EXCLUSIV: Kurilele, Marea Neagra si Marea Baltica, unite de „axa Mistral”

, , , ,
 

Kremlinul arunca in razboiul geopolitic port-avioanele Mistral

Kremlinul arunca in razboiul geopolitic port-avioanele Mistral

Rusia isi va consolida prezenta pe insulele Kurile si isi va dota militarii cu arme moderne, pentru a apara acest arhipelag “strategic”, revendicat in parte de Japonia, a declarat recent presedintele rus Dmitri Medvedev. “Vom depune toate eforturile necesare pentru intarirea prezentei noaste in arhipelagul Kurile. Aceasta este regiunea noastra strategica”, a afirmat Dmitri Medvedev, la o sedinta cu ministrul dezvoltarii regionale si cel al apararii. Pentru a demonstra cat de hotarata este Federatia Rusa sa nu renunte la teritoriile anexate de la japonezi, Kremlinul a postat pe site fragmente din discutiile care au avut loc recent intre presedintele Dmitri Medvedev, ministrul Apararii, Anatoli Serdiukov, si ministrul Dezvoltarii Regionale, Viktor Basargin. “(…) Aceste insule sunt pe granita noastra estica, una foarte importanta. Avem trupe stationate in zona. Domnule Serdiukov, v-am solicitat sa vizitati acele insule. Care sunt impresiile dumneavoastra si ce intentionati sa faceti?”, a intrebat Medvedev.

Indicatii prezidentiale

“Urmand indicatiile dumneavoastra, am vizitat Divizia 18 Artilerie pe 4 februarie. Comandantul Diviziei mi-a raportat care este stadiul de pregarire si alerta a trupelor si stadiul actiunilor in care erau implicate la momentul respectiv. Elementele componente ale Diviziei sunt stationate pe insulele Iturup si Kunashir. Am inspectat zona baracilor, infrastructura sociala, cladirile rezidentiale, popota, blocul alimentar si dotarea medicala. De asemenea, am avut in vedere generatoarele electrice si infrastructura costala. Am inspectat armamentul si echipamentele militare. Am fost insotit de o echipa complexa de inspectie, care a analizat in detaliu toate aspectele. Vom pregati programul, pana la sfarsitul acestei luni (februarie). Am luat deja la cunostinta care este necesarul de echipament militar pentru zona si care sunt actiunile care trebuie luate pentru intarirea si reconstructia infrastructurii militare. Consider ca, pana la finele lunii, vom lua deciziile ce se impun si vom demara programul. Fondurile vor fi alocate de la programul de stat pentru armament. Intelegem foarte clar nevoile in privinta cantitatilor si tipurilor de echipamente tehnice. Acolo avem si baza aeriana Burevestnik (n.red. – Pe insula Iturup) si, in prezent, analizam problema extinderii pistelor, pentru a permite aterizarea si decolarea unor aeronave mai mari. Oricum, pana la sfarsitul lunii februarie, vom putea oferi mai multe optiuni”, a raspuns ministrului Apararii, Anatalo Serdiukov.
“Excelent. Armamentul aditional si echipamentele care vor veni vor trebui sa indeplineasca cerintele specifice trupelor stationate acolo. Trebuie sa fie intr-un numar adecvat si la un nivel de modernitate care sa asigure securitatea acestor insule, parte integranta a Federatiei Ruse. Asa ca va rog sa controlati personal actiunile, in asa fel incat armamanetul sa fie livrat la timp si, daca este necesar, sa se faca o reorganizare a trupelor stationate in zona”, a replicat Dmitri Medvedev.

