Kuzmin: Trupele ruse raman in Transnistria ca garantie pentru bazele americane de la Marea Neagra

, , , , , ,
 

Valeri_Kuzmin_ambasadorul_Rusiei_Republica_Moldova

Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Federatiei Ruse in Republica Moldova, Valeri Kuzmin, care se ocupa si de dosarul transnistrean din partea Moscovei, a declarat intr-un interviu publicat luni de catre agentia Info-Prim Neo ca rezolvarea acestui diferend consta la baza sa in punerea de acord intre cele doua parti a unei platforme comune de discutii, si mai putin de rolul mediatorilor (Rusia, Ucraina, OSCE) si cea a observatorilor (UE si SUA). Aceste discutii pot fi demarate prin prezentarea unui bilant al progresele pe care apoi cele doua parti pot discuta. Odata inceputul procesul de reglementare, mai spune Kuzmin, misiunea “militara pacificatoare mixta” (in realitate trupele ruse –n.r.) poate fi inlocuita cu o misiune internationala civila. Kuzmin nu a uitat nici sa mentioneze ca problema prezentei trupelor ruse in Transnistria nu este un pericol mai mare pentru securitatea regiunii, decat bazele americane din Romania si Bulgaria, facand abstractie de apartentena politico-militara a majoritatii tarilor din sud-estul Europei care sunt state membre UE si NATO. Redam integral interviu acordat de Valeri Kuzmin pentru agentia Info-Prim Neo:

Care a fost, in opinia d-voastra, semnificatia anului 2010 pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean? Cum ati aprecia activitatea Aliantei pentru Integrare Europeana in calitate de partener in cadrul procesului de reglementare, daca ar fi s-o comparati cu puterea precedenta, comunista?

Valeri Kuzmin: Multi participanti directi la procesul de reglementare a conflictului transnistrean pe parcursul anului 2010 s-au pronuntat deja asupra principalelor sale bilanturi si ar fi destul de complicat sa mai vin cu unele suplimentari in acest sens, dat fiind faptul ca eu nu sunt reprezentantul politic al Rusiei in tema respectiva. Un lucru este insa indiscutabil: cu toate ca a existat un sir de factori nefavorabili si, in primul rând, instabilitatea politica ce s-a mai pastrat in Republica Moldova, procesului in cauza i s-a imprimat un anumit dinamism. Este vorba, in primul rând, despre activitatile desfasurate pe linia OSCE si despre sedintele grupurilor de lucru in vederea elaborarii masurilor de incredere in diverse domenii. Totodata, in virtutea cauzelor mentionate deja, un progres substantial in ceea ce priveste esenta conflictului nu a fost realizat. Luând in considerare cele expuse, consider ca nu ar fi rezonabila o analiza comparativa detaliata a activitatii Aliantei pentru Integrarea Europeana si a Guvernului precedent al Moldovei, dat fiind faptul ca ele si-au desfasurat activitatea in conditii obiective diverse, au dispus de o motivatie, de asemenea, diversa, dar in ambele cazuri rezultatul final s-a dovedit a fi unul destul de modest.

– Ce rol a jucat in procesul de reglementare dialogul direct dintre Igor Smirnov si Vladimir Filat?

Valeri Kuzmin: Primii pasi de stabilire a dialogului direct dintre Primul-Ministru al RM, Vladimir Filat, si conducatorul Transnistriei, Igor Smirnov, in cadrul procesului de restabilire a spiritului de incredere dintre partile implicate in conflictul transnistrean, indiscutabil, pot fi inscrisi la activele acestui proces. Contactele personale, abilitatea de a se intelege unul cu altul constituie o premisa obligatorie in realizarea unui anumit succes al oricaror negocieri. Cu toate acestea, ceea ce s-a intâmplat in anul 2010, putem numi cu foarte mari rezerve un proces de reglementare. Mai curând, am putea afirma ca a fost reluata inaintarea spre acest scop.

– Ar putea contribui la reglementarea conflictului transnistrean Memorandumul Merkel-Medvedev?

Valeri Kuzmin: Asa-numitul Memorandum Merkel-Medvedev s-a bucurat de o mare rezonanta atât la Chisinau, cât si la Tiraspol. Aparitia unui astfel de document atesta o sporire a atentiei fata de reglementarea transnistreana, pe care o manifesta principalii actori internationali. Totodata, nu putem sa nu mentionam faptul ca majoritatea politicienilor si comentatorilor de la Chisinau au inclinat sa izoleze tema respectiva de contextul general al intrevederii la nivel inalt de la Mezelberg, in cadrul careia au fost examinate multe probleme destul de actuale, in opinia mea, pentru continentul european. Anume acolo a fost formulata initiativa cu privire la crearea unui format mai eficient de interactiune a Rusiei si Uniunii Europene in domeniul politicii externe si securitatii (asa-numitul comitet Ashton – Lavrov), a carei examinare in cadrul Uniunii Europene inca nu a fost incheiata. Alte intelegeri reciproce, realizate in cadrul negocierilor ruso-germane, incep sa exercite treptat o influenta pozitiva asupra solutionarii problemelor de pe agenda general europeana, cum ar fi, de exemplu, in cadrul contactelor care continua in vederea reluarii negocierilor in chestiunea renovarii mecanismului de control asupra armamentului obisnuit de pe continent.

– Cum considerati D-voastra, de ce in cadrul ultimului summit al OSCE de la Astana nu s-a reusit sa se adopte documente mai explicite in ceea ce priveste reglementarea conflictului transnistrean?

Valeri Kuzmin: in cadrul ultimului summit al OSCE de la Astana nu s-a reusit adoptarea unui document politic in vederea reglementarii conflictelor regionale indelungate (care mai sunt numite si „Œnghetate”) dat fiind faptul ca unele state au intreprins tentativa de a obtine intr-o forma ultimativa aprobarea unui astfel de text, care nu corespunde realitatilor situatiei actuale din zonele respective. Delegatia rusa a depus toate eforturile pentru realizarea unui compromis rezonabil, dar acestea, din pacate, nu au asigurat succesul.

– Putem vorbi oare despre progresul in reglementarea conflictului transnistrean in cazul interactiunii grupurilor de lucru in vederea consolidarii spiritului de incredere?

Valeri Kuzmin: Activitatea grupurilor de lucru in vederea consolidarii spiritului de incredere intre ambele maluri ale Nistrului constituie in mod organic, prin esenta sa, un tot intreg, de aceea progresul realizat pe o anumita directie inca nu inseamna ca poate conduce spre un succes general.

– Cum a fost, in opinia D-voastra, activitatea mediatorilor si a observatorilor in cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean pe parcursul anului 2010?

Valeri Kuzmin: Mediatorii (Rusia si Ucraina in calitate de state-garante, precum si OSCE) si observatorii (Uniunea Europeana si SUA), de asemenea, presedintele in exercitiu al OSCE (Kazahstanul) au facut tot posibilul in cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean pentru a pastra si a dezvolta caracterul dinamic al procesului in anul 2010. Totodata, in opinia mea – si in aceasta consta unul dintre aspectele principiale ale pozitiei Rusiei – rolul determinant in asigurarea unei strapungeri, in elaborarea deciziilor asupra celor mai importante masuri de incredere, iar ulterior si asupra chestiunilor statutare trebuie sa-l joace insesi partile participante la conflict. Fara initierea intre ele a unui dialog serios si reciproc respectuos ar fi imposibil sa-ti imaginezi, cum ar putea fi solutionata aceasta criza indelungata prin mijloace politice pasnice care, potrivit unei convingeri generale, sunt unicele acceptabile in cadrul reglementarii transnistrene.

– Ex-viceprim-ministrul pe probleme de reintegrare, Victor Osipov, a mentionat ca, posibil, peste câteva saptamani, va avea loc o intrevedere oficiala in formatul “5+2”. Este oare posibila reluarea negocierilor in acest format in timpul apropiat ?

Valeri Kuzmin: Perspectiva desfasurarii unei intrevederi oficiale in formatul “5+2” a depins intotdeauna si continua sa depinda si acum, in principal, de felul in care si când va fi stabilita ordinea de zi, când va fi realizata o inaintare substantiala in directia coordonarii parametrilor de baza si a continutului reglementarii celor mai importante chestiuni ale conflictului. Chestiunea nu consta in conferirea unei sau altei sedinte sau sesiuni de negocieri a unui statut oficial. Chestiunea tine de capacitatea partilor de a-si apropia pozitiile intr-o astfel de masura, incât mediatorii si observatorii internationali sa fie capabili de a-i ajuta sa accepte consensul definitiv, de a pregati masuri intru sustinerea deciziilor adoptate si de a prezenta garantiile necesare procesului de reglementare. Cu alte cuvinte, toate trebuie facute la vremea lor.

– Care este pozitia Federatiei Ruse privind cazul Ilie Cazac si Ernest Vardanyan si ce pasi este necesar sa se intreprinda in vederea asigurarii respectarii drepturilor cetatenilor in regiunea transnistreana?

Valeri Kuzmin: Pozitia Rusiei in chestiunea arestarii si condamnarii lui E. Vardanyan consta in faptul ca decizia respectiva a fost adoptata de catre instanta suprema de justitie a Transnistriei, care a actionat in calitate de organ independent al puterii judiciare fie si al unui stat nerecunoscut. Nu tine de competenta Ambasadei sa comentam ceva in acest caz, dar luŒnd in considerare vârsta destul de tânara a celui condamnat, precum si faptul ca la libertate i-au ramas sotia cu doi copii mici, imi voi permite sa-mi exprim speranta ca autoritatile transnistrene vor cauta o posibilitate de a gasi o iesire umana din aceasta situatie. in ceea ce priveste cazul lui I. Cazac, dezbaterile judiciare, deocamdata, nu s-au incheiat si comentariile, cu atât mai mult, sunt de prisos.

In legatura cu aceasta, consider nu tocmai potrivit sa se beneficieze de aceste doua cazuri si de alte episoade similare in calitate de pretext pentru a invinui una dintre partile implicate in conflict de nerespectarea drepturilor omului. Spre profundul meu regret, nu numai eu, dar si opinia publica cunoaste foarte bine cazuri de incalcare a drepturilor omului si de imperfectiune a activitatii sistemului judiciar, practic, pe intregul teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv Transnistria. Cât priveste diversele campanii informationale si propagandistice ostile, practica internationala demonstreaza in mod univoc ca acestea pot doar sa prejudicieze oricare proces de reglementare.

– Sondajele opiniei publice, precum si observarile efectuate demonstreaza ca o parte considerabila a locuitorilor regiunii transnistrene se pronunta pentru reintegrarea tarii. Cum ati comenta D-voastra aceasta situatie?

Valeri Kuzmin: Observarile mele personale confirma rezultatele sondajelor opiniei publice, care ne demonstreaza ca o parte considerabila a populatiei atât din dreapta, cât si din stânga Nistrului se pronunta pentru reintegrarea Republicii Moldova. Totodata, aceasta nu inseamna ca cetatenii sunt gata pentru o astfel de unificare in orice conditii. Cauzele si radacinile conflictului sunt foarte bine cunoscute – ele tin de manifestarea la timpul respectiv a nerespectarii principiilor democratice (care, actualmente, la Chisinau sunt numite europene) si a drepturilor omului (la autoidentificare culturala si etnica, folosirea limbii materne, inclusiv pentru instruirea copiilor s. a. m. d.), precum si de tentativele de a-i impune populatiei din Transnistria unele notiuni straine acesteia, memoria istorica etc. prin metode violente. Aceasta a condus in anii 1990-92 la mari varsari de sânge si acest lucru nu poate fi sters atât de usor din constiinta oamenilor. Este nevoie tocmai de respect reciproc si de restabilire a spiritului de incredere, pentru ca ranile sa se cicatrizeze definitiv.

– Cum Va imaginati D-voastra varianta definitiva a reglementarii conflictului transnistrean, cum si când va putea fi ea realizata?

Valeri Kuzmin: Dupa cum am incercat sa demonstrez, varianta definitiva a reglementarii poate fi doar un bilant al inaintarii partilor implicate in conflict una in intâmpinarea celeilalte. Rusia este gata nu numai sa sustina procesul de negocieri, dar si sa garanteze rezultatele lor coordonate. in opinia noastra, aspecte-cheie, pe lânga cele mentionate deja, trebuie sa devina, de asemenea, statutul special si garantat al Transnistriei in cadrul Republicii Moldova integre din punct de vedere teritorial. Totodata, integritatea teritoriala, dupa cum demonstreaza experienta internationala, nu inseamna deloc caracterul unitar al orânduirii de stat. Nimeni doar nu pune la indoiala integritatea teritoriala a unor astfel de federatii si chiar confederatii, cum ar fi Brazilia, Germania, India, Rusia, SUA, Elvetia s.a. Este important sa se inteleaga, ca anume pe parcursul procesului de reglementare se va modifica si formatul prezentei internationale: actuala misiune militara pacificatoare mixta va ceda locul unei misiuni civile, de garantare a pacii. Totodata, aceasta nu constituie o premisa prealabila a reglementarii, ci va fi doar o componenta a solutionarii definitive. Cât priveste „sperietorile” de tipul, precum ca „prezenta militara rusa” ar ameninta pe cineva, in principiu, ele nici nu merita a fi comentate. Vom mentiona doar ca pacificatorii din Rusia sunt perceputi in Transnistria in mod univoc in calitate de garantie nu numai a neadmiterii declansarii unei noi varsari de sânge, dar si a unei reglementari echitabile in general. in orice caz, bazele militare ale SUA amplasate in România, Bulgaria, Kosovo exercita o influenta mult mai mare asupra situatiei in domeniul securitatii in zona Balcanilor de Sud-Est, caci beneficiaza de proportii incomparabil mai mari. Eu nu doresc sa mai amintesc despre planurile de amplasare pe teritoriul Bulgariei si al României a elementelor de defensiva antiracheta americana globala. Lumea contemporana, inclusiv din punctul de vedere al asigurarii securitatii nationale a statelor, devine tot mai integrata si mai globalizata, ceea ce se manifesta in mod deosebit de convingator pe continentul european. in acest sens, si aspectele respective ale reglementarii transnistrene nu pot fi examinate intr-o izolare totala de problematica securitatii din Europa.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *