Kosovo, spionaj si diplomatie

, , , ,
 

Recunoasterea independentei Kosovo, obtinuta prin spionaj

Recunoasterea independentei Kosovo, obtinuta prin spionaj

Preşedintele Vaclav Klaus a declarat că nu va numi un ambasador al ţării sale în  Republica Kosovo atât timp cât se va afla la conducerea statului ceh, relateaza postul Radio Cehia, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Republica cehă nu îşi va trimite un ambasador în Kosovo, cât timp eu voi fi preşedinte”, a declarat Klaus, aflat în vizită oficiala in capitala sarba, Belgrad. Praga a recunoscut independenţa Kosovo şi chiar şi-a deschis o ambasadă la Priştina, dar nu a numit încă un ambasador, situaţie care reflectă atitudinea principială a preşedintelui Republicii cehe. Potrivit Constituţiei cehe, guvernul are prerogativele politicii externe, iar în privinţa chestiunii kosovare preşedintele Vaclav Klaus are poziţii divergente faţă de ministrul afacerilor externe, Karel Schwarzenberg. Atât guvernul, cât şi preşedintele ceh sunt unanimi însă în susţinerea aspiraţiilor europene ale Serbiei.
Reamintim ca in data de 17 februarie 2008, autorităţile din Kosovo, susţinute de SUA şi de majoritatea statelor membre UE, au proclamat unilateral independenţa acestei provincii sârbe cu populaţie majoritară de etnie albaneză. Serbia contestă independenţa Kosovo şi consideră în continuare că aceasta regiune este teritoriu suveran sârb.
Rusia, China, India, dar şi România şi alte patru ţări UE nu recunosc independenţa Kosovo, considerând demersul autorităţilor de la Priştina o încălcare a rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite care proclama integritatea teritorială a Serbiei.

Independenta mafiota

Emirul Qatarul a oficializat recunoaşterea independenţei Kosovo, devenind a 73-a ţară care face aceasta, a anunţat ministerul de externe al statului arab in data de 4 ianuarie 2011. Ministrul adjunct de externe al Republicii Kosovo, Vlora Citaku, a declarat că scrisoarea de recunoaştere a fost trimisă biroului Kosovo din New York. Decizia Qatarului a fost anunţată iniţial în septembrie, în timpul vizitei prim-ministrului Hashim Thaci la Doha. Decizia statului arab a declansat o serie de speculatii, in mass-media sarba si regionala, privind implicarea unor grupari mafiote din Kosovo in obtinerea recunoasterii diplomatice din partea unor state majoritar musulmane.
Anterior, diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut a fost cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independenta fata de China comunista, a recunoscut independenta Republicii Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Belgradul, pregatit pentru dialogul cu Pristina

Republica Serbia este pregatita sa inceapa “imediat” dialogul cu Kosovo, care ar putea fi lansat cat de curand, a declarat anterior ministrul sarb de Externe, Vuk Jeremici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Suntem pregatiti dialogului; din punctul nostru de vedere poate incepe imediat, iar oficialii de la Bruxealles, care au rol de intermediari, sunt si ei pregatiti”, afirma Jeremici. Seful diplomatiei sarbe a declarat ca intelege ca “acest moment nu este unul dintre cele mai bune pentru albanezi”, din cauza crizei politice, subliniind totusi ca “dialogul trebuie sa inceapa cat mai curand”. Serbia si Kosovo au convenit in septembrie sa inceapa discutiile, dar nu a fost fixata nicio data.
Acordul de principiu pentru initierea dialogului a fost urmat in Kosovo de o criza politica declansata dupa demisia presedintelui Fatmir Sejdiu in urma unei decizii a Curtii Constitutionale care ii interzicea sa fie in acelasi timp lider de partid si sef al statului. Totodata, Parlamentul kosovar va analiza in urmatoarele zile o motiune de cenzura impotriva Guvernului condus de premierul Hashim Thaci. Daca motiunea va trece, presedintele interimar Jakup Krasniqi va trebui sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri anticipate pana la sfarsitul anului.
La inceputul lunii septembrie 2010, Adunarea Generala a ONU a adoptat, in unanimitate, o rezolutie prin care cere demararea dialogului direct dintre Serbia si Kosovo. Documentul deschide calea negocierilor dintre cele doua parti, primele din 2008, cand Kosovo si-a declarat independenta. Din rezolutie au fost eliminate insa solicitarile Serbiei referitoare la reluarea negocierilor cu privire la statutul fostei sale provincii. Potrivit aceleiasi surse, Belgradul a renuntat la respectivele solicitari dupa ce a fost avertizat ca aceastea ar putea ingreuna procesul de aderare al Serbiei la Uniunea Europeana.

Presiuni germane

Anterior, ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a declarat la Belgrad că Serbia nu va putea conta pe o aderare la UE decât cu condiţia de a adopta o atitudine de cooperare faţă de Kosovo. Reamintim ca ministrul german de Externe a cerut recent tuturor tarilor membre UE sa recunoasca independenta Kosovo, pe care o considera “o realitate” dupa anuntarea avizului Curtii Internationale de Justitie. La incheierea unei intalniri cu liderii politici din Kosovo, Westerwelle a declarat ca ingrijorarea unora dintre tarile europene privind faptul ca independenta Kosovo va deveni un precedent sunt lipsite de fundament. “Recunoasterea Kosovo este un caz sui generis si este un mesaj clar, si pentru Uniunea Europeana”, a declarat seful diplomatiei germane, aflat in cea de-a treia zi a unei vizite in tarile fostei Iugoslavii.
“Harta Europei de Sud-Est a fost trasata”, a precizat Westerwelle, potrivit presei ruse, in cadrul unui discurs sustinut la Universitatea Belgrad. Afirmatia sa reprezinta cea mai clara legatura facuta pana acum intre acceptarea independentei Kosovo si acceptarea de catre UE a statutului Serbiei de candidat la Uniune. Westerwelle a reamintit ca 22 dintre cele 27 de state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, despre care a apreciat ca este “o realitate” confirmata de publicarea avizului Curtii Internationale de Justitie. CIJ a decis, la sfarsitul lunii iulie, ca proclamarea independentei fostei provincii sarbe nu a incalcat dreptul international. “Alte cinci (tari membre UE) ezita”, a adaugat el. “Si le cerem ca, dupa decizia Curtii Internationale, sa urmeze majoritatea Uniunii Europene. Este o majoritate clara”, a spus Westerwelle, potrivit Mediafax. Dintre membrii UE, Spania, Slovacia, Romania, Grecia si Ciprul nu au recunoscut Kosovo. Independenta fostei provincii sarbe a fost recunoscuta pana in prezent de 74 de state, reprezentand mai mult de o treime dintre cele 192 de tari membre ONU. Serbia, sustinuta de Rusia, nu recunoaste secesiunea si considera Kosovo drept provincie sarba.

Kosovo forteaza aderarea la ONU

Republica Kosovo a solicitat Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) sa inlocuiasca rezolutia actuala privind statutul sau cu o alta care ar permite acestei foste provincii sarbe, ce si-a proclamat independenta in 2008, sa adere la organizatia mondiala, a anuntat serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ultimul obiectiv este de a deveni membru al Natiunilor Unite”, a declarat seful diplomatiei kosovare, Skender Hyseni, in cursul unei reuniuni la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit comunicatului. Hyseni a solicitat ca Rezolutia 1.244 – care instaurase in 1999 administratia ONU in provincia secesionista albanofona – sa fie inlocuita cu o alta, in urma proclamatiei de independenta a Kosovo si avizului recent al Curtii Internationale de Justitie (CIJ), potrivit caruia gestul Pristinei nu incalca dreptul international.

Ofensiva politica

Republica Kosovo a cerut Greciei sa-i recunoasca independenta dupa avizul Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care a apreciat ca declaratia de independenta a fostei provincii sarbe nu incalca dreptul international. “A venit timpul ca Grecia sa recunoasca Republica Kosovo”, a declarat presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, la finalul unei intalniri cu adjunctul ministrului grec de externe, Dimitris Droutsas, scrie presa regionala, preluata de KARADENIZ PRESS. O recunoastere a Kosovo de catre Grecia “ar fi foarte importanta pentru pace si o stabilitate durabila a regiunii”, a adaugat presedintele Kosovo. “Apreciem ca dupa avizul CIJ toate dilemele care puteau ridica intrebari unui stat in privinta legitimitatii independentei tarii noastre nu mai exista”, a mai precizat Fatmir Sejdiu.
Anterior, Serbia a anuntat din nou ca nu va recunoaste niciodata – implicit sau explicit – declaratia unilaterala de independenta a Kosovo fata de Serbia, din 17 februarie 2008. Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremic, a avertizat ca lipsa de acord in cazul Kosovo va avea drept consecinta crearea unui precedent universal aplicabil, care va oferi un model gata facut pentru secesiune unilaterala si a estimat ca trebuie elaborata o solutie reciproc acceptabila. In schimb, premierul kosovar Hashim Thaci a calificat drept “injusta” pozitia celor cinci state membre ale UE – Spania, Grecia, Cipru, Slovacia si Romania – de nerecunoastere a independentei Kosovo.

Independenta legala

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat recent ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 74 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 74 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia, Honduras, Kiribati, Tuvalu, Qatar si Guineea Bissau. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.

Schengen balcanic, inaugurat in Kosovo

Responsabili din patru ţări din Peninsula Balcanica, Albania, Macedonia, Muntenegru şi Kosovo au anunţat anterior stabilirea unei zone de liberă circulaţie între ele, unde cetăţenii lor respectivi vor putea să se deplaseze dintr-o ţară într-alta fără vize. Cele patru ţări în chestiune, reprezentate prin preşedinţii lor, au decis să instituie un „regim de mini Schengen”, a declarat preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, făcînd aluzie la zona de liberă circulaţie de persoane stabilită de 25 de ţări europene, dintre care majoritatea membre ale Uniunii Europene. O asemenea iniţiativă „demonstrează maturitatea noastră pentru dezvoltarea integrării europene”, a adăugat Sejdiu, care i-a primit pe ceilalţi trei preşedinţi la Prizren, în sudul Kosovo.
La randul sau, preşedintele albanez Bamir Topi a subliniat că decizia celor patru ţări se aseamănă unui „apel către partenerii noştri europeni pentru a considera libera circulaţie de persoane ca pe un drept esenţial pentru fiecare cetăţean care trăieşte şi lucrează în regiunea Balcanilor”.
Reamintim ca Uniunea Europeană a abolit în decembrie 2010 obligaţia de vize pentru cetăţenii sarbi, muntenegreni şi macedoneni dotaţi cu un paşaport biometric şi care doresc să calatoreasca în ţările spaţiului Schengen. Albania şi Republica Kosovo aspiră la rîndul lor să poată beneficia de o asemenea măsură, pe fondul opozitiei crescande din partea Germaniei, Olandei, Belgiei si Marii Britanii.

Belgia, raiul spionilor albanezi

Reamintim ca la sfarsitul anului 2009, seviciile de securitate belgiene au arestat recent doi cetateni belgieni, originari din Kosovo, acuzati de spionaj in favoarea serviciilor de informatii de la Pristina si implicare in crima organizata. Conform unor surse oficiale albaneze, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, actiunea in forta vine la cateva luni dupa arestarea altor sapte cetateni kosovari sub acuzatia de spionaj. Anterior Executivul Uniunii Europene a cerut intr-o nota interna confidentiala luarea unor masuri impotriva tentativelor din ce in ce mai numeroase de a se obtine documentatie „confidentiala si sensibila” referitor la angajatii institutiei. In textul acestei note se arata ca „unele tari, grupuri de presiune, jurnalisti si agentii private, cauta sa obtina informatii protejate”, iar „persoane aflate in legatura cu serviciile secrete” se dau drept bursieri, ziaristi, functionari din statele membre UE din randurile personalului Comisiei Europene si serviciilor tehnice, relateaza mass-media spaniola.
Comisia Europeana a difuzat recent o nota confidentiala interna, cerand luarea de masuri in fata tentativelor repetate si numeroase de a „obtine documentatia confidentiala si delicata” a activitatii executivului comunitar, relateaza cotidianul spaniol El Periodico, citat de mass-media de la Bucuresti. In nota se mai arata ca „unele tari, grupuri de presiune, ziaristi si agentii private incearca sa obtina informatii protejate”. Precizand ca „persoanele avand conexiuni cu serviciile secrete” actioneaza sub acoperire – „stagiari, ziaristi, functionari de stat ai Uniunii Europene (UE) sau tarilor membre” de pe langa Comisia Europeana si tehnicieni informatici”. Cu peste 56.000 de diplomati, 15.000 lobbisti, 1.200 de ziaristi si zeci de mii de traducatori si studenti straini, Bruxelles-ul este un loc ideal pentru exercitarea celei de-a doua profesii cea mai veche din lume si unde este foarte usor sa intri in contact cu un spion fara sa-ti dai seama, considera sursa citata.
„Bruxelles-ul este, alaturi de Washington si Geneva, unul din cele trei orase cheie pentru serviciile de spionaj din intreaga lume”, explica Kristof Clerix, autor al cartii „Serviciile secrete straine din Belgia”. „Metodele au ramas aceleasi ca in Razboiul Rece: castigarea increderii si apoi exploatarea increderii. Ceea ce s-a schimbat este utilizarea noilor tehnologii si importanta tot mai mare a chestiunilor economice”, este de parere Clerix, ziarist belgian acuzat anterior de relatii cu serviciile secrete belgiene. „Marile tari nu ezita sa utilizeze serviciile secrete pentru promova a-si apara interesele lor economice si industriale in lumea globalizata”, spune el. „In chestiuni politice si militare, Bruxelles-ul este chiar mai interesant pentru spioni decat in vremea Razboiului Rece”, mai explica Clerix. NATO nu se mai limiteaza doar la apararea aliatilor, ci a desfasurat operatiuni militare in Bosnia, Kosovo si Afganistan si si-a extins influenta in fostele republici sovietice din Asia Centrala. UE are competente in politica externa si aparare si dezvolta operatiuni militare si politice de anvergura (Bosnia, Kosovo, Macedonia, Congo, Somalia).

Bomba kosovara

Sapte cetateni albanezi si kosovari au fost retinuti anterior sub acuzatia de spionaj in favoarea Agentiei de Informatii a Republicii Kosovo, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ-PRESS, surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Pristina. Concomitent un diplomat din cadrul Ambasadei Republicii Kosovo la Bruxelles a fost fortat sa paraseasca Regatul Belgiei, fiind suspectat de participare la cea mai importanta operatiune de spionaj a serviciilor de informatii kosovare, descoperita pana in acest moment pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene si al Aliantei Nord-Atlantice de catre serviciile de profil. Conform surselor citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, cei arestati sunt ofiteri activi in cadrul Agentiei de Informatii a Republicii Kosovo (Agjencinë Kosovare të Inteligjencës), principalul serviciu de spionaj al regimului albanez de la Pristina. Printre tintele acestora s-au numarat institutiile Uniunii Europene, NATO, precum si importantele comunitati sarba si albaneza rezidente in Regatul belgian. Pana in acest moment, atat MAE de la Pristina, cat si Agentia de Informatii a Republicii Kosovo, au refuzat sa confirme pentru KARADENIZ-PRESS arestarea de catre autoritatile belgiene a unor ofiteri de informatii kosovari.
Agentia de Informatii a Republicii Kosovo (Agjencinë Kosovare të Inteligjencës) este principalul serviciu de informatii al celui mai nou stat independent din lume, fiind condus de la inceputul lunii februarie 2009 de catre Bashkim Smakaj, fost membru al conducerii aparatului de contraspionaj al organizatiei teroriste albaneze UCK. Agentia kosovara a beneficiat de la infiintare, conform mass-media de la Pristina, de asistenta financiara si tehnica din partea Agentiei Centrale de Informatii (CIA) a SUA, Biroul Federal de Investigatii (FBI) american, precum si din partea Milli Istihbarat Teskilati, cel mai important serviciu de informatii al Republicii Turcia. Majoritatea cadrelor sale provin din randurile UCK, o parte fiind acuzati de crime de razboi impotriva populatiei civile sarbe si albaneze in timpul violentelor din regiune din deceniul trecut.

Sustinere financiara

Banca Mondială (BM) a acordat Kosovo un sprijin financiar de circa 30 de milioane de dolari, primul după proclamarea independenţei de către autorităţile de la Pristina, în 2008. “Este vorba despre un prim ajutor pentru bugetul guvernului din Kosovo, care a devenit membru al Băncii Mondiale în iunie 2009”, se arată într-un comunicat al BM. Fondurile vor finanţa în special eforturile guvernului de a menţine stabilitatea macroeconomică. Fondul Monetar Internaţional a anunţat la sfârşitul lunii iulie 2010 că a acordat statului kosovar un ajutor de 108,9 milioane de dolari, pe o perioadă de 18 luni.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *