Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat Europa cu ”consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus.
„Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales în ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă”, iar „acest factor este un lucru serios la care ar trebui să reflecteze înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus”, a atenţionat Putin, vorbind la o conferinţă de presă la finalul unei vizite în Uzbekistan.

Amenințări directe

El s-a referit astfel le apelul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg – împărtăşit între timp şi de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell -, care le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar.
„(Stoltenberg) a fost prim-ministru al Norvegiei. Ne-am întâlnit şi am soluţionat chestiuni complicate privind Marea Barenţ şi altele. În general, am reuşit să ajungem la acorduri. Atunci, sunt sigur că el nu suferea de demenţă”, a comentat Putin despre secretarul general al NATO.
„Această escaladare constantă poate avea consecinţe grave, iar aceste consecinţe grave se fac simţite în Europa. Cum vor reacţiona Statele Unite ?”, a spus în continuare preşedintele rus, făcând aluzie la paritatea nucleară între Rusia şi SUA.
Referindu-se tot la declaraţia lui Stoltenberg, liderul de la Kremlin a apreciat că acesta nu are cum să nu ştie că armele de precizie cu rază lungă de acţiune oferite de Occident armatei ucrainene nu pot fi lansate fără asistenţa sateliţilor spion occidentali.
În astfel de cazuri, a detaliat Putin, selectarea ţintelor poate fi efectuată numai de „specialişti înalt calificaţi”, care nu sunt ucraineni, iar rachetele franco-britanice Storm Shadow/Scalp pot primi instrucţiuni în zbor „fără vreo implicare a soldaţilor ucraineni”, proceduri aplicabile de asemenea în cazul rachetelor americane ATACMS cu ajutorul datelor satelitare.
Aşadar, a concluzionat preşedintele rus, aceste misiuni contra ţintelor ruseşti „nu sunt pregătite de soldaţi ucraineni, ci de reprezentanţi ai ţărilor NATO”.
Cât despre informaţia anunţată luni de comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, conform căreia Kievul a ajuns la un acord cu Franţa pentru trimiterea unor instructori militari francezi în Ucraina, informaţie între timp nuanţată de Ministerul ucrainean al Apărării, care a transmis că un astfel de acord se află încă în negociere, Putin a spus că instructori militari occidentali se află deja în Ucraina sub acoperirea de mercenari.
În ce priveşte ofensiva lansată luna aceasta de Rusia în regiunea ucraineană nord-estică Harkov, Putin a spus că aceasta a fost provocată de aliaţii occidentali ai Ucrainei, pe care i-a acuzat că au ignorat cererile Rusiei de a determina Ucraina să nu atace regiunea rusă de graniţă Belgorod.
De asemenea, el a reafirmat că Rusia este pregătită să reia negocierile de pace cu Ucraina, desfăşurate ultima dată în martie-aprilie 2022 la Istanbul şi pe care, conform Moscovei, Kievul le-a părăsit în urma presiunilor SUA. Însă Putin a contestat din nou legitimitatea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, al cărui mandat a expirat pe 20 mai.

