Președintele belarus Aleksandr Lukașenko s-a oferit să găzduiască la Minsk discuții de pace asupra Ucrainei, adresând o invitație în acest sens omologilor săi american, rus și ucrainean, Donald Trump, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski. ‘Spuneți-i lui Trump că îl aștept aici, împreună cu Putin și Zelenski’, a spus Lukașenko, într-un interviu video cu bloggerul american Mario Nawfal, înregistrat pe 27 februarie și dat publicității miercuri, potrivit agenției oficiale de știri Belta de la Minsk.

Oferta de la Minsk

‘Ne vom așeza și ne vom pune de acord în liniște. Dacă vreți să vă puneți de acord’, a continuat președintele belarus, aflat la putere din 1994. Potrivit acestuia, ‘trebuie să ajungem la un acord’ cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ‘de vreme ce o mare parte a societății ucrainene este în spatele lui’. ‘Sunt doar 200 de km între Kiev și granița cu Belarus. O jumătate de oră cu avionul. Veniți’, a insistat el.
Un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Aleksandr Lukașenko a lăudat dorința președintelui Donald Trump de a pune capăt cât mai repede posibil conflictului din Ucraina.
‘Trump este un tip bun, vorbește des (despre asta) și deja face ceva pentru a pune capăt războiului din Ucraina, războiului din Orientul Mijlociu’, a mai declarat Aleksandr Lukașenko. ‘Mi se pare că nu are altă politică decât aceea de a pune capăt războiului. Este o idee genială’, a adăugat el.
Belarus este un aliat important al Rusiei, iar teritoriul său a servit ca bază pentru ca trupele Moscovei să își lanseze ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022.
Publicarea interviului cu Lukașenko vine în momentul în care Trump a susținut marți că a primit asigurări din partea lui Zelenski că este gata să negocieze pentru o ‘pace durabilă’ cu Rusia.
Întâlnirea din Biroul Oval al Casei Albe de vinerea trecută între Trump și Zelenski a degenerat într-o altercație care a dus la suspendarea începând de luni a ajutorului militar american pentru Ucraina, crucial pentru Kiev.
Marți, Zelenski și-a exprimat public ‘recunoștința’ față de Washington și regretul pentru incidentul de la Casa Albă, aceste declarații părând să deschidă calea pentru reluarea dialogului.

Axa Minsk-Moscova

Relațiile dintre Belarus și Rusia sunt extrem de strânse, dar și complexe, având un caracter asimetric, cu Rusia dominând parteneriatul. Belarus a devenit un aliat-cheie al Moscovei, în special după 2020, când regimul lui Aleksandr Lukașenko a fost izolat internațional din cauza reprimării opoziției și a fraudei electorale. De atunci, Belarus a devenit tot mai dependent economic, politic și militar de Rusia.

Belarus și Rusia au semnat în 1999 un acord de uniune statală, dar integrarea completă a fost amânată de-a lungul anilor. Începând din 2021, sub presiunea Moscovei, Belarus a acceptat 28 de „programe de integrare” care adâncesc cooperarea în domeniile economic, energetic, militar și de securitate.

Belarus depinde de Rusia pentru resurse energetice ieftine (gaz și petrol). Moscova îi oferă prețuri preferențiale, menținând economia belarusă pe linia de plutire. Rusia este cel mai mare partener comercial al Belarusului, iar sancțiunile occidentale impuse după 2020 au crescut dependența economică de Moscova.

Belarus găzduiește baze militare rusești și a intensificat exercițiile comune cu Rusia. Din 2022, Rusia și-a amplificat prezența militară în Belarus, iar Lukașenko a acceptat desfășurarea de arme nucleare tactice pe teritoriul belarus.

Implicare în Ucraina

Deși Belarus nu a trimis trupe în Ucraina, sprijinul său pentru invazia rusă este semnificativ. În februarie 2022, Rusia a folosit teritoriul Belarusului ca punct de plecare pentru atacul asupra Kievului. Trupe rusești au fost desfășurate în Belarus sub pretextul unor exerciții militare, înainte de a avansa spre Ucraina.

Belarus a oferit Rusiei infrastructură pentru transportul trupelor și echipamentelor. Răniții ruși au fost tratați în spitale din Belarus, iar armamentul rusesc este depozitat și reparat acolo.

În 2023, Rusia a început să desfășoare arme nucleare tactice în Belarus, consolidând controlul său asupra regimului lui Lukașenko. Deși Lukașenko a evitat trimiterea directă de soldați, Rusia a făcut presiuni pentru o implicare militară mai mare.

Belarus și-a intensificat exercițiile militare și a amenințat cu posibile represalii dacă Ucraina atacă teritoriul său.

Majoritatea populației din Belarus este împotriva implicării în război, iar armata belarusă este mică și slab echipată pentru un conflict major. Totodată, Lukașenko se teme că implicarea directă ar putea provoca o revoltă internă.

Belarus este un aliat strategic al Rusiei în războiul din Ucraina, oferind sprijin logistic și teritorial, dar evitând implicarea directă. Dependența de Rusia îl face pe Lukașenko vulnerabil, iar desfășurarea armelor nucleare rusești pe teritoriul belarusului accentuează statutul său de satelit al Moscovei.

Zapad 2025

În 2025, Rusia își consolidează prezența militară în Belarus prin desfășurarea de trupe și echipamente avansate, inclusiv arme nucleare tactice.​

În septembrie 2025, Rusia și Belarus vor desfășura exercițiul militar comun Zapad-2025, implicând peste 13.000 de militari. Aceste manevre au loc pe fondul conflictului din Ucraina și al tensiunilor crescânde cu NATO.

În decembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin a anunțat desfășurarea de rachete hipersonice Oreshnik în Belarus, capabile să transporte focoase nucleare și să atingă ținte la distanțe de până la 5.500 de kilometri. Aceste rachete urmează să fie operaționale în a doua jumătate a anului 2025.

De asemenea, Rusia a început să desfășoare arme nucleare tactice în Belarus în 2023, ca parte a unui acord de securitate între cele două țări. Acest acord permite utilizarea armelor nucleare rusești de pe teritoriul belarus în caz de agresiune externă.

Conform declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia intenționează să desfășoare între 100.000 și 150.000 de soldați în Belarus în 2025, ceea ce ar putea pregăti terenul pentru o escaladare militară majoră.

În 2025, capacitatea militară rusă în Belarus este în creștere semnificativă, incluzând desfășurarea de trupe, exerciții militare la scară largă și amplasarea de arme nucleare tactice și rachete hipersonice. Aceste evoluții subliniază aprofundarea alianței militare dintre Rusia și Belarus și au implicații majore pentru securitatea regională în Europa de Est.