Autoritățile de la Moscova au declarat că Rusia ar considera orice plan de a stabili o prezență permanentă a navelor de război NATO în Marea Neagră drept o amenințare, având în vedere implicarea alianței în conflictul din Ucraina.
Putin, enervat de prezența NATO în Marea Neagră
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut această remarcă atunci când a fost întrebat de reporteri în cadrul unei conferințe telefonice despre noua strategie de securitate maritimă a președintelui ucrainean Volodimir Zelensky.
Zelensky a vorbit despre necesitatea de a se asigura că marina rusă nu domină Marea Neagră. „Desigur, prezența concentrată a navelor NATO, acordăm atenție Bulgariei și României, statele de coastă care sunt membre ale alianței (NATO), prezintă o amenințare suplimentară pentru Rusia”, a declarat Peskov reporterilor. „Desigur, Rusia va lua toate măsurile necesare pentru a-și asigura propria securitate”.
Liderii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord s-au angajat la summitul lor de săptămâna trecută să susţină Ucraina. Susținerea este pe o „cale ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, incluzând aderarea la NATO”. Cu toate acestea au lăsat deschis momentul în care această aderare ar putea avea loc.
Medvedev, declarații războinice
Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei a declarat pentru publicaţia Argumenti I Fakti că „aderarea Ucrainei ar merge chiar dincolo de o ameninţare directă la adresa securităţii Moscovei. Aceasta, în esenţă, ar fi o declaraţie de război – deşi cu întârziere”, a spus el în comentarii publicate miercuri.
„Acţiunile pe care adversarii Rusiei le întreprind împotriva noastră de ani de zile, extinderea alianţei, duc NATO la punctul fără întoarcere”, a arătat fostul preşedinte al Federaţiei Ruse.
Medvedev a declarat că Rusia nu ameninţă NATO. Dar va răspunde, în schimb, la încercările alianţei de a-şi promova interesele în fostul spaţiu de influenţă rusă.
„Cu cât vor exista mai multe astfel de încercări, cu atât răspunsurile noastre vor fi mai dure”, a avertizat Medvedev. „Dacă acest lucru va sfărâma întreaga planetă în bucăţi depinde numai de prudenţa părţii (NATO)”, a adăugat oficialul rus. Acesta a făcut aluzie la o ameninţare nucleară ca ripostă din partea Moscovei.
Dispariția NATO?
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a denunţat joi promisiunea făcută la summitul NATO de la Washington privind o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică şi a afirmat că Rusia ar trebui să acţioneze pentru „dispariţia” atât a Ucrainei, cât şi a NATO.
Într-o postare pe reţelele sociale, Medvedev a postat în limba engleză din declaraţia finală a summitului NATO din această săptămână: „Vom continua să sprijinim (Ucraina) pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”.
Medvedev a continuat apoi în limba rusă: „Concluzia este evidentă. Trebuie să facem totul pentru ca această ‘cale ireversibilă’ a Ucrainei către NATO să se încheie fie cu dispariţia Ucrainei, fie cu dispariţia NATO. Sau chiar mai bine – dispariţia ambelor”.
Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei şi, în prezent, vicepreşedinte al Consiliului Securităţii din această ţară, a avertizat în mod repetat SUA şi aliaţii săi că înarmarea Kievului ar putea duce la o „apocalipsă nucleară”.
Orice decizie privind utilizarea armelor nucleare ruseşti aparţine preşedintelui Vladimir Putin, notează sursa citată. Însă, diplomaţii afirmă că punctele de vedere ale lui Medvedev, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Securităţii, oferă o imagine a gândirii de la vârful Kremlinului, care a prezentat războiul din Ucraina drept o luptă existenţială cu Occidentul.
Amenințări nucleare
Rusia nu exclude posibilitatea de a amplasa arme nucleare la frontierele sale occidentale ca răspuns la desfăşurarea de rachete americane cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Germaniei, a declarat joi viceministrul rus de externe Serghei Riabkov.
„Dacă reprezentanţii guvernului federal german consideră justificată declanşarea unei escaladări sub pretextul că se întâmplă ceva în această regiune, noi vom reacţiona cu măsuri compensatorii în modul pe care-l considerăm cel mai adecvat”, a spus Riabkov. „Nu exclud nicio variantă”, a mai afirmat el, răspunzând întrebării unui ziarist despre posibilitatea sa Rusia să amplaseze arme nucleare la frontierele sale occidentale.
Washingtonul şi Berlinul au anunţat recent că vor începe desfăşurarea de rachete americane cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Germaniei în 2026, inclusiv rachete SM-6, Tomahawk şi arme hipersonice aflate în dezvoltare.
Această desfăşurare, condamnată de Moscova drept o „ameninţare foarte gravă” la adresa securităţii naţionale a Rusiei, este văzută ca o soluţie temporară până când Europa îşi va avea pregătite propriile rachete cu rază lungă de acţiune.
Amenințări în schimbare
Potrivit viceministrului rus Riabkov, ţinând cont de capacităţile totale ale ţărilor NATO, Rusia trebuie să-şi „calibreze” răspunsurile, iar „aceasta nu este o ameninţare pentru nimeni. Este modalitatea de a găsi algoritmul de reacţie cel mai eficient faţă de ameninţările în schimbare, inclusiv din punctul de vedere al costurilor”.
Pe de altă parte, el a reafirmat, potrivit agenţiei TASS, că „Rusia îşi exprimă cu regularitate temerile cu privire la activităţile militare biologice efectuate cu participarea şi asistenţa directă a agenţiei militare a SUA în laboratoare din apropierea frontierei ruse, foarte departe de teritoriul american”. Prin urmare, a precizat Riabkov, Moscova a propus iniţiative de consolidare şi instituţionalizare a regimului Convenţiei privind interzicerea armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine (BTWC), „inclusiv constituirea unor echipe bio-medicale şi grupuri anti-epidemice”.
Fostul secretar al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, a susţinut anterior că Statele Unite au stabilit în jurul Rusiei o reţea de laboratoare care desfăşoară experimente biologico-militare mai ales cu materiale genetice ale populaţiilor slave, iar o comisie parlamentară rusă a prezentat la jumătatea lunii aprilie un raport despre activitatea unor laboratoare biologice americane în Ucraina.
„Nimic bun”
Rusia va lua măsuri pentru a-şi garanta securitatea ca răspuns la deciziile luate la summitul NATO de la Washington, a declarat adjunctul ministrului rus de externe Andrei Rudenko, citat de mass-media rusă.
„Măsurile de răspuns vor fi elaborate de autorităţile politico-militare (…) Eu cred că se va face totul pentru a ne garanta securitatea”, a insistat diplomatul rus, citat de agenţia TASS. Rudenko a dat asigurări că deciziile de la summitul Alianţei nu vor contribui la „nimic bun”, întrucât vizează escaladarea în continuare a conflictului din Ucraina.
Viceministrul rus, care a făcut parte din echipa de negociatori la discuţiile cu Kievul din martie 2022, a menţionat că noi contacte cu Ucraina vor fi posibile atunci când ţara „va fi pregătită şi va adopta o poziţie realistă”.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat miercuri, la summitul NATO de la Washington din 9-11 iulie, că transferul avioanelor de vânătoare F-16 în Ucraina este în curs şi se va încheia în această vară.
Blinken a anunţat că avioanele de vânătoare F-16, fabricate în Statele Unite şi donate de Danemarca şi Olanda, „vor zbura pe cerul Ucrainei în această vară”, mesaj la care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns rapid, mulţumind pe contul său de pe platforma X.
Rusia a avertizat în trecut că sosirea avioanelor de vânătoare F-16 în Ucraina va fi văzută ca o provocare din partea Statelor Unite şi a NATO, indiferent dacă aceste avioane au sau nu capacitatea de a transporta armament nuclear.
0 Comentarii