Kazahii provin dintr-un amestec de triburi nomade turcice care au migrat pe teritoriul de astazi al Kazahstanului în secolul al XV-lea. Etimologic, cuvântul turcesc „kaz” înseamnă „a rătăci”, este completat de sufixul persan „stan” ce înseamnă „țară”, deci Kazahstan înseamnă literal „Țara rătăcitorilor”.
Imperiul Rus a cucerit stepa kazahă în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, iar Kazahstanul a devenit republică sovietică în 1925. Colectivizarea forțată a agriculturii a dus la represiune și înfometare, soldându-se cu peste un milion de morți la începutul anilor 1930. Între anii 1950 și 1960, a existat un aflux de coloniști, în mare parte etnici ruși. În 1991, când Kazahstanul și-a câștigat independența, etnicii kazahi erau o minoritate. Între timp, minoritățile etnice non-musulmane au părăsit Kazahstanul în număr mare până la mijlocul anilor 2000, iar un program național a repatriat aproximativ un milion de etnici kazahi din Uzbekistan, Tadjikistan, Mongolia și regiunea Xinjiang din China. Ca urmare a acestei schimbări, ponderea etnicilor kazahi a populației azi depășește acum 71% iar etnicii ruși situându-se la 15%.
Încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, în noua republică kazahă s-a discutat de înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. La sfârșitul lui 2010 guvernul kazah a oficializat tranziția care se preconizează a fi încheiată în 2025. Știind că limba kazahă este o limbă turcică iar Turcia a adoptat alfabetul latin încă de pe vremea lui Ataturk, în 1928, este previzibilă această schimbare, mai ales că vecinii săi, Uzbekistanul și Turkmenistanul au renunțat de ceva timp la scrierea chirilică. Oficialii kazahi susțin, în ceea ce privește rațiunea lingvistică, că alfabetul chirilic denaturează structura fonetică și tradiția limbii kazahe. Susținătorii latinizării cred că tranziția la alfabetul latin va ajuta Kazahstanul în integrarea în economia globală și ar permite un acces mai bun la tehnologii și inovații științifice.
Trebuie facută analiza impactului schimbării alfabetului având ca obictiv implicațiile geopolitice și dinamica internă a unei țări cu o componentă multietnică. De-a lungul anilor, latinizarea alfabetului kazah a devenit un simbol al identității naționale și al indepărtării față de Moscova.
Dimensiunea geopolitică
Scrierea chirilică este asociată cu influența și moștenirea Rusiei în regiune și tranziția la scrierea latină este văzută ca un efort de a distanța Astana de Moscova, precum și de trecutul sovietic și de a îndreptarea țării spre Occident și spre celelalte țări de limbi altaice.
Reacția oficială a guvernului rus a fost rezervată, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe spunând că Rusia nu consideră latinizarea scrisului o încălcare a drepturilor vorbitorilor de limbă rusă, adăugând că „indiferent de locul unde s-ar afla compatrioții ruși, asigurarea intereselor și drepturilor lor este prioritatea pentru Moscova” și omițând din discurs interesele vorbitorilor de limbă rusă, care sunt mai mulți (83%) decât vorbitorii de kazahă (80%). Dar asta nu a însemnat că mass-media controlată din Federația Rusă nu a fost critică. Totuși după cucerirea Crimeii din 2014 și începerea războiului din Ucraina (2022), guvenul kazah a accentuat dorința de desprindere de Federația Rusă dar fiind precaută și echilibrând relațiile cu Rusia. În 2022, președintele kazah Kassym Jomart Tokayev a declarat că latinizarea scrierii nu trebuie grăbită și a adăugat în 2023 că proiectul „nu ar trebui să fie o simplă trecere mecanică de la chirilic la latină”.
Echilibrul relațiilor bilaterale este menținut și de Moscova deoarece Kazakstanul este un partener economic important având zăcăminte majore de uraniu, petrol, gaze naturale, cărbune, minereu de fier, mangan și minereuri de metale și pământuri rare. Exporturile se fac către China (14%), Italia (13%), Rusia (9%), Marea Britanie (8%) și Țările de Jos (6%) și sunt reprezentate de uraniu, petrol, aur, cupru rafinat și aliaje de oțel. Importurile se fac din Rusia (29%), China (28%), Germania (5%), Coreea de Sud (4%) și Turcia (3%) fiind reprezentate în special de bunuri de larg consum și mașini și echipamente.
Mai adăugăm că în Kazahstan se află o infrastructură critică a Federației Ruse: Cosmodromul Baikonur, având 6000 km pătrați închiriați, este principala structură de lansare a rachetelor spațiale rusești. Contractul de închiriere este valabil până în 2050.
Latinizarea scrisului este considerat un instrument de decolonizare și face parte dintr-un efort mai larg de desprindere de trecutul sovietic a mai multor țări din zonă care au dorit să-și restabileasca limbile nationale, să elimine influența Moscovei și o aliniere cu Turcia.
Noul proiect al alfabetului poate fi văzut, de asemenea, ca fiind legat de mișcarea mai largă către o unire mai mare a țărilor vorbitoare de limbi turcice. În timpul ultimului summit al Organizației Statelor Turce din noiembrie 2023 de la Astana, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, le-a cerut liderilor din Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan să dezvolte alfabetul turc comun pentru „întărirea unității”, în care limbile sunt importante.
Procesul de decolonizare prin latinizare este plin de contradicții interne. Fiind prezentat de guvernul de la Astana ca un pas spre modernizare și internaționalizare, proiectul de latinizare punând accent pe naționalismul etnic în stil sovietic în care se împletesc problemele de identitate națională, schimbările geopolitice și discursul post-colonial. Pe de o parte, latinizarea vizează modernizarea și întărirea identității naționale a țării, pe de altă parte, ridică de asemenea, întrebări cu privire la incluziunea reformelor alfabetului, în special pentru comunitățile minoritare non-kazahe.
Susținătorii latinizării cred că tranziția alfabetică va contribui la restabilirea rădăcinilor turcice pre-sovietice ale limbii kazahe. Criticii subliniază că accentul pus pe construirea identității poate provoca o schismă suplimentară și poate fi în detrimentul accesibilității lingvistice a vorbitorilor care nu sunt vorbitori de kazaha, în special în domeniul educației.
Dimensiunea internă
Probabil ca alfabetul latin va fi adoptat mai ușor de majoritatea kazahă (71%) și musulmană (69%) ce cuprind uzbeci, uiguri și tătari, decât minoritățile rusă și ucrainiană ce împreună depașesc 17%.
Dacă ne uităm pe componența grupelor de vârstă, observăm că aproape 40% din populația Kazahstanului are sub 25 de ani, ceea ce face ca alfabetul latin sa fie asimilat mult mai repede. Alfabetizarea ce este de 99,8% și urbanizarea de aproape 59% din populatia totală sunt factori prielnici latinizării scrierii.
În ultimii ani, Kazahstanul a trecut de la a fi în principal o țară de emigrație într-o țară de imigratie și asta se datorează boom-ului economic cauzat de dezvoltarea extracției de petrol și gaze naturale. Țara are nevoie de muncitori cu înaltă calificare în sectoarele extracției, industrial, de afaceri și educație și forță de muncă slab calificată în agricultură, comerț, servicii și construcții. Kazahstanul se bazează din ce în ce mai mult pe lucrătorii imigranți, în principal din Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan, pentru a-și acoperi deficitul de forță de muncă. În același timp, kazahii cu înaltă calificare continuă să emigreze, mai ales în Rusia, căutând salarii mai mari sau studii universitare.
Perioada de tranziție alfabetică poate reprezenta o provocare semnificativă pentru școli și universități, deoarece majoritatea manualelor și testelor sunt disponibile doar cu litere chirilice în acest moment. Profesorii nu au pregătirea necesară pentru a preda alfabetul latin, în timp ce generațiile mai în vârstă, educate în principal exclusiv în limba rusă, se vor adapta greu la noua scriere. O astfel de diviziune generațională ar putea exacerba și mai mult inegalitățile socio-economice dintre vorbitorii de kazahă și cei de limbă rusă, în special în zonele rurale din Kazahstan.
Exista și provocări bugetare. Tranziția alfabetică este o schimbare costisitoare. Cele mai recente estimări ale costurilor disponibile din 2018 au indicat că latinizarea scrierii ar necesita aproximativ 664 de milioane de dolari. Această sumă ar acoperi în primul rând inițiativele educaționale și tipărirea de noi manuale în noua grafie latină. Aproximativ 332 de milioane de dolari au fost alocați pentru formarea profesorilor. În general, costul proiectului de latinizare a fost egal cu 39% din PIB-ul Kazahstanului din 2018 (anul în care a fost publicată estimarea), iar un cost atât de ridicat a stârnit îngrijorări cu privire la fezabilitatea reală a inițiativei la termenul propus, 2025.
Printre cele mai importante implicații ale schimbării alfabetului în Kazahstan este impactul său asupra minorității semnificative de limbă rusă a țării (15%).
Limba rusă a jucat în mod tradițional un rol dominant în viața Kazahstanului și este folosită în mod covârșitor în educație, mass-media și sectorul privat. Folosirea limbii ruse a persistat după independența din 1991 și, conform recensământului din 2021 , aproximativ 83,7% din populația Kazahstanului este vorbitoare de rusă, comparativ cu 80,1% care vorbește kazaha. Astfel, latinizarea limbii kazahe ar putea introduce o schimbare socio-culturală care să conducă la marginalizarea minorităților vorbitoare de limbă rusă.
0 Comentarii