Mistral pentru Kurile

Reamintim ca in luna iunie 2010, seful statului major al armatei ruse a declarata ca Rusia are nevoie de navele de asalt clasa Mistral pentru a mari capacitatile de lupta ale Marinei in Orientul Indepartat si a asigura protectia Insulelor Kurile. “Avem nevoie de acest vas pentru a creste manevrabilitatea trupelor in Oceanul Pacific, avand in vedere dimensiunea geografica a regiunii si lipsa de forte adecvate pentru a o proteja, in special Insulele Kurile,” declara seful Statului Major rus, Nikolai Makarov.
Rusia negociaza achizitia a cel putin o nava franceza Mistral, in valoare de circa 500 milioane de euro, si doreste sa construiasca alte trei in parteneriat cu constructorul francez DCNS. Pierre Legros, directorul companiei de stat DCNS, a declarat saptamana trecuta ca Federatia Rusa are capacitatea de a construi in santierele sale mai mult de doua portelicoptere din clasa Mistral. Prezent la salonul Euronaval 2010 de la Le Bourget, Legros a precizat ca, prin contractul ce urmeaza sa fie semnat in 2010, primele doua portelicoptere Mistral pentru Rusia ar urma sa fie construite in Franta, dupa care Rusia ar urma sa primeasca tehnologia si sa fabrice vasele la ea acasa, doua sau mai multe. “Decizia va apartine partii ruse”, a spus managerul francez. El si-a exprimat speranta ca Rusia “va sti sa aprecieze avantajele navelor Mistral” si ca nu se va mai limita la construirea a doua nave.
Deocamdata, Rusia si-a exprimat intentia de a achizitiona patru portelicoptere Mistral, doua construite in Franta si doua in Rusia. Este vorba de nave de 210 metri lungime, care dezvolta o viteza de peste 18 noduri la o presiune a apei de 21.000 tone si au o raza de actiune pana la 20.000 de mile marine. Un portelicopter poate transporta simultan 16 elicoptere, noteaza agentia RIA Novosti. Pana acum, constructorul francez a avut rezerve fata de exportul de tehnologie. Legros a precizat ca vasele construite pentru Rusia vor fi diferite de cele destinate fortelor franceze, cu pista de decolare mai ingusta pentru a evita ruperea la impactul cu blocurile de gheata. Castigatorul licitatiei pentru construirea portelicopterelor va fi anuntat dupa 4 noiembrie, iar constructia ar dura 36 de luni, a mai spus directorul DCNS.

Nave de milioane

Conform unor surse militare ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, pretul final unei astfel de nave de razboi, care poate juca rolul atat de port-elicopter, cat si nava de comanda si transport, depaseste suma de 900 de milioane de euro, cu imbunatatirile solicitate de partea rusa. Fiabilitatea navei a fost demostrata de interventia din timpul conflictului din Liban din 2006, cand flota franceza a desfasurat o nava Mistral in regiune pentru a asigura evacuarea cetatenilor straini si coordonarea eforturilor umanitare. Potrivit surselor militare citate, aceste nave au un deplasament de aproximativ 22 de mii de tone cand sunt incarcate, beneficiind de o viteza de 19 mile marine si o raza de actiune de peste 15 mii de kilometrii. Echipajul standard este format din 20 de ofiteri, 80 de subofiteri si marinari, precum si din 20 de persoane din echipajul auxiliar. Mistral poate transporta un desant de 900 de soldati intr-un teatru de razboi similar celui din Marea Neagra, precum si un batalion de tancuri sau mecanizat. Cand este folosit in rolul de port-elicopter, Mistral poate transporta intre 16 si 35 de elicoptere de mai multe tipuri, inclusiv de atac, transport sau destinate lupte antinava sau antisubmarin. Mistral mai poate fi folosita cu deosebit succes si in calitate de centru operational in actiuni militare terestro-aero-navale combinate, dupa cum au demonstrat amplele manevre navale militare franceze din 2008 si 2009, in care Mistral a jucat rolul principal.
Reamintim ca in 2008, autoritatile franceze au incercat sa vanda astfel de nave si Chinei, provocand reactia dura a Statelor Unite si Taiwan-ului, care este amenintat periodic de autoritatile comuniste de la Beijing cu invazia. Totodata, surse oficiale din servicile secrete franceze au declarat ca spioni chinezi au fost implicati in actiuni de spionaj industrial impotriva industriei militare franceze, fiind vizate inclusiv planurile navelor din clasa Mistral.