Problema F-16

Ucraina va primi ”foarte curând” primele avioane de vânătoare F-16, dar aproximativ jumătate din ajutorul militar occidental de care are mare nevoie soseşte cu întârziere, în timp ce Rusia se pregăteşte să deschidă încă un front în nordul Ucrainei, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov.
La mai mult de 27 de luni după lansarea invaziei în Ucraina, Rusia îşi suplimentează desfăşurarea de efective şi echipamente pe front, spune ministrul ucrainean, potrivit căruia trupele sale au reuşit să stabilizeze noul front deschis de Rusia în provincia ucraineană nord-estică Harkov, dar el crede că Rusia se pregăteşte pentru un nou asalt.
„Obiectivul lor este de a deschide un nou front în nord pentru a începe să-şi folosească toate trupele şi puterea de foc împotriva noastră”, anticipează ministrul Rustem Umerov.
„Noi rezistăm, dar desigur că avem nevoie de mai multe arme, avem nevoie de mai multă putere de foc, avem nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune”, a indicat el, referindu-se la ajutorul militar extern, despre care a afirmat că numai aproximativ jumătate soseşte în orizontul de timp promis. Or, „timpul este super-crucial şi, pentru a respinge atacurile, avem nevoie ca (livrările) să se facă fără întârziere”, a insistat ministrul ucrainean.
El a vorbit şi despre eforturile Ucrainei de a recruta noi soldaţi pentru completarea rândurilor armatei şi rotaţia trupelor epuizate. În timp ce pierderile umane suferite în războiul cu Rusia sunt în continuare păstrate secrete de Ucraina, insuficienţa efectivelor de luptă este considerată de unii analişti drept cea mai serioasă problemă a armatei ucrainene, care trebuie să facă faţă în prezent pe mai multe sectoare ale frontului acţiunilor ofensive ale trupelor ruse, care sunt mai numeroase şi mai bine echipate.
În urma adoptării noii legislaţii ce înăspreşte sancţiunile împotriva celor care încearcă să se sustragă mobilizării, peste 1,2 milioane de bărbaţi ucraineni şi-au actualizat online datele în evidenţele militare, a precizat ministrul ucrainean al apărării, fără a spune însă câţi soldaţi guvernul de la Kiev intenţionează – sau estimează că ar putea – să mobilizeze.

Sute de mii de mobilizați

Ministrul Umerov estimează în schimb la circa 500.000 numărul soldaţilor desfăşuraţi de Rusia în teritoriile ucrainene ocupate şi în apropierea graniţei cu Ucraina, susţinând că Moscova pregăteşte suplimentarea acestor efective cu încă 200.000-300.000 de soldaţi.
El a susţinut de asemenea că obiectivul Ucrainei este de a elibera întreg teritoriul ucrainean ocupat de Rusia, inclusiv Crimeea, în pofida contraofensivei ucrainene eşuate din vara trecută, dar prioritatea imediată pentru lunile următoare este de a ţine linia frontului şi de a consolida în acest timp capabilităţile armatei.
În acest sens Umerov a menţionat sosirea „foarte, foarte curând” a primelor avioane de vânătoare F-16, fără a da detalii despre numărul lor, adăugând că Ucraina continuă să-şi sporească producţia de arme şi drone, precum şi capacităţile de război electronic.

La rândul său, Suedia amână planurile de a trimite avioane de luptă Gripen în Ucraina pentru a permite introducerea avioanelor de luptă F-16, a declarat marţi, la Bruxelles, ministrul suedez al apărării Pal Jonson, citat de mass-media.
Ucraina a început anul trecut discuţii cu Suedia cu privire la posibilitatea de a primi avioane de luptă Gripen, iar ţara nordică a declarat ulterior că va analiza posibilitatea de a trimite Kievului avioane fabricate de compania suedeză de apărare şi securitate Saab.
„Am fost sfătuiţi de celelalte ţări din coaliţie să aşteptăm cu sistemul Gripen”, a declarat ministrul Pal Jonson pentru TT, referindu-se la ţările care intenţionează să doneze Ucrainei avioane de luptă F-16 fabricate în SUA.
„Aceasta are legătură cu faptul că acum se pune accent pe introducerea sistemului F-16”, a spus Jonson.

Extaz războinic

NATO cade în „extaz războinic” şi deja se află în confruntare directă cu Rusia, a estimat luni Kremlinul, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar.
„NATO creşte gradul escaladării. NATO se joacă cu focul prin retorica sa militară, cade într-un extaz războinic”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţiile internaționale de presă, care citează mass-media de la Moscova.
Întrebat dacă Rusia şi NATO se apropie de o confruntare directă, el a răspuns: „Nu se apropie, ci deja se află în ea”. „NATO este deja implicată în conflict, implicată direct. Aceasta este realitatea cu care va trebui să ne confruntăm de acum înainte”, a completat Peskov, referindu-se la ajutorul militar pe care statele Alianţei îl furnizează Ucrainei în războiul declanşat de Rusia.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că apelul lui Stoltenberg de ridicare a restricţiilor asupra folosirii armamentului occidental de către Ucraina nu poate fi o simplă opinie personală exprimată de acesta.
„El este un oficial. El este secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. Acesta este modul în care noi percepem acest lucru”, a spus mai departe Peskov, potrivit agenţiei TASS. În orice caz, a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, „armata noastră ştie ce are de făcut” şi îşi va „continua operaţiunea militară specială”, referire la conflictul pe care l-a pornit prin invazia în Ucraina.
Oficialii ruşi au acuzat de mai multe ori Occidentul, în special SUA, de implicare în acest conflict nu doar prin livrările de arme şi muniţii către Ucraina, ci şi prin susţinerea oferită acesteia cu informaţii despre ţintele ruseşti obţinute cu ajutorul sateliţilor, dronelor de recunoaştere şi avioanelor spion.
La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a estimat luni că Jens Stoltenberg „şi-a depăşit atribuţiile” prin apelul lansat către statele membre ale NATO de a permite Ucrainei să atace teritoriul Rusiei cu armele primite în cadrul ajutorului militar.
„Mă îndoiesc că secretarul general îşi poate asuma o asemenea responsabilitate şi să vorbească în numele membrilor blocului”, a adăugat Lavrov, cu aluzie la criticile guvernului italian, care s-a delimitat de apelul lui Stoltenberg.
Acesta din urmă estimase într-un interviu acordat publicaţiei The Economist că este deplin „legal” ca Ucraina să execute atacuri în interiorul Rusiei, cu condiţia ca ţintele să fie „obiective militare şi legitime”, şi le-a cerut aliaţilor să ridice interdicţia de utilizare a armelor furnizate Ucrainei pentru atacuri pe teritoriul rus.
Regatul Unit a făcut primul pas în acest sens şi a autorizat recent Ucraina să atace Rusia cu armele furnizate de guvernul britanic, dar ceilalţi aliaţi ai Ucrainei încă nu şi-au schimbat oficial poziţia privind restricţiile asupra utilizării armelor livrate Kievului.

Reacție negativă

O reacţie negativă faţă de solicitarea lui Stoltenberg a avut şefa guvernului italian, Giorgia Meloni. „Nu ştiu de ce dl. Stoltenberg a spus un asemenea lucru, dar cred că trebuie să fim foarte prudenţi”, a declarat Meloni.
O declaraţie mai dură la adresa lui Stoltenberg a venit din partea vicepremierului italian Matteo Salvini, liderul partidului de extremă-dreapta Liga. „Acest domn fie îşi cere scuze, fie îşi rectifică afirmaţiile, fie demisionează”, a indicat Salvini.
Încă de joi, înaintea interviului acordat de Stoltenberg publicaţiei The Economist, Kremlinul a denunţat apelurile similare ale unor congresmeni americani de a autoriza Ucraina să folosească armele furnizate de Washington în atacuri asupra teritoriului rus.
„La Washington şi în mai multe capitale europene unii încearcă cu exces de zel să provoace, să ridice neîncetat nivelul de escaladare. În acest sens, putem califica poziţia lor drept iresponsabilă”, a reacţionat atunci Dmitri Peskov.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat luni că ţările occidentale trebuie să permită Ucrainei să folosească armele pe care i le oferă pentru ca Kievul să poată ataca teritoriul rus pentru a se apăra de agresiunea Moscovei, deoarece, în caz contrar, ţara invadată „are mâinile legate”.
„A sosit momentul să luăm în considerare ridicarea unora dintre restricţiile existente. Vedem că în zona Harkov linia frontului şi graniţa sunt aproape în acelaşi loc, ia Ucraina nu poate ataca ţinte militare pe teritoriul Rusiei”, a declarat Stoltenberg în discursul său la Adunarea Parlamentară a Alianţei, reunită la Sofia. „Asta înseamnă că mâinile ucrainenilor sunt legate. Sunt atacaţi de pe teritoriul Rusiei şi nu pot răspunde, deoarece există restricţii cu privire la modul în care pot folosi armele”, a adăugat el.
Politicianul norvegian a susţinut că atacarea unor ţinte militare legitime pe teritoriul agresorului face parte din autoapărare.

Stoltenberg a anunţat că agresiunea rusă împotriva Ucrainei va fi unul dintre cele trei subiecte principale pe care ţările NATO le vor discuta la summitul pe care îl vor organiza în iulie la Washington.

O reuniune în care este necesar să se demonstreze că Alianţa lucrează la politici de apărare şi la evitarea războiului, strategie pentru care este necesar să existe suficiente forţe, a apreciat Stoltenberg.

Astfel, el a spus că întârzierea trimiterii mai multor ajutoare militare către Ucraina a avut un impact negativ asupra frontului şi a avertizat că ţara va avea o perioadă foarte dificilă dacă nu va primi sprijin pentru apărarea sa antiaeriană.

„Când vorbim despre ajutor militar, 99% a fost oferit de (ţările) Alianţei, ceea ce a permis ucrainenilor să elibereze 50% din teritoriul pe care Rusia l-a ocupat la începutul războiului”, a menţionat Stoltenberg, care a acuzat faptul că, în ultimele luni, ajutorul promis nu a fost livrat Kievului.

NATO trebuie să-şi sporească rolul în coordonarea şi planificarea asistenţei militare pentru Ucraina, precum şi să participe la un cadru financiar pe termen lung pentru a ajuta Kievul, a îndemnat secretarul general al Alianţei.
Stoltenberg a calificat drept o veste bună faptul că aliaţii plănuiesc să investească mai mult în apărarea lor în contextul „unei lumi mai periculoase în care NATO a demonstrat că se schimbă şi se adaptează”.
Astfel, el a subliniat că 18 din cei 32 de membri ai NATO au plănuit deja să aloce cel puţin 2% din PIB pentru cheltuielile militare şi şi-a exprimat încrederea că acest număr va creşte până la summitul din iulie.

Donald Trump, declarații dure

Fostul preşedinte american Donald Trump, care candidează din nou la funcţia supremă din SUA, a remarcat într-un interviu publicat că „dacă vă uitaţi la Viktor Orban”, acesta are ceva în comun cu el: „nu vrem să vedem războaie”.
a apărut pe pagina de Facebook a lui Miklos Szantho, şeful Centrului pentru Drepturile Fundamentale din Budapesta, transmite MTI.
Politicianul republican a arătat că SUA nu au participat la războaie, cu excepţia celui împotriva organizaţiei teroriste Statul Islamic, pe care „noi l-am încheiat 100%”.
„Nu vreau războaie. Cred că este atât de oribil, atât de inutil şi atât de costisitor în vieţi şi bani – în această ordine – şi distruge aceste ţări”, a spus Trump. El a susţinut că dacă ar fi fost preşedinte nu ar fi avut loc nici războiul din Ucraina, nici atacul din 7 octombrie anul trecut al organizaţiei islamiste palestiniene Hamas împotriva Israelului.
Trump l-a apreciat pe Orban drept „un tip foarte puternic” şi a citat afirmaţia acestuia conform căreia „problema cu lumea de azi este că Donald Trump nu mai e preşedinte”.

Echilibru contestabil

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe şi Securitate, Josep Borrell, a cerut marţi un „echilibru” între nevoia Ucrainei de a ataca ţinte pe teritoriul Rusiei cu echipamente donate de către Occident şi riscul de escaladare a conflictului pe care această abordare îl poate presupune.
„Conform legii războiului, este perfect posibil, nu există nicio contradicţie în a riposta, în a putea contraataca pe oricine te atacă de pe teritoriul său”, a declarat Borrell presei la sosirea la Consiliul de miniştri ai apărării din UE, în care a spus că va fi discutată posibilitatea de a permite Ucrainei să folosească arme europene pentru a ataca în interiorul Rusiei.
Şeful diplomaţiei comunitare a afirmat că unele state membre au început deja să ia decizia de ridicare a restricţiilor pentru ca Ucraina să poată face acest pas, pe care ţări precum Germania l-au respins ferm.

Borrell s-a declarat „sigur” că „unii vor discuta pe faţă despre riscul” creşterii tensiunii în acest război. „Dar trebuie să echilibrezi nevoia ca ucrainenii să se apere, pentru că desigur nu se pot duce acolo de unde sunt lansate atacurile, se află într-o situaţie complet asimetrică”, a comentat el.
Borrell a amintit că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg – care va participa şi el marţi la reuniunea miniştrilor apărării europeni – a propus deja ca ucrainenii să poată folosi arme occidentale pentru a ataca ţinte din Rusia. „Este din ce în ce mai crucial, pentru că atacurile asupra Kievului vor veni de pe teritoriul Rusiei”, a insistat el.
Miniştrii comunitari vor discuta cu ministrul apărării ucrainean, Rustem Umerov, pentru a aborda situaţia de pe câmpul de luptă şi nevoile Ucrainei, în aceeaşi zi în care preşedintele ţării, Volodimir Zelenski, vizitează Bruxellesul pentru a semna un acord de securitate cu Belgia şi a conveni cu privire la următorii paşi pentru livrarea avioanelor de luptă F16.
Borrell a anunţat că va face presiuni pentru a încerca „depăşirea tuturor dificultăţilor care ne împiedică să mobilizăm pe deplin şi mai rapid” resursele Fondului european de sprijinire a păcii (FEAP), care în prezent este blocat de Ungaria.
El a amintit că sunt şapte acte juridice în aşteptarea aprobării pentru a putea mobiliza aproape 7 miliarde de euro, la care se va adăuga o altă sumă provenită din profiturile extraordinare ale activelor imobilizate ale Rusiei.
Borrell a menţionat că Ungaria şi-a exprimat îngrijorarea „cu privire la chestiuni care nu sunt tocmai legate de apărare”, ci mai degrabă de „interesele sale naţionale”.
„Fiecare are dreptul să-şi apere interesele naţionale, dar trebuie să existe o anumită proporţionalitate între felul în care le aperi şi consecinţele deciziilor pe care le blochezi”, a apreciat el.
Pentru a sprijini Ucraina, se lucrează la modalităţi de finanţare a industriei militare europene înainte de summitul liderilor din iunie, precum şi la deschiderea unui fond de inovare la Kiev, a mai explicat şeful diplomaţiei europene.
De asemenea, Borrell a făcut referire la propunerea Poloniei şi Greciei de a crea un scut antiaerian european şi a dat asigurări că el personal este „pe deplin în favoarea a tot ceea ce se face cu o abordare comunitară”.
„De ce să nu considerăm spaţiul aerian al statelor membre drept spaţiu aerian intern?”, a comentat el.
În sfârşit, referitor la conferinţa de pace pe care Ucraina urmează să o organizeze în iunie în Elveţia, Borrell a spus că „există multă presiune pentru ca aceasta să fie un succes”, dar a avertizat că Rusia va încerca să facă presiuni asupra principalelor ţări emergente – Brazilia, India, China şi Africa de Sud – pentru ca acestea să nu participe şi să încerce astfel să-i minimizeze importanţa.

Scutul estic

Polonia a prezentat luni detaliile ‘Scutului estic’, un program de 10 miliarde de zloţi (2,55 miliarde de dolari) de întărire a apărării de-a lungul frontierelor sale cu Belarus şi Rusia, plan pe care îl speră finalizat în 2028.
Graniţa a fost un loc de tensiune când acolo au început să se strângă migranţi în 2021, după ce Belarus, un aliat apropiat al Rusiei, a deschis agenţii de turism în Orientul Mijlociu, oferind o nouă rută neoficială către Uniunea Europeană, un gest menit, potrivit UE, să creeze o criză.
Ministerul Apărării de la Varşovia a prezentat recent detaliile programului, ce include planuri de construire de fortificaţii, huburi şi sisteme de telecomunicaţii în coordonare cu alte state de pe flancul estic al NATO – Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania.
‘Aceasta alcătuieşte un sistem complex de acţiuni defensive şi de descurajare. Conectează sisteme de acces, dar totodată vom achiziţiona şi implementa sisteme moderne antidrone şi de recunoaştere’, a declarat ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz într-o conferinţă de presă.
‘Aceasta este cea mai mare operaţiune de întărire a frontierei estice a Poloniei, flancul estic al NATO, de după 1945’, a adăugat el.
Ministrul adjunct Cezary Tomczyk a precizat că investiţiile vor începe în primul trimestru al anului viitor şi se aşteaptă să fie încheiate în 2028. Polonia speră să obţină fonduri UE pentru unele dintre proiecte.
Guvernul anterior a construit la graniţa cu Belarus un gard, de peste 180 km în lungime şi înalt de 5,5 metri, de protecţie împotriva imigraţiei ilegale. Gardul este completat de un sistem de camere de supraveghere şi de senzori care monitorizează frontiera.
Relaţiile dintre Polonia şi Rusia s-au deteriorat puternic după ce Moscova a trimis zeci de mii de trupe în Ucraina vecină la 24 februarie 2024. Polonia a răspuns majorându-şi substanţial cheltuielile pentru apărare.

Varșovia a anunţat că achiziţionează din Statele Unite rachete de croazieră în valoare de 677 de milioane de euro.
Rachetele AGM-158 JASSM-ER (Joint Air-to-Surface Standoff Missile – rachete aer-sol pentru distanţe mari) vor fi livrate între 2026 şi 2030, a precizat ministerul apărării de la Varşovia.
Într-un comunicat al instituţiei se arată că „războiul din Ucraina a demonstrat importanţa posibilităţii de a lansa rachete chiar şi asupra unor ţinte foarte îndepărtate de linia frontului, iar raza de acţiune a rachetelor care vor fi achiziţionate este de circa 1000 de km”.
Polonia deţine deja rachete JASSM cu rază de acţiune de 370 de km, cu care sunt dotate avioanele de luptă multirol F-16 de producţie americană.
Armata poloneză se află într-un proces rapid de modernizare, accelerat după agresiunea rusă împotriva Ucrainei, menţionează AFP. Ameninţarea din partea Moscovei a determinat Varşovia să aloce apărării circa 4% din produsul intern brut, cea mai ridicată pondere dintre toate statele membre ale NATO. Achiziţiile de echipamente militare în valoare de miliarde de dolari sunt făcute în special din SUA şi din Coreea de Sud.

Trupe NATO în Ucraina

Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, a declarat ministrul de externe Radoslaw Sikorski într-un interviu apărut marţi în mai multe publicaţii europene, fără a preciza însă ce rol ar putea avea aceste trupe.
Deşi aliaţii din NATO au promis că vor furniza Kievului fonduri şi arme oricât va fi necesar pentru a respinge invazia rusă, ei au exclus în general posibilitatea de a trimite soldaţi.
Întrebat în interviu dacă Polonia este dispusă să trimită trupe în Ucraina, Sikorski a răspuns: ‘Nu ar trebui să excludem. Ar trebui să-l punem pe Putin în postura de a ne ghici intenţiile’.
Interviul a fost publicat în cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, precum şi în La Repubblica din Italia şi El Pais din Spania.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost cel care a deschis uşa pentru trimiterea de trupe în Ucraina atunci când, la o conferinţă desfăşurată la Paris la 26 februarie, a sugerat că un domeniu în care trupe occidentale ar putea ajuta ar fi cel al instruirii de soldaţi ucraineni în Ucraina.
Sikorski însuşi a declarat anterior că prezenţa de trupe NATO în Ucraina nu este ‘de neimaginat’.
Luni, comandantul armatei ucrainene, generalul Sîrski, a anunţat că a semnat documentele prin care instructorilor militari francezi li se permite să viziteze în curând centre de pregătire ucrainene.
Rusia avansează pe teren după eşecul contraofensivei din 2023 a Kievului, ale cărui forţe se confruntă cu întârzieri în livrările de arme şi muniţii.

Acord de securitate

Acordul de securitate semnat luni de Spania şi Ucraina în timpul vizitei oficiale a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Madrid presupune un ajutor militar spaniol în valoare de un miliard de euro, a anunţat prim-ministrul conservator Pedro Sanchez.
Acest acord „include un angajament de ajutor militar pentru 2023 în valoare de un miliard de euro, ce îi va permite Ucrainei să îşi consolideze capacităţile” de apărare în faţa ofensivei ruse, a declarat Sanchez în timpul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele ucrainean.
„Vom fi alături de Ucraina tot timpul necesar”, a adăugat el, precizând că Spania va livra de asemenea Kievului noi tancuri Leopard. Acest acord de securitate este, potrivit lui Sanchez, al zecelea semnat de Ucraina de la începutul războiului, Kievul parafând deja astfel de acