Macedonia, butoiul de pulbere al Europei

de | nov. 20, 2009 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro | 1 comentariu

Premierul grec, George Papandreou, a declarat saptamana trecuta, in capitala germana Berlin, ca solutionarea disputei numelui cu Macedonia este o conditie sine qua non pentru aderarea Macedoniei la UE.

macedoniaPremierul grec, George Papandreou, a declarat saptamana trecuta, in capitala germana Berlin, ca solutionarea disputei numelui cu Macedonia este o conditie sine qua non pentru aderarea Macedoniei la UE. La o intalnire neoficiala avuta la Berlin cu secretarul american de stat Hillary Clinton, in paralel cu festivitatile organizate pentru a aniversa implinirea a 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, Papandreou a afirmat ca „acesta este un mesaj extrem de clar”. Avertismentul dur al oficialului elen vine la cateva zile dupa ce presedintele macedonean Gjorge Ivanov, citat de publicatia SETimes, a afirmat ca se asteapta ca procesul solutionarii vechii dispute a numelui cu Grecia sa ia un nou avant, data fiind schimbarea de guvern de la Atena. El a declarat ca este posibil un compromis, daca procesul va continua sub auspiciile rezolutiilor ONU si discutiile se vor concentra doar asupra numelui, nu asupra identitatii si limbii macedonene. Ivanov a adaugat ca acest compromis nu trebuie „sa fie jignitor” pentru Macedonia sau Grecia.
Reamintim ca autoritatile de la Skopje si-au anuntat disponibilitatea de a depune toate eforturile in viitoarele discutii de negocieri cu Grecia pentru gasirea unei solutii la disputa dintre cele doua tari vecine privind numele fostei provincii iugoslave, relateaza mass-media locala. Oficialii greci au sugerat la inceputul acestui an ca Atena va accepta numele de „Republica Macedoniei de Nord”, conform unei propuneri prezentate de mediatorul ONU in octombrie 2008. Clasa politica din fosta republica iugoslava avertizeaza ca relatiile interetnice din Macedonia inregistreaza un derapaj ingrijorator, in contextul dat de disputa numelui.
Negociatorii macedoneni si greci urmeaza sa se intilneasca in prima jumatate a anului 2010 la New York pentru o noua runda de discutii asupra disputei, veche de 18 ani, privind folosirea numelui de Macedonia. „Sintem pregatiti sa depunem un efort maxim in noua runda de negocieri pentru a face un pas inainte in dialogul cu Grecia”, a declarat anterior ministrul macedonean de externe Antonio Milososki, dupa o intilnire de coordonare a acestei chestiuni dintre liderii celor doua tari, citat de divers.ro. Discutiile mediate de ONU sint programate sa reinceapa luni la Geneva, dupa o pauza de patru luni determinata de alegerile din cele doua tari. Procesul va incepe cu o intilnire intre negociatorii Zoran Jolevski din Macedonia, Adamantios Vassilakis din Grecia si reprezentantul special al ONU, Matthew Nimetz. „Se exercita presiuni asupra Greciei si Macedoniei” din partea „unor factori complet externi” pentru a depasi diferendele, declara saptamina trecuta prim-ministrul Nikola Gruevski. Autoritatile de la Skopje se asteapta ca mediatorul ONU sa poata „gasi o modalitate de a aprecia cind si cum pot fi facute progrese” in discutii, a mentionat Milososki.

Conflict prelungit

Disputa dintre cele doua natiuni balcanice dateaza din 1991, cind Macedonia si-a proclamat independenta fata de fosta Iugoslavie. Grecia refuza sa recunoasca tara vecina dupa numele sau constitutional, Republica Macedonia, temindu-se ca aceasta ar putea presupune revendicari teritoriale asupra provinciei sale nordice, care are acelasi nume. Statul elen se refera la tara vecina sub numele de Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM), numele sub care tara a fost admisa in ONU in 1993, si insista ca toate celelalte state sa faca acelasi lucru. Majoritatea organizatiilor internationale, inclusiv NATO si UE, fac aceasta in mod oficial. Numarul tarilor care recunosc insa natiunea balcanica sub numele sau constitutional a crescut la peste 120 in cursul anilor.
Eforturile conduse de ONU pentru solutionarea disputei dintre Atena si Skopje s-au intensificat anul trecut, dupa ce Grecia a blocat intrarea Macedoniei in NATO din cauza acestei chestiuni. De-a lungul numeroaselor runde de discutii care au urmat summitului Aliantei din aprilie 2008 de la Bucuresti, Nimetz a prezentat citeva posibile solutii de compromis, insa toate au fost respinse de una sau de ambele parti. Oficialii greci au sugerat la inceputul acestui an ca Atena va accepta numele de „Republica Macedoniei de Nord”, conform unei propuneri prezentate de mediatorul ONU in octombrie 2008.
Ministrul macedonean de Externe Antonio Milososki a afirmat recent ca tara sa va incerca sa isi prezinte opiniile si ideile asupra „unui posibil compromis care sa nu fie unilateral sau un dictat”. In caz contrar, la finalizarea procesului, una din parti se va simti cistigatoare, iar cealalta se va simti umilita si infrinta. „Cred ca trebuie sa existe o pozitie intermediara, un compromis, in care este necesara o anumita egalitate si respectare a demnitatii si principiilor celor doua parti implicate in disputa, pentru a obtine o solutie de succes si pe termen lung la aceasta chestiune”, a afirmat ministrul.
Premierul Gruevski a reiterat faptul ca Macedonia ramine complet dedicata aderarii la UE si NATO, dar a adaugat ca, in ciuda determinarii Macedoniei de a face „tot ce sta in puterea sa pentru a gasi o solutie”, depasirea acestei probleme „nu trebuie sa submineze interesele de stat si nationale”. „Daca se va ajunge la un compromis, acesta va fi transpus intr-un referendum in cadrul caruia poporul va avea ultimul cuvint”, a declarat Gruevski.
Fostul ministru al afacerilor externe si interne Ljubomir Frckovski se opune ideii unui referendum. El declara ca aceasta este o fatada creata de politicieni pentru a masca partidele care cedeaza presiunilor externe si doresc sa adopte calea cea usoara prin plasarea poverii asupra populatiei. Dupa intilnirea de la Geneva, Nimetz urmeaza sa viziteze Skopje si Atena la inceputul lunii iulie, pentru a se intilni cu oficialii guvernamentali din cele doua tari.

Echilibrul etnic amenintat

Mersel Biljali, fost parlamentar in Legislativul macedonean, a declarat ca relatiile interetnice din Macedonia inregistreaza un derapaj ingrijorator, in contextul dat de disputa numelui, relateaza SETimes, citat de mass-media locala.
Referindu-se la climatul interetnic din Macedonia, Biljali este de parere ca relatiile etnice se indreapta catre o directie gresita. „Cred ca exista un trend printre etnicii albanezi de a-si pierde increderea in guvern, printre albanezi, ceea ce a fost demonstrat la alegerile prezidentiale, cind o mare parte din publicul albanez a boicotat votul. Printre albanezi s-a dezvoltat un sentiment conform caruia guvernul favorizeaza un singur grup etnic, cultural si religios”, apreciaza fostul parlamentar adaugind ca acesta este un semnal negativ, „mai ales ca dupa evenimentele din 2001, a existat o perioada dinamica de stabilitate a problemelor etnice. Aceasta a dus la cresterea increderii interetnice si la consolidarea stabilitatii, ceea ce a dus la obtinerea statutului de candidat la UE pentru Macedonia”.
„Regresam in loc sa progresam, mai ales cu aceasta asa-numita „antichizare” – adica procesul prin care ne redenumim aeroportul si bulevardul principal dupa Alexandru cel Mare, si planuim sa ii ridicam un monument grandios in piata publica. Este o practica eronata dupa cum istoria ne-a aratat in multiple situatii”, a mai spus Biljali.
Referindu-se la disputa legata de numele pe care ar trebui sa-l poarte tara sa, Biljali crede ca „in urma Summitului de la Bucuresti, avem o situatie schimbata, in care am pornit de la a fi lideri regionali la a fi exclusi de la aderarea la NATO – diferit fata de Albania si Croatia”. Acesta a mai spus: „Sintem martorii unor presiuni internationale uriase pentru rezolvarea problemei. Timpul nu mai este aliatul nostru – se cer decizii inteligente si rapide. Cred ca acum pot fi intensificate negocierile, dar premierul inca detine ultimul cuvint. Nu sint sigur ca isi doreste o solutie”. Pe de alta parte, Biljali avertizeaza ca „politicile populiste ale guvernului creeaza confuzie”, sugerind „ca Macedonia poate exista si fara NATO si UE. Cred ca, in timp, se va vedea ca nu e chiar asa”.

Recomandari europene

Reamintim ca luna trecuta Comisia Europeana a recomandat deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia, careia, impreuna cu celelalte tari din Balcanii de Vest, i se ofera perspectiva includerii, la un moment dat, in blocul comunitar. „Tinand cont de progresele constatate, Comisia a decis sa recomande deschiderea negocierilor cu Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei”, arata un raport al executivului european privind progresele tarilor aspirante la statutul de candidate la Uniunea Europeana, citat de mass-media macedoneana. Comisia Europeana si-a exprimat, printre altele, dorinta ca Macedonia sa adopte legile privind functionarea Parlamentului, a administratiei publice si a finantarii partidelor politice. „Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei a realizat progrese importante si a tinut cont de prioritatile din parteneriatul pentru aderare”, apreciaza Comisia. „Comisia apreciaza ca Skopje indeplineste criteriile politice decise de Consiliului European de la Copenhaga si stabilite in cadrul procesului de stabilizare si asociere si, in consecinta, a decis sa recomande deschiderea negocierilor de aderare”, se afirma in document.
Mai multe tari din fosta Iugoslavie, precum si Albania, se afla printre aspirantele la UE, dupa aderarea Sloveniei, in 2004. Stadiul negocierilor a intrat in etapa finala cu Croatia, iar acestea s-ar putea incheia in vara lui 2010, urmand ca aderarea sa aiba loc un an mai tarziu. Albania, Kosovo, Muntenegru, Serbia, Bosnia doresc sa se alature UE, dar nu au primit inca statutul oficial de tara candidate. Comisia Europeana cere, in acest raport, acestor tari sa accelereze ritmul reformelor si sa lupte eficient impotriva coruptiei. „Perspectiva aderarii la UE ramane un puternic indemn pentru accelerarea reformelor politice si economice si intarirea pacii si stabilitatii. Este in interesul strategic al UE sa mentina aceasta dinamica”, subliniaza raportul, citat si de mass-media de la Bucuresti.
„Strategia de extindere pe care o prezentam confirma angajamentul nostru in favoarea unui viitor european pentru Balcanii de Vest. In aceste vremuri dificile de criza economica, cererile de aderare ale Albaniei si Muntenegrului confirma puternica atractie pe care Uniunea continua sa o reprezinte si rolul pe care UE in joaca in promovarea stabilitatii, securitatii si prosperitatii”, a apreciat comisarul pentru extindere Olli Rehn la prezentarea raportului.
La inceputul lui 2010, cetatenii din Macedonia, Muntenegru si Serbia nu vor mai avea nevoie de vize pentru a calatori in spatiul UE. Comisia va prezenta propunerile pentru Albania si Bosnia pana la jumatatea lui 2010, daca cele doua tari vor indeplini conditiile cerute pentru ridicarea vizelor.

Victorie politica

Premierul macedonean Nikola Gruevski a calificat drept „o zi istorica” pentru Macedonia recomandarea facuta de Comisia Europeana privind deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje la Uniunea Europeana. „Este o zi istorica pentru Macedonia, pentru cetatenii tarii, salutam recomandarea UE”, a declarat Gruevski pentru presa de la Skopje, in pofida criticilor dure ale opozitiei macedonene.
Skopje a obtinut statutul de tara candidata la UE in decembrie 2005, dar apropierea sa de blocul comunitar este blocata de Grecia, care impiedica din 1991 recunoasterea internationala a Macedoniei sub acest nume, considerand ca acesta apartine exclusiv patrimoniului istoric national grec. De altfel, Grecia si-a folosit in aprilie 2008 dreptul de veto pentru a bloca aderarea Macedoniei la NATO si ameninta sa faca acelasi lucru in legatura cu aderarea la UE. Pentru deschiderea negocierilor de aderare este necesara unanimitatea celor 27 de tari membre UE, inclusiv a Greciei, ceea ce pentru Skopje risca sa fie greu de obtinut.
„Suntem constienti de importanta acestui raport al Comisiei Europene, iar Macedonia va continua activ si intr-o maniera constructiva sa negocieze, sub egida ONU, pentru a gasi o solutie la diferendul cu Grecia”, a adaugat Gruevski.

O noua axa balcanica

Macedonia si Republica Kosovo, cel mai nou stat independent al Europei, au decis sa stabileasca relatii diplomatice complete, in urma unui acord de delimitare a frontierei lor bilaterale, a anuntat recent Ministerul macedonean de Externe, citat de agentiile de presa. In prezent, Skopje si Pristina au relatii la nivel de insarcinati cu afaceri. Documentul pentru stabilirea de relatii complete, la nivel de ambasadori, a fost semnat la Skopje, de ministrul macedonean de externe Antonio Milosoki, si cateva ore mai tarziu la Pristina, de omologul sau kosovar Skender Hiseni, a precizat ministerul macedonean intr-un comunicat.
Skopje si Pristina „pledeaza pentru o consolidare a relatiilor de prietenie, pe baza respectarii comune a suveranitatii nationale, independentei si integritatii teritoriale”, potrivit ministerului macedonean. Macedonia si Kosovo au ajuns vineri la un acord privind delimitarea frontierei lor bilaterale, care a fost ratificat fara probleme deosebite de parlamentele de la Skopje si Pristina. Ministerul macedonean de Externe a salutat faptul ca Pristina a recunoscut in acest document numele constitutional de Republica Macedonia, contestat de Grecia. Atena blocheaza din 1991 recunoasterea internationala a Macedoniei sub acest nume, considerand ca apartine exclusiv patrimoniului sau istoric national.

Share our work

1 Comentariu

  1. Tascu

    „… Grecia refuza sa recunoasca tara vecina dupa numele sau constitutional, Republica Macedonia, temindu-se ca aceasta ar putea presupune revendicari teritoriale asupra provinciei sale nordice, care are acelasi nume….”adica aici s ar potrivi de minune zicala ” hotul striga hotul”.grecia a uitat ca acel teritoriu nu i apartine de fapt si ca toata acea macedonie istorica apartine altora??

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *