Vladimir Putin, aliat de nădejde al liderului de la Minsk

Președintele Republicii Belarusul, Alexandr Lukașenko, a declarat, la o întâlnire avută cu jurnaliștii și reprezentanții societății civile din fosta republică sovietică, că va candida pentru a șasea oară la postul de șef al republicii, relatează agenția de presă BELTA, citată de KARADENIZ PRESS. „Pornind de la condiția mea actuală, de la condiția actuală a țării și atitudinea față de mine, nu pot să nu îmi propun candidatura pentru președinție”, a spus liderul belarus.

De asemenea, politicianul s-a pronunțat în favoarea adoptării unei noi constituții. În opinia sa, este necesară consolidarea ramurilor executivă și legislativă ale guvernului. La același eveniment, Lukașenko, care va împlini 65 de ani în luna august, curent, a declarat că este „sătul de președinție”. O mărturie similară din partea sa a existat și în anul 2013. Lukașenko deține funcția de președinte al Belarusului din iulie 1994. Acum este în al cincilea mandat prezidențial, care va expira în anul 2020. În alegerile prezidențiale din 2001, 2006, 2010 și 2015, el a câștigat cu cel puțin 75% din voturi.

Suveranitatea, sfântă

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko a declarat că liderul rus, Vladimir Putin, nu are intenția de a anexa Belarusul, mai relatează sursa citată. În cadrul unei întâlniri cu reprezentanții societății și mass-media, Lukașenko a declarat că „ar fi simțit” astfel de planuri, deoarece îl cunoaște pe președintele rus de douăzeci de ani. Lukașenko a menționat că apropierea nu ar trebui să includă unificarea a două state. El a spus că 98% dintre bieloruși se vor opune unei astfel de inițiative. „Belarușii doresc să fie împreună cu Rusia, dar să trăiască într-un apartamentul”, a subliniat liderul de la Minsk.

În ultimele luni, Lukașenko s-a referit în repetate rânduri la chestiunea independenței și suveranității republicii. La începutul anului 2019, el i-a avertizat pe belaruși că, în următorii doi ani, independența țării va fi testată „la dinte”. „Trebuie să fim gata să răspundem la această întrebare. Sunt absolut convins că vom găsi un răspuns demn”, a adăugat el.

Reamintim că în iunie 2018, președintele a spus că Belarusul poate să-și piardă independența în cazul prăbușirii economiei. În acel moment, șeful statului nu a specificat de unde ar putea veni amenințarea și cărui stat s-ar putea alătura Belarusul în cazul celui mai rău scenariu. În decembrie 2018, președintele Belarusului a declarat că republica nu va deveni niciodată parte a Rusiei, iar conceptul de „suveranitate” este sfânt pentru această țară.

Petrolul rusesc, armă politică

Belarus este capabil să facă față consecințelor unei manevre fiscale în industria petrolieră rusă, a declarat președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, citat de mass-media. „Vom supraviețui acestei manevre fiscale. Vom cumpăra de pe piață țiței, pe el e suficient petrol, problema constă în preț”, a menționat Lukașenko.

La începutul lunii ianuarie, el a declarat că Minsk va putea primi petrol străin prin porturile baltice numai după finalizarea modernizării a două rafinării de mare capacitate din Belarus.

Manevra fiscală în industria rusă a petrolului a început în 2019 și va dura până în 2024. Aceasta include eliminarea treptată a taxelor la export pentru petrol și produse petroliere, cu o creștere simultană a taxei de extragere a minereului (TEP). Din acest motiv, petrolul furnizat din Rusia în Belarus, care era vândut anterior la prețuri interne reduse, va costa acum mai mult Minskul. Lukașenko a declarat anterior că pierderile din bugetul Belarusului din cauza acestei manevre vor fi de aproximativ 10 miliarde de dolari.

Monedă comună

Alexandr Lukașenko a declarat că susține ideea creării unei monede ruso-bieloruse comune și este de acord că centrul său de emitere să fie situat în Federația Rusă. ”Nu contează unde va fi, chiar și la St. Petersburg – locul de naștere al președintelui rus, orașul meu preferat. Lasă-l să fie acolo”, a declarat președintele în cadrul unei întâlniri cu experți și reprezentanți ai mass-media pe 1 martie la Minsk.  Lukașenko consideră că este necesar ca noua monedă să-și păstreze numele obișnuit de ”rublă”. ”Nu va fi nici rublă rusească, nici belarusă. Va fi rubla noastră comună”, a subliniat președintele de la Minsk. În același timp, Lukașenko exclude posibilitatea de „absorbție” a Belarusului de către Rusia, fără a vedea astfel de intenții din partea Moscovei. În plus, președintele este convins că belarușii nu vor sprijini o astfel de fuziune. În sprijinul acestei teze, el citează datele din sondajele de opinie.

Anterior, publicația Pravda.Ru a anunțat că președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a ordonat să fie eliminate de pe moneda kazahă toate inscripțiile în limba rusă

Ucraina, avertizată

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat că Ucraina nu ar trebui să amplaseze  rachete cu rază medie și cu rază scurtă de acțiune pe teritoriul său, mai precizează BELTA. „Acum  au început să discute despre problema amplasării rachetelor cu rază medie și cu rază scurtă de acțiune în Ucraina … În nici un caz nu ar trebuie întreprinși pași în această direcție, deoarece acest lucru se poate transforma într-o catastrofă pentru statalitatea Ucrainei”, a declarat acesta. El a menționat că situația din jurul suspendării Tratatului cu privire la rachetele cu rază medie și cu rază scurtă de acțiune, este un motiv serios de îngrijorare pentru Ucraina și Belarus. „Nu ne dorim ca în bătrâna noastră Europă, Doamne ferește, să izbucnească o catastrofă nucleară  „, a adăugat Lukașenko.

Menționăm că președintele american, Donald Trump, a anunțat anterior că Washingtonul va începe pe 2 februarie procedura de retragere din Tratatul cu Rusia privind eliminarea rachetelor cu rază medie și cu rază scurtă de acțiune.  Vladimir Putin la 2 februarie a declarat că Federația Rusă va avea  un răspuns în oglindă la decizia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul INF și, de asemenea, suspendă participarea sa la acest tratat. (N.G.)