Relatiile intre Moscova si Tokyo sunt tensionate

Premierul japonez, Naoto Kan, a apreciat, recent, drept “ofensa de neiertat” vizita din noiembrie a presedintelui rus, Dmitri Medvedev, in insulele Kurile de Sud, revendicate de Japonia. Intr-un discurs sustinut cu ocazia zilei anuale consacrate diferendului teritorial cu Rusia, Kan a promis sa depuna eforturi pentru a obtine restituirea celor patru insule anexate de Rusia la incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. “Voi negocia cu rabdare, cu o vointa de nezdruncinat, conform politicii noastre pentru rezolvarea acestui diferend teritorial si pentru semnarea unui tratat de pace”, a adaugat el. Diferendul legat de insulele Kurile, denumite de Japonia Teritoriile de Nord, impiedica, de 65 de ani, semnarea unui tratat de pace intre cele doua tari. “Acest subiect (…) este extrem de important pentru diplomatia japoneza”, a spus Kan. Dmitri Medvedev este primul presedinte rus care a vizitat insulele Kurile, iar autoritatile de la Tokyo au reactionat vehement dupa vizita, rechemandu-si pentru consultari ambasadorul la Moscova. Ulterior, mai multi ministri rusi au vizitat Kurilele, ultimul dintre acestia fiind ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, care a ajuns in arhipelag vineri.
Ministrul nipon de Externe, Seiji Maehara, care urma sa se deplaseze la Moscova, a criticat vizita lui Serdiukov, apreciind ca aceasta este un eveniment “extrem de regretabil” si reprezinta “un dus rece”. Ministrul rus al apararii, Anatoli Serdiukov, a inceput vineri, 4 februeirie 2011, o vizita de inspectare a acestor insule contestate, cu scopul de a verifica “pregatirea de lupta” si “aprovizionarea trupelor cu materiale”, a precizat presa rusa. “Aceasta vizita are loc in contextul in care eu incerc sa dezvolt relatiile nipono-ruse, incluzand aici si rezolvarea problemei teritoriale”, a declarat Maehara, care intentioneaza sa mearga la Moscova luna aceasta. Cu toate acestea, seful diplomatiei nipone a estimat ca acest episod nu ar trebui sa afecteze cooperarea economica dintre cele doua tari. “Consider ca trebuie sa ne sporim in continuare cooperarea in domeniul economic. Sunt convins ca vom putea sa construim o relatie de tip win-win”, a spus el, cu ocazia unei intalniri cu presa.

Rusia, decisa sa nu cedeze

Premierul japonez, Naoto Kan, a cerut ca insulele sa revina tarii sale si s-a aratat indignat de vizita, de acum trei luni, a presedintelui rus, Dmitri Medvedev, in teritoriile disputate. Noul schimb de declaratii intre Moscova si Tokyo, pe tema apartenentei Kurilelor de Sud, patru mici insule, care au intrat in componenta URSS, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, dar revendicate de Japonia, aceasta disputa blocand, de zeci de ani, inchierea tratatului de pace intre cele doua tari, poate provoca o deteriorare serioasa a relatiilor ruso-japoneze, chiar inaintea apropiatei vizite, la Moscova, a sefului diplomatiei japoneze.
Comentand declaratiile premierului japonez, asistentul presedintelui rus pentru politica externa, Serghei Prihodko a declarat ca suveranitatea Rusiei asupra Kurilelor de Sud nu va fi revizuita nici astazi, nici in viitor. El a respins pretentiile japoneze, declarand ca presedintele rus poate vizita orice regiune a Rusiei, fara sa ceara aprobarea nimanui. In cazul in care cuvintele premierului japonez au fost redate corect, a spus Serghei Prihodko, acesta trebuie sa se pregateasca pentru o perioada dificila, pentru ca vizitele liderului rus, in regiune, vor continua, in mod obligatoriu. Ziua teritoriilor de Nord este marcata, in Japonia, din 1981, cu participarea traditionala a celor mai inalti oficiali de la Tokyo.

Drapelul rus, profanat la Tokyo

Cu aceasta ocazie au loc si manifestari stradale neoficiale, ale nationalistilor japonezi. Aceste gesturi politice au capatat, deja, un ritual, Moscova reactionand in aceeasi cheie, in cazul in care, insa, declaratiile de la Tokyo nu ies din cadrul lor obisnuit, asa cum se pare ca a considerat Kremlinul ca s-a intamplat saptamana trecuta.
Gaz peste foc a turnat si ceea ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a numit profanarea drapelului rus, de catre manifestantii nationalisti, adunati in fata Ambasadei ruse. Serghei Lavrov a numit afirmatiile premierului Kan, vadit nediplomatice si contrastand puternic cu tonalitatea pozitiva, a spus el, a intalnirii acestuia, cu presedintele Medvedev, toamna trecuta.
Peste cateva ore, ministerul rus de externe si-a exprimat, in termeni neobisnuit de duri, protestul si idignarea fata de “declaratiile inadmisibile, din punctul de vedere al eticii diplomatice, ale inaltilor oficiali japonezi” si “fata de dezgustatoarea profanare a drapelului Rusiei, in timpul mitingului nationalistilor”. Rusia declara inacceptabile pretentiile teritoriale ale Japoniei si condamna actiunile provocatoare ale extremistilor japonezi si, de asemenea, declara ca guvernul Japoniei este obligat sa ia toate masurile, pentru a nu permite ca asemenea actiuni sa aiba loc in viitor.

Vizita lui Medvedev

In luna decembrie 2010, Guvernul Japoniei a anuntat ca respinge ideea sugerata de Moscova de a exploata in comun cu Rusia cele patru Insule Kurile de Sud. Adjunctul ministrului japonez de externe Takeaki Matsumoto a subliniat ca “Teritoriile de Nord” – nume pe care Japonia il foloseste pentru aceste insule – apartin tarii sale, reliefind ca exploatarea lor in comun nu se potriveste cu pozitia Japoniei in acest domeniu. Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a sugerat recent ca ar trebui sa se ia in considerare crearea unei zone franca in Insulele Kurile de Sud, astfel incat japonezii sa poata vizita locuri istorice, si chiar sa munceasca acolo.
In noiembrie 2010, ministrul japonez al Afacerilor Externe, Seiji Maehara, l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Tokyo, pentru a protesta fata de vizita presedintelui rus Dmitri Medvedev intr-una din insulele Kurile, administrate de Moscova, dar revendicate de Japonia, a anuntat presa japoneza. “I-am spus ca este vorba despre o problema interna rusa. Am cerut Japoniei sa trateze acest caz in mod calm si echitabil”, a declarat ambasadorul Mihail Beli, la iesirea din minister. Vizita lui Medvedev este prima a unui sef de stat rus dupa 1945 in acest arhipelag, situat intre peninsula rusa Kamceatka, in nord, si marea insula japoneza Hokkaido, in sud. Premierul japonez Naoto Kan a considerat ca vizita este “foarte regretabila”. “In conditiile in care pozitia Japoniei este aceea ca cele patru insule ale Teritoriilor din Nord fac parte din teritoriul japonez, vizita presedintelui este foarte regretabila”, a spus el, in Parlament. Maehara a subliniat, la randul sau, ca vizita “raneste sentimentele populatiei japoneze”.
Medvedev a ajuns pe insula Kunashiri (Kunasir in rusa), una dintre cele patru insule numite Kurilele de Sud in Rusia si Teritoriile de Nord in Japonia. Liderul de la Kremlin a vizitat o statie geotermica, s-a intalnit cu locuitori ai insulei si a inspectat mai multe santiere de constructii, a declarat un oficial. El se angajase la sfarsitul lunii septembrie sa mearga, “intr-un viitor apropiat”, in Insulele Kurile, “o regiune foarte importanta” a Rusiei, potrivit acestuia, provocand protestele vehemente al autoritatilor de la Tokyo.
Moscova si Tokyo isi disputa patru insule din arhipelagul Kurile: Habomai, Shikotan, Etorofu si Kunashiri, anexate de sovietici la 18 august 1945, la trei zile dupa capitularea Japoniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Etorofu este denumita Iturup de catre Rusia, iar Kunashiri, Kunasir. Acest diferend impiedica de 65 de ani semnarea unui tratat de pace de catre cele doua tari. In 2005, Parlamentul European a adoptat o rezolutie care solicita Rusiei sa restituie Japoniei “Teritoriile de Nord”.

Temeri regionale

Reamintim ca la sfarsitul anului 2009, ministrii apararii din Letonia, Lituania si Estonia s-au intalnit in capitala letona Riga, pentru a discuta pe marginea consecintelor pe care le are achizitionarea de catre Moscova a navelor franceze model Mistral. Oficialii militari ai celor 3 republici baltice considera ca aparitia in cadrul Flotei Ruse de la Marea Baltica a unei nave de asemenea calibru va inclina decisvi militar-politica din zona estica a acestei mari. ‘Am dezbatut posibilele planuri privind achizitionarea de catre Rusia a unei nave de desant franceze. Fara indoiala, suntem ingrijorati ca prezenta unei asemenea nave la Marea Baltica ar putea modifica situatia privind securitatea in zona’, si-a exprimat temerile ministrul leton al apararii, Imants Viesturs Liegis.
La randul sau, Georgia si-a manifestat ingrijorarea fata de decizia franceza, flota militara rusa, cu baza principala la Sevastopol jucand un rol pivotal in operatiunile militare ruse care au distrus infrastructura militara si civila georgiana. Reamintim ca Flota militara a Marii Negre a debarcat mii de soldati rusi pe coastra georgiana, a blocat sau ocupat principalele porturi maritime ale statului pontic, distrugand minuscula flota georgiana intr-o sangeroasa confruntare in largul portului Poti. Si analistii militari din Romania iau in calcul si varianta in care Rusia va cumpara nave din clasa Mistral si le va integra in Flota militara rusa ancorata in portul ucrainean Sevastopol, inclinand balanta si mai mult in favoarea Moscovei, care dispune deja de cea mai importanta flota militara din Marea Neagra, cu exceptia tangentiala a Turciei.

Flota consolidata

Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015, a anuntat recent un inalt oficial militar din Statul Major al Flotei ruse, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Amiralul rus a comentat informatiile din mass-media locala, conform carora Rusia planuieste dotarea Flotei militare a Marii Negre cu doua corvete si trei submarine. RIA Novosti noteaza ca modelele de fregate ce vor fi achizitionate sunt vase de lupta de talie medie, mai bine inzestrate decat corvetele, care sunt vase mici, utilizate pentru misiuni in zona de coasta. “Zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, a explicat responsabilul rus.
Anterior, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea a declarat ca Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre. Considerat un apropiat al Kremlinului, generalul rus a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.
In legatura cu fortele aeriene ale Flotei militare ruse din Marea Neagra, el a declarat ca va fi finalizata modernizarea avioanelor de vanatoare MiG-29 Fulcrum, avioanele de atac la sol Su-25 Frogfoot si elicopterele militare Mi-28H Night Hunger, iar in acelasi timp vor fi furnizate noi avioane militare (inclusiv Su-27SM, Su-30MK-2) si elicoptere de lupta (inclusiv Ka-52, Mi-28N, Mi-24M si Mi-8MTB5), capabile sa sustina actiunile navale din Marea Neagra. El nu a exclus posibilitatea ca fortele de aparare aeriana care protejeaza bazele militare navale din Novorosiisk si regiunea abhaza sa fie dotate cu sisteme de rachete aer-sol Pantsir-S modernizate.
Mass-media rusa a speculat in mod repetat ca Moscova analizeaza posibilitatea infiintarii unor baze militare navale permanente in Yemen, Siria and Libia. Oficiali militari rusi au confirmat pentru mass-media locala ca Moscova ar putea sa-si construiasca o prezenta permanenta in Marea Mediterana, pentru a compensa posibila pierdere a Sevastopolului. Aceasta masura completeaza recenta semnare a unui acord cu autoritatile abhaze privind mentinerea pe teritoriul republicii caucaziene a unei baze militare navale rusesti pentru o perioada de 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire.
Flota militara rusa a Marii Negre are termen sa paraseasca baza de la Sevastopol in mai 2017, cand expira acordul pe 20 de ani cu Republica Ucraina. Prezenta acesteia in Peninsula Crimeea a provocat grave conflicte diplomatice intre Moscova si Kiev. Federatia Rusa doreste prelungirea temenului de stationare a flotei sale, insa autoritatile actuale de la Kiev exclud aceasta posibilitate. Republica Autonoma Crimeea, unde se afla portul militar Sevastopol, este considerata o zona strategica in Marea Neagra, peninsula fiind populata majoritar de etnici rusi, colonizati dupa 1944, cand populatia tatara a fost deportata de autoritatile URSS.

Baze permanente la Marea Neagra

Anterior, Federatia Rusa si Republica Abhazia au semnat un acord care permite Moscovei mentinerea unei baze militare terestre pe teritoriul regiunii separatiste, care si-a declarat in mod unilateral independenta in urma unui sangeros razboi civil. Baza militara se va afla in apropierea portulului Gudauta, la mica departare de capitala Suhumi, gazduind in prezent 1700 de militari rusi. Acordul va fi valabil timp de 49 de ani, dupa care va fi prelungit automat. Reamintim ca dupa interventia in forta a armatei ruse in Abhazia si Osetia de Sud, ambele regiuni au fost recunoscute ca state independente doar de autoritatile din Federatia Rusa, Venezuela, Nicaragua si Republica Nauru.
Ceremonia semnarii acordului privind baza militara rusa a avut loc la Kremlin in prezenta presedintelui rus Dmitri Medvedev si a omologului sau abhaz Serghei Bagapsh, care a obtinut recent al doilea mandat, in urma unui controversat scrutin. Surse militare ruse, citate de mass-media, au declarat ca noul acord va permite Rusiei sa modernizeze si sa extinda infrastructura bazei, care este deja folosita de corpul expeditionar rus desfasurat in regiune. Totodata, noul tratat militar vor permite regimurilor de la Moscova si Sukhumi sa infiinteze unitati militare mixte ruso-abhaze, inclusiv de graniceri, forte speciale, batalioane de mentinere a pacii si detasamente maritime, partea rusa alocand deja, in bugetul pentru 2010, sumele necesare.

“Viitorul european al Republicii Moldova sta in mainile tinerilor”

Statele riverane Marii Negre se gandesc numai la propriile interese politice si aleg sa nu nu promoveze o politica de grup cand vine vorba de o abordare unitara a problemelor din acest spatiu, a declarat Bruce Jackson, seful Proiectului pentru Democratii de tranzitie, citat de postul de radio de peste Prut, Europa Libera. El a mai adaugat ca, din pacate, Republica Moldova a ratat sansa sa in anii ’90 de a se alatura statelor baltice care apoi au intrat in NATO si UE iar sansele pentru a le ajunge din urma din destul de mici. “Am lucrat mult asupra acestei intrebari, am avut tot felul de incercari de grupari regionale, cum sunt BSEC (Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra), GUAM. Au mai fost citeva discutii bilaterale, ca aceea dintre Georgia si Ucraina. Toate au avut un summit important, dupa care au esuat, nu s-au mai reunit niciodata. Sunt sceptic acum cu privire la coperarea regionala, pentru ca, in opinia mea, daca vorbesti cu Georgia, ei se vad pe ei insisi fundamental diferiti de problemele din partea asta a Marii Negre, daca vorbesti cu ucrainenii, ei se vad pe sine ca un fel de clasa superioara, nu sAnt deloc jucatori in echipa. Sunt tot felul de contradictii. Sunt aproape sigur ca nu poti pune Rusia in acelasi loc cu Misha Saakashvili, sau pe domnul Basescu cu ucrainenii. E foarte greu sa vezi un dialog util. In Turcia, cred ca domnii Erdogan si Davatoglu se vad pe sine cel putin co-presedinti ai Marii Negre, dar politica lor externa e indreptata destul de mult catre Orientul Mijlociu sau pe relatia cu Europa, asa ca nu putem vorbi de o participare activa a Turciei, care controleaza intrarea in Marea Neagra”, a incercat sa ilustreze Jackson un tablou la Marea Neagra. Jackson a avut un rol foarte important in securizarea ratificarii de catre Senatul american a aderarii Poloniei, Cehiei si Ungariei la NATO si in organizarea extinderii ce a adus in Alianta, dar si in UE, statele baltice, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *