Ministrul rus de Externe, Lavrov, l-a avertizat pe omologul sau roman Baconschi
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut ieri încă o dată, în faţa Adunării Generale a ONU, „garanţii legale solide” privind proiectul scutului antirachetă american care urmează să fie amplasat în Europa, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Desfăşurarea de elemente de apărare antirachetă strategică în diferite locuri din lume alterează configuraţia globală a securităţii internaţionale”, a subliniat ministrul rus. „Nu este suficient să se facă declaraţii despre faptul că sporirea capacităţilor de apărare antirachetă nu va sabota bazele stabilităţii strategice. Problema este mult mai serioasă”, a adăugat Lavrov. „Noi avem nevoie de garanţii legale serioase asupra faptului că potenţialul apărării antirachetă va fi cu adevărat adecvat obiectivelor declarate şi nu va afecta echilibrele mondiale şi regionale”, a continuat el. „Acest lucru este adevărat atât pentru Europa, cât şi pentru regiunea Asia-Pacific, unde apărarea antirachetă balistică devine un factor care afectează mediul strategic”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse.
Garanţii legale
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a cerut deja, în iunie 2011, „garanţii legale” asupra faptului că viitorul scut antirachetă american şi al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei. De asemenea, Lavrov a făcut un apel către „toate statele care deţin o capacitate nucleară” să se alăture eforturilor americano-ruse în domeniul reducerii arsenalelor nucleare. Progrese în acest domeniu nu sunt posibile „decât pe o bază multilaterală”, a apreciat Lavrov.
NATO şi Statele Unite vor să desfăşoare un sistem de interceptare a rachetelor împotriva ameninţării, pe care o consideră în creştere, a unor tiruri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune lansate din Orientul Mijlociu, mai ales din Iran.
SUA si Rusia nu au ajuns la compromis pe scut
Desi a fost deja semnat acordul privind amplasarea elementelor scutului antiracheta in Romania, Rusia nu gaseste calea de compromis cu SUA.Viceministrul rus al Apararii, Anatoli Antonov, a declarat ca nu s-au inregistrat progrese in discutiile Rusia-SUA pe tema scutului antiracheta in Europa, potrivit RIA Novosti. “Nu s-au luat decizii importante. Partenerii americani continua sa-si implementeze planurile de a dezvolta segmentul european al scutului american antiracheta”, a spus el. Antonov a declarat ca ideea potrivit careia este dezvoltat “un scut antiracheta NATO” este gresita. “Este un nonsens. De fapt americanii isi implemenetaza propriile planuri in Europa si, din pacate, aceste planuri sunt implementate intr-un ritm care depaseste discutiile dintre Rusia, NATO si SUA”, a subliniat el. Rusia este dispusa la compromis, dar in limitele ratiunii, a declarat oficialul. Rusia se opune desfasurarii elementelor antiracheta langa granitele ei, spunand ca ele ar fi o amenintare pentru Rusia. NATO spune ca are nevoie de scut, ce ar urma sa fie desfasurat in Mediterana, Polonia, Romania si Turcia, pentru a contracara potentiala amenintare a unor atacuri cu rachete din Iran. Rusia si NATO au convenit sa coopereze pe scutul european in noiembrie 2010. NATO insista ca ar trebui sa fie doua sisteme independente care sa faca schimb de informatii, in timp ce Rusia vrea un sistem comun cu o interoperabilitate ampla.
Scutul antiracheta. Pozitia Moscovei ramane neschimbata
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a spus clar omologului său român, Teodor Baconschi, la întâlnirea de la New York, că poziţia Moscovei în privinţa scutului antirachetă rămâne neschimbată, a declarat luni o sursă din cadrul delegaţiei ruse la Adunarea Generală a ONU. “Poziţia Rusiei în privinţa apărării antirachetă în general şi a amplasării unor elemente ale scutului antirachetă american în România, în special, rămâne neschimbată. Serghei Lavrov i-a spus clar acest lucru omologului său român în cadrul întâlnirii de la New York cu ocazia celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale a ONU”, a declarat sursa citată de presa rusă, preluată de Mediafax. Presa rusă anunţase anterior că în cadrul întâlnirii lor, cei doi miniştri nu au discutat decât despre cooperarea economică, culturală şi comercială dintre ţările lor, fără să abordeze problema scutului antirachetă din Europa. KARADENIZ PRESS reaminteşte că Teodor Baconschi a avut miercuri, la New York, o întrevedere bilaterală cu ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov. Ministrul român de externe a subliniat evoluţiile promiţătoare din domeniul cooperării economice şi dorinţa părţii române pentru reflectarea acestor evoluţii cu mai mare pregnanţă în plan politic. “Dacă ar fi să definim relaţiile noastre în acest stadiu, ele sunt pragmatice şi eficiente. Noi sperăm să le transformăm într-un dialog politic consistent şi deschis, în spirit european”, a declarat Teodor Baconschi. Şeful diplomaţiei române şi-a exprimat satisfacţia pentru interesul investitorilor ruşi privind oportunităţile oferite de piaţă românească subliniind deschiderea părţii române pentru această prezenţă investiţională.
Ministrul Baconschi a relevat perspectiva promiţătoare a cele de-a 10-a sesiuni a Comisiei Economice Mixte România – Rusia, care va avea loc între 3-4 octombrie 2011 la Moscova şi a solicitat părţii ruse ca acest eveniment să se încheie cu rezultate cât mai consistente. Baconschi şi Serghei Lavrov au subliniat importanţa continuării consultărilor sistematice între ministerele Afacerilor Externe de la Moscova şi Bucureşti în domenii precum agenda regională, securitatea europeană sau provocările la nivel global. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat miercuri, 21 septembrie 2011, la deschiderea dezbaterilor generale ale celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care se reuneşte anul acesta în jurul tematicii “Rolul medierii în rezolvarea paşnică a conflictelor”.
Bogdan Aurescu: Sistemul de la Deveselu are un caracter strict defensiv
Sistemul care va fi instalat în baza de la Deveselu are caracterul strict defensiv ;i nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU, a declarat Bogdan Aurescu. Secretarul de stat a participat, în perioada 20-21 septembrie 2011, la conferinţa „Ballistic Missile Defense and European Security”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” la Garmisch-Partenkirchen, în Germania. Bogdan Aurescu a fost invitat să susţină o intervenţie în cadrul panelului „Perspectives of NATO members: Germany, Poland and Romania”. Demnitarul român a evidenţiat în prezentarea sa implicaţiile pe care le are pentru ţara noastră şi pentru regiune dezvoltarea de către SUA a sistemului de apărare antirachetă în Europa, apreciind că acesta va contribui, ca parte componentă a viitoarei capacităţi de apărare antirachetă a NATO, la un nivel crescut de securitate pentru întregul continent european. Prezentarea a avut loc într-un context special, determinat de foarte recenta semnare la Washington, la 13 septembrie 2011, de către ministrul român de externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american, Hillary Clinton a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, în cadrul vizitei Preşedintelui României în Statele Unite. Secretarul de stat Aurescu a subliniat că „Acordul reprezintă primul astfel de instrument juridic negociat în întregime şi semnat în cadrulproiectului american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Missile Defense), lansat de Preşedintele Obama în septembrie 2009”. A arătat de asemenea, că „decizia României de a găzdui unele componente ale sistemului de apărare antirachetă exprimă angajamentul constant al ţării noastre pentru principiile indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate”. A accentuat, totodată, caracterul strict defensiv al sistemului care va fi instalat în baza de la Deveselu, arătând că acesta nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU.
Scutul antiracheta – securitate pentru toti aliatii
De asemenea, demnitarul român a apreciat că „dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă nu răspunde numai preocupărilor de securitate ale României şi SUA, ci ale tuturor membrilor NATO, precum şi ale partenerilor Alianţei din întreaga lume. Pe scurt, apărarea antirachetă va face din lumea noastră un loc mai sigur.” Participarea secretarului de stat Bogdan Aurescu a prilejuit prezentarea în prezenţa unui auditoriu format din oficiali de rang înalt, a viziunii României privind perspectivele dezvoltării capacităţii de apărare antirachetă a NATO. A fost subliniat, în context, interesul ţării noastre pentru evoluţii semnificative în domeniul apărării antirachetă la Summit-ul NATO de la Chicago din mai 2012. Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” reuneşte, anual, absolvenţii programelor de pregătire care deţin responsabilităţi înalte în statele din care provin (miniştri şi secretari de stat, şefi ai apărării, ambasadori sau membri ai parlamentelor naţionale), într-o conferinţă având ca temă aspecte de mare interes pentru securitatea europeană (Distinguished Alumni Conference). În anul 2011, conferinţa a fost focalizată pe tematica apărării antirachetă şi impactul acesteia asupra securităţii continentului european, fiind invitaţi să participe oficiali de rang înalt din 19 state europene şi din SUA.
Este un sistem defensiv, oare e atat de greu de inteles? Ce garantii mai trebuiesc? Umbla si astia cu tampenii. Aceste balbalieli seamana cu o astfel de situatie, cand unul cu sabia la hotar ii cere celui cu scutul, sa ii dea garantii, ca scutul nu e instrument de atac…