Rusia, chemată să apere granița armeană

Premierul armean Nicol Paşinian a anunţat că intenţionează să ceară desfăşurarea de ”grăniceri ruşi” de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul pentru a evita o escaladare după recentele confruntări. ”Dată fiind situaţia complicată, cred că are sens să se ia în considerare problema desfăşurării de grăniceri ruşi de-a lungul frontierei armeano-azere”, a declarat Paşinian.

Liderul armean consideră că prezenţa soldaților ruşi ”va permite efectuarea lucrările de demarcare şi delimitare a frontierei fără riscuri de confruntări militare”. ”Intenţionăm să discutăm această problemă cu colegii noştri ruşi”, a adăugat acesta.

Federația Rusă are deja desfășurat pe teritoriul Armeniei un contingent de peste 3000 de militari, principala bază militară rusă fiind în regiunea orașului Gyumri.

Misiune de monitorizare

Paşinian a propus desfăşurarea unei misiuni de monitorizare a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB) d-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul. Aceasta este o alianţă militară în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) ce grupează Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.

În acest context, liderul armean a subliniat că Armenia va prelua la 16 septembrie preşedinţia rotativă a ODKB şi nu doreşte crearea unor ameninţări la adresa unor state membre ale acestei alianţe.

Declaraţia sa survine la o zi după noi confruntări între soldaţi azeri şi armeni, soldate cu moartea a trei armeni în apropierea localităţii de frontieră Sotk (estul Armeniei). Regiunea este importantă din punct de vedere economic datorită vastelor mine de aur. După victoria de anul trecut, trupele azere au preluat controlul asupra unei părți din complexul minier, situat pe teritoriul azer.

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, aliat de nădejde al omologului său azer Ilham Aliev

Acuzații reciproce

Cele două ţări se acuză reciproc de iniţierea ostilităţilor în enclava Nagorno-Karabah în toamna anului trecut, cărora li s-a pus capăt printr-un armistiţiu negociat de Rusia.

Armenia şi Azerbaidjanul s-au înfruntat în toamna anului 2020 într-un conflict de şase săptămâni pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, revendicată de ambele ţări. Ostilităţile din toamna trecută s-au soldat cu peste 6.500 de morţi.

După şase săptămâni de lupte, războiului i s-a pus capăt printr-un acord de încetare a focului, în virtutea căruia Armenia și regimul secesionist de la Stepanakert au înapoiat Azerbaidjanului părţi din teritoriul pe care îl controlase timp de decenii. O forţă de menţinere a păcii ruse de aproximativ 2.000 de soldaţi a fost desfăşurată în jurul Nagorno-Karabah.
În ultimele luni, tensiunile au crescut din nou de-a lungul frontierei, Erevanul acuzând Baku că încearcă să ocupe noi teritorii, ceea ce autorităţile azere au negat. Baku se bucură de sprijinul direct al Republicii Turcia.

Din luna mai, Armenia şi Azerbaidjanul poartă negocieri, sub egida Rusiei, pentru delimitarea şi demarcarea frontierei lor comune, moștenire a epocii sovietice. (K.P.)