Domnul Ivan Us este doctor în economie și consultant principal în cadrul Centrului de Politică Externă al Institutului Național de Studii Strategice de la Kiev, capitala Ucrainei. Are numeroase apariții în mass-media internațională, fiind inclusiv mass-media de limbă arabă și engleză din diferite state.

K.P.: Ce înseamnă pentru Ucraina deciziile luate la summitul NATO de la Vilnius? Când credeți că Ucraina va adera la NATO ca membru cu drepturi depline?

Ivan Us: Principala problemă în evaluarea emoțională a rezultatelor summitului NATO de la Vilnius pentru Ucraina constă în așteptările prea mari. Așteptările au fost exagerate și prin prisma lor a existat o nemulțumire totală, ceea ce a dus la postarea emoționantă a președintelui Ucrainei cu elemente de critică la adresa NATO. Astfel, Ucraina se aștepta să existe o înțelegere clară a condițiilor aderării la NATO (în timpul războiului; imediat după încheierea războiului; după jumătate de an; după un an). Lipsa unei date clare a provocat emoții negative. Cu toate acestea, a existat și un aspect pozitiv. Sprijinul NATO pentru Ucraina continuă, iar cuvântul „invităm” a apărut în text. În ceea ce privește propriile evaluări, înțeleg că Ucraina nu va fi acceptată în NATO în timpul războiului. Totuși, după încheierea războiului, nu exclud o soluție pentru această problemă. Dacă armata Ucrainei ar intra în NATO, cred că într-o lună de la încheierea războiului, Ucraina ar fi în NATO. Dar din moment ce o țară se alătură NATO cu fapte existente de corupție, un sistem judiciar slab, probleme cu multe instituții de stat și spioni din țări neprietenoase cu NATO, cred că problema poate dura mai mult de un an. Până când se ia o decizie politică pentru Ucraina, așa cum este, este mai bine în NATO decât în afara Alianței.

K.P.: Cât timp credeți că va dura acest război defensiv împotriva agresiunii militare ruse?

Ivan Us: Există mulți factori care afectează dinamica războiului actual. După cum a arătat „revolta de weekend” a lui Prigojin, războiul se poate termina pe neașteptate din cauza tulburărilor din Rusia și a cererii populației pentru o revoluție. Al doilea factor este economia Rusiei. Este posibil să nu poată rezista la război. Un alt factor este nivelul de sprijin al Ucrainei de către aliați, în ce cantități și cât de repede vor fi furnizate Ucrainei noi tipuri de arme. Nici nu trebuie să uităm de problemele Rusiei însăși. Provocările împotriva țărilor NATO ar putea duce la o acțiune NATO mai decisivă, care ar grăbi și înfrângerea Rusiei. Eu cred că acest război va dura cel puțin până în toamna lui 2024.

K.P.: Cât a costat războiul până acum? Ce pierderi a suferit economia Ucrainei?

Ivan Us: Există estimări variate cu privire la costul economic al războiului, ceea ce este complicat și de faptul că acesta crește zilnic, chiar la oră. Conform estimărilor Ministerului Economiei al Ucrainei și Școlii de Economie din Kiev (la sfârșitul primului trimestru al anului 2023), pierderile totale ale economiei ucrainene ca urmare a războiului, luând în considerare atât pierderile directe, cât și pierderile indirecte (scăderea PIB-ului, încetarea investițiilor, ieșirea forței de muncă, costuri suplimentare de apărare și sprijin social etc.) au fost de la 543 de miliarde de dolari la 600 de miliarde de dolari. La rândul lor, există estimări de 600-750 de miliarde de dolari. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, Ucraina va avea nevoie de cel puțin 411 miliarde de dolari pentru redresare.

K.P.: Ce măsuri pot fi luate de statele care sprijină Kievul pentru a ajuta economia Ucrainei să reziste în lunile următoare?

Ivan Us: Pe lângă componenta militară, există și o componentă economică și juridică a sprijinirii Ucrainei. În mare măsură, economia Ucrainei rămâne stabilă datorită sprijinului partenerilor noștri. De la începutul anului 2023, Ucraina a primit 23,6 miliarde de dolari de la parteneri internaționali. La începutul anului, UE a alocat 18 miliarde de euro Ucrainei (1,5 miliarde de euro pe lună). Aceasta nu este singura sursă de sprijin pentru economie, așa că până la sfârșitul anului 2023, economia Ucrainei va supraviețui. Deși anumite probleme sunt posibile din cauza restricțiilor asupra activității economice externe a Ucrainei.

K.P.: Cum ar putea România să sprijine mai eficient Ucraina să reziste invaziei militare ruse, inclusiv din punct de vedere economic?

Ivan Us: În contextul ajutorului acordat României, trebuie să se distingă trei componente. În primul rând, este promovarea transportului de cereale din Ucraina către alte țări ale lumii. În acest context, un pas foarte important a fost acela că în iulie 2022, compania românească CFR Infrastructură a deschis, după reparații, o cale ferată cu ecartament larg către portul fluvial Dunărean Galați din portul fluvial moldovenesc Giurgiulești pentru a transporta cereale din Ucraina fără schimbarea materialul rulant. De asemenea, este de dorit să nu extindă interdicția exportului de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina către România (precum și Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria) după 15 septembrie 2023. Odată cu creșterea posibilităților logistice de redirecționare a acestor mărfuri către alte tari. Al doilea este utilizarea de către România a apartenenței sale la NATO pentru a face presiuni pe partenerii NATO pentru ca aceștia să adopte o poziție mai dură față de Rusia. În primul rând, în situațiile în care atacurile rusești cu rachete au loc pe teritorii limitrofe României (porturile Ucrainei pe fluviul Dunărea), precum și asupra intereselor comerciale ale României (cum a fost cazul în timpul atacului menționat anterior asupra unui port de pe fluviul Dunărea). De asemenea, Ucraina se așteaptă la o reacție mai dură din partea României, Bulgariei și Turciei la declarațiile Rusiei că vor întări controlul asupra tuturor navelor din Marea Neagră. Și în sfârșit, în al treilea rând, există o asistență mai activă din partea României în restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldovei. Existența regiunii separatiste a Transnistriei, controlată de Rusia, obligă Ucraina să țină în apropierea ei o anumită parte a trupelor sale și nu permite trimiterea lor pe front împotriva Rusiei.

K.P.: Sunt eforturi de a sechestra bunurile rusești blocate de sancțiuni și de a le folosi în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Dacă aceste eforturi au avut succes, despre ce sumă putem vorbi?

Ivan Us: Sunt numite diferite sume, care se ridică la peste 1 trilion de dolari. Cu toate acestea, cifra reală, în ciuda celor 17 luni de război la scară largă, este necunoscută. De asemenea, nu există o înțelegere clară a soartei bunurilor confiscate. Pentru Ucraina, ar fi de dorit ca acestea să fie legate de Registrul Daunelor Cauzate Ucrainei, care ar trebui deschis la Haga. Apoi, în procesul de reconstrucție a Ucrainei, Comisia Europeană ar putea să le folosească pentru a reconstrui Ucraina.

K.P.: Ar putea Uniunea Europeană să joace un rol mai important în sprijinirea Ucrainei? Ce ar trebui să facă Uniunea Europeană?

Ivan Us: Uniunea Europeană joacă deja un rol important în sprijinirea Ucrainei. În același timp, poate fi observată dinamica pozitivă a rolului său în ajutorul Ucrainei. Cu toate acestea, sunt încă multe lucruri pe care le poate face. În primul rând, este de a da un semnal clar tuturor că Rusia este privită ca un stat sponsor al terorismului din cauza crimelor pe care le-a comis. Printre altele, acest semnal ar trebui dat federațiilor sportive situate în Europa.

De asemenea, după modelul NATO, este necesar să se ofere garanția cu termenii aderării Ucrainei la UE. În plus, este de dorit să se constate o presiune mai mare a instituțiilor UE asupra Ungariei, a cărei poziție contrazice pozițiile partenerilor săi UE și blochează aproape constant pașii care vizează sprijinirea Ucrainei.