Limba turca, interzisa in Bulgaria

, ,
 

Premierul bulgar Borisov tulbura pacea etnica din Balcani

Premierul bulgar Borisov tulbura pacea etnica din Balcani

Premierul bulgar Boiko Borisov si formatiunea sa (GERB) s-au raliat initiativei partidului de extrema dreapta Ataka de a organiza un referendum referitor la transmiterea de buletine de stiri in limba turca la televiziunea nationala, relateaza mass-media bulgara, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Decizia premierului vine pe fondul intensificarii violentelor indreptate impotriva populatiei de religie musulmana din statul balcanic. Conform datelor oficiale, acesta este primul referendum organizat in Bulgaria de peste 40 de ani, premierul Borisov declarand ca scopul acestui referendum va fi „transarea” problemei in asa fel incat sa nu mai fie exploatata politic de acum inainte, relateaza cotidianul „Dnevnik”, citat de mass-media de la Bucuresti.
Reamintim ca televiziunea nationala bulgara difuzeaza zilnic o emisiune de stiri in limba turca ce dureaza 10 minute si ce a suscitat ani la rand criticile ultranationalistilor bulgari. Pentru a preintampina eventuale critici ale Bruxelles-ului, Borisov a precizat ca referendumul nu este indreptat impotriva minoritatii turce. „Dar nu vrem nici ca celelalte minoritati sa se simta excluse. In scurt timp este posibil ca si romii sa ceara sa aiba stiri in limba lor”, a declarat premierul. In plus, exista suficiente institutii mass-media locale si regionale unde celelalte etnii sa aiba programe in limba materna, a mai declarat Borisov.
Liderul Ataka, Volen Siderov, a declarat ca a strans deja 48 de semnaturi de la deputatii din Adunarea Nationala (n.r.-parlamentul unicameral de la Sofia) pentru sustinerea referendumului. Acesta a spus categoric ca atata timp cat televiziunea si radioul de stat sunt institutii dependente de alocarea de fonduri publice “nu ar trebui sa fie stiri decat in limba bulgara”. Timp de cinci ani, Ataka a solicitat suspendarea buletinului de stiri zilnic in limba turca difuzat de BNT din 2000, aceasta fiind una din principalele teme ale campaniilor sale electorale.

Critici dure

„O prostie periculoasa”, a apreciat cotidianul „Dnevnik”, care subliniaza ca „acordul populatiei nu a fost cerut pentru decizii strategice precum aderarea la NATO ori UE, dar va fi cerut pentru oprirea unei emisiuni de la TV. Mai ales ca aceasta consultare ii va costa destul de mult pe bulgari in plina criza: cel putin 9 milioane de euro”, mai subliniaza cotidianul sofiot. La randul sau, mass-media turca a criticat dur initiativa partii bulgare, solicitand impunerea de restrictii economice. Prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan l-a sunat pe Borisov pentru o explicatie, iar Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa insista asupra dezbaterii acestei chestiuni in Parlamentul European anul urmator.
Totodata, seful Comisiei de Stat pentru Protectia impotriva Discriminarii, Kemal Eyup, a declarat ca un referendum va diviza societatea bulgara si va testa relatiile etnice. Aproximativ 10% din populatia Bulgariei este turca, constituind cel mai mare grup minoritar. Si parlamentarii din opozitia socialista declara ca referendumul, care ar putea costa aproximativ 10 milioane de euro, este inutil. „Tara ar trebui sa se concentreze asupra chestiunilor economice presante”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Partidului Socialist Bulgar, principala formatiune de opozitie din parlamentul bulgar.

Derapaje periculoase

Actiunile actualului premier populist de dreapta au fost criticate recent de fostul presedinte al Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE), Graham Watson, care a participat la congresul Miscarii pentru Drepturi si Libertati, principala forta politica ce reprezinta interesele minoritatii turce si musulmane pomace din Bulgaria. “Dreapta europeana are doua echipe – echipa A si echipa B. In echipa B joaca (…) Silvio Berlusconi si Boiko Borisov si in aceasta echipa observam o amenintare la adresa suprematiei legii, tolerantei, a drepturilor cetatenilor si solidaritatii sociale”, a spus Watson.
Reprezentantii minoritatii turce in parlament, unii dintre ei acuzati de Borisov de coruptie si conflict de interese, sunt doar una dintre tintele premierului. In urma cu o luna, procurorul general al Bulgariei a cerut retragerea imunitatii fostului premier socialist Serghei Stanisev, care risca doi ani de inchisoare pentru sustragerea unor documente secrete privind lupta anticoruptie. Altor doi ministri ai cabinetului Stanisev le-a fost deja ridicata imunitatea. Totodata, Borisov si-a exprimat regretul ca Partidul Socialist, urmasul fostului Partid Comunist, nu a fost scos in afara legii. Pe lista “victimelor” lui Borisov, fost bodyguard al premierului Simeon de Saxa-Coburg, se afla ambasadorii in Turcia si in SUA, acuzati de fraudarea scrutinului parlamentar din iunie, dar si sefii serviciului secret si al spionajului bulgar.
La scurt timp dupa aceasta, asa-numita Comisie a dosarelor a publicat numele jurnalistilor care au colaborat cu politia politica a regimului comunist. Nici presedintele socialist Gheorghi Pirvanov, care a recunoscut colaborarea cu fosta politie politica, nu a scapat de acuzatiile premierului, unii membri ai partidului lui Borisov si ai Ataka cerand demiterea sa pentru violarea regulilor programului Petrol contra Hrana, desfasurat de ONU in Irak. In contrast cu aceste actiuni ale guvernului, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale prevederile din regulamentul parlamentului bulgar, care interziceau deputatilor care au colaborat cu fostele servicii comuniste sa ocupe posturi de conducere in legislativ. Coalitia aflata la guvernare a reusit sa includa insa in Codul penal o prevedere prin care, daca au cazier curat, deputatii care au votat cu cartela electronica a unui coleg absent ar putea sa primeasca o pedeapsa cu suspendare, dar, in caz ca nu vor lua nota si vor repeta fapta, ar putea primi intre 3 si 6 ani de inchisoare.

Minoritati in pericol

In timpul comunismului, Bulgaria a mers mult mai departe decat Romania in planurile de asimilare a minoritatilor, ideologia comunista stipuland ca in Bulgaria traieste o singura natiune, cea bulgara, si ca, in cele din urma, nimeni nu va mai vorbi alta limba decat cea bulgara. Cea mai vizata era minoritatea turca, iar de-a lungul anilor ’80 s-a dus o campanie de bulgarizare fortata, prin care cetatenii ce purtau nume cu consonante nebulgaresti erau obligati sa-si schimbe numele. In mod absurd, era interzisa folosirea altei limbi decat bulgara chiar si in mediul familial, existand mii de cazuri de arestari si deportari din aceasta cauza a minoritarilor turci, romani, macedoneni si alete etnii. Dupa caderea comunismului, minoritatile etnice si-au recapatat, din punct de vedere legal, dreptul de a-si vorbi limba in public si de a purta ce nume doresc, fara insa ca noile reguli sa fie implementate de autoritatile postcomuniste, dominate de conceptii extremiste.

Falanga turca

Bulgarizarea fortata a turcilor a inceput inca din 1878, anul in care a aparut statul bulgar modern, in urma razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878. Turcii reprezinta peste un milion de persoane dintr-o populatie de aproximativ 8 milioane, grav afectata de migratia economica catre statele UE. De-a lungul anilor, numele satelor turcesti au fost schimbate, moscheile inchise, iar membrii minoritatii turce au fost obligati sa-si schimbe numele, folosirea limbii turce fiind interzisa in public, dar si acasa.
Printr-o confuzie etnolingvistica, voit intretinuta si de autoritatile postcomuniste, regimul de la Sofia afirma ca toti turcii si musulmanii din Bulgaria sunt doar bulgari islamizati si ca, fortandu-i sa-si puna nume crestinesti sau slave, acestia ar fi ajutati sa redevina ceea ce au fost: bulgari. In 1989, dictatorul comunist de atunci Todor Jivkov a cerut Turciei sa primeasca toti musulmanii din Bulgaria care doreau sa plece si in cateva luni a avut loc un adevarat exod, circa 300.000 de turci si pomaci musulmani emigrand spre Turcia, autoritatile bulgare interzicand transferarea valorilor si fondurilor de care dispuneau emigrantii. In majoritatea cazurilor, emigrarea s-a facut fortat, cu participarea serviciilor de securitate comuniste, militiei si a unor unitati militare. Conform documentelor comuniste bulgare declasificate, printre elementele care au determinat regimul comunist sa ia asemenea masuri impotriva turcilor se numara si factorul demografic, rata nasterii fiind de doi copii in medie la fiecare femeie in cazul turcilor si tiganilor (in cazul acestora din urma, chiar mai ridicata), in timp ce in cazul bulgarilor rata nasterii abia daca se ridica peste zero.
Legea bulgara nu permite fondarea partidelor politice formate pe criterii etnice, ceea ce a determinat formatiunea politica a etnicilor turci, Miscarea Drepturilor si a Libertatilor (MDL), sa coopteze si cativa etnici bulgari si macedoneni in structurile sale de conducere, inclusiv in grupul parlamentar. Cu toate astea, MDL este considerat pe scena publica din Bulgaria ca fiind “partidul turcilor” sau, si mai simplu, “partidul lui Dogan”, de la numele inamovibilului sau fondator si lider Ahmed Dogan. Chestiunea ramane insa mai mult academica, in masura in care nicaieri in actele de identitate personale nu este mentionata apartenenta la un grup etnic.

Enigma pomaca

Etnici pomaci sunt, conform opiniei majoritatii cercetatorilor, musulmanii care au bulgara ca limba materna. Potrivit statisticilor neoficiale, in 2001 traiau peste 200.000 de pomaci in Bulgaria, in special in regiunea Muntilor Rodopi si in orasele Sofia, Plovdiv si Burgas. In ultimii ani ai comunismului, pomacii au fost supusi, la randul lor, campaniei fortate de bulgarizare si crestinare. Majoritatea pomacilor, desi declara bulgara ca limba materna, vorbesc in acelasi timp fluent si turca, principala limba de cult, iar multi se considera si se declara turci in recensamintele oficiale bulgare. Din punctul de vedere al guvernului bulgar insa, pomacii nu sunt altceva decat etnici bulgari, ceea ce face ca ei nu apar decat rareori in statisticile oficiale. Identitatea lor mai este complicata si de faptul ca acolo unde traiesc in regiuni populate majoritar cu turci ei sunt considerati bulgari, in vreme ce atunci cand traiesc printre bulgari ei sunt priviti ca fiind turci.

Problema romaneasca

O alta minoritate supusa regimului de deznationalizare este comunitatea romaneasca din Bulgaria, compusa din etnici romani si populatie aromana (macedo-romana). Primii traiesc compact pe Valea Timocului, in nordul Bulgariei, in special in sate din jurul orasului Vidin si la granita dintre Bulgaria si Serbia, unde traiesc aproximativ 500 de mii de etnici romani, supranumiti „vlahi”. Aromanii (macedo-romanii) locuiesc in principal in oraselele Pestera, Velingrad si Dupnita, precum si in principalele metropole bulgare, si anume Sofia, Plovdiv, Varna, Burgas, Russe si Pleven. Atat romanii, cat si aromanii (macedo-romanii) din Bulgaria sunt victime ale procesului de bulgarizare implementat de autoritatile bulgare, numarul lor neoficial ajungand la cateva zeci de mii. Ca peste tot in Balcani, se considera ca si in Bulgaria aromanii (macedo-romanii) si romanii sunt pe cale de a disparea si ca peste cateva generatii ei vor inceta cu totul sa mai transmita limba generatiilor mai tinere, lipsite de scoli in limba materna.

1 răspunde
  1. Dan
    Dan says:

    Bulgarii îi asupresc pe minoritari de-a dreptul iar România încasează bobîrnace și rapoarte mincinoase de discriminare.Unde naiba e dreptatea în lumea asta?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *