene cu privire la cazul grupului Ilascu, inclusiv decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului”.
“Privita prin aceasta optica, evocarea evenimentelor din istoria noastra recenta si a protagonistilor acestora nu ar trebui perceputa ca o tendinta periculoasa de natura sa genereze ingrijorari. In acest context, reiteram vointa politica ferma a actualei conduceri a Republicii Moldova, manifestata cu prisosinta in ultimul timp prin actiuni concrete, in ceea ce priveste intarirea increderii intre cele doua maluri ale Nistrului si solutionarea prin mijloace politice a problemei transnistrene. In acest sens, Republica Moldova mizeaza in continuare pe contributia valoroasa a tuturor actorilor implicati in formatul de negocieri 5+2, inclusiv pe cea a Federatiei Ruse”, sustine MAEIE.

Atacul “diplomatiei” ruse

In mediul politic al Republicii Moldova se intensifica semnalele alarmante despre accentuarea unor tendinte periculoase, care submineaza eforturile de restabilire a increderii si stabilitatii pe Nistru, sustine ministerul rus de Externe, intr-un comentariu postat recent pe site-ul oficial al institutiei. Luare de pozitie are legatura cu decretului presedintelui Mihai Ghimpu privind decorarea grupului de patrioti, condusi de Ilie Ilascu, cu cea mai inalta distinctie a tarii – Ordinul Republicii. Potrivit diplomatiei ruse, “decretul urmareste justificarea actiunilor nationalistilor in zilele razboiului fratricid din 1992 de pe Nistru. Este cunoscut faptul ca justitia moldoveaneasca a suspendat in decembrie 2000 ancheta in dosarul grupului Bujor condus de Ilie Ilascu, dar actiunile lor sunt cunoscute, sunt martori vii”. „Moscova asteapta ca plangerea facuta in iulie 2003 la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de catre cetateana rusa Liudmila Gusar, al carei sot Aleksandr Gusar, a fost ucis bestial de grupul respectiv de represali, va fi luata in discutie si ca dreptatea va triumfa”, se mai spune in comentariu.
Ministerul rus de Externe afirma ca “Rusia, care este mediator in procesul de negocieri a conflictului transnistrean, constata cu ingrijorare intensificarea unor semnale alarmante despre accentuarea unor tendinte periculoase in mediul politic al Moldovei, care submineaza eforturile de restabilire a increderii si stabilitatii pe Nistru”.

Patriotii romani de la Nistru, decorati de Mihai Ghimpu

Ilie Ilascu, Petru Godiac, Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Popa au fost decorati, de catre presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu „Ordinului Republicii”. Totodata, Mihai Ghimpu l-a decorat cu Ordinul Republicii si pe Stefan Uratu, fostul sau consilier prezidential pe probleme politice, care a renuntat la functia de consilier al lui Mihai Ghimpu in favoarea functiei de deputat.
In decret este mentionat ca distinctiile au fost conferite in semn de profunda gratitudine pentru contributia remarcabila la Miscarea de Eliberare Nationala, pentru „eroismul si spiritul de sacrificiu manifestate in lupta pentru independenta si integritatea teritoriala a Republicii Moldova si pentru curajul si darzenia de care au dat dovada in apararea demnitatii umane si nationale in timpul detentiei ilegale in temnitele regimului neconstitutional instalat in raioanele de est ale tarii”.
Ilie Ilascu, Petru Godiac, Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Petrov-Popa s-au aflat, in perioada 1990-1992, printre membrii rezistentei romanesti a organizatiei din Tiraspol a Frontului Popular din Moldova, condus de Ilie Ilascu. Acestia se opuneau separarii Transnistriei de Republica Moldova, considerandu-se romani. Cei patru militanti unionisti pro-romani au fost acuzati de terorism si instigare la rasturnarea puterii autoproclamate de la Tiraspol de catre regimul separatist pro-rus din Trasnistria.
Cu putin inainte de finalul conflictului, la 2 iunie 1992, cei patru au fost arestati si judecati pentru acte de terorism de un tribunal transnistrean. Ilie Ilascu a fost condamnat la moarte, Alexandru Lesco la 12 ani de inchisoare, iar Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa au primit cate 15 ani de inchisoare. In urma presiunilor internationale, Ilie Ilascu a fost gratiat si eliberat, dupa noua ani de detentie. Trei ani mai tarziu, in 2004, a fost pus in libertate si Alexandru Lesco, la expirarea termenului de detentie. In acelasi an, dupa ce fusese sesizata de Ilie Ilascu, CEDO a condamnat Republica Moldova si Rusia in cazul Ilascu si a cerut punerea in libertate a ultimilor doi membri ai grupului, aflati in detentie in Transnistria. Tudor Petrov-Popa si Andrei Ivantoc au fost eliberati in iunie 2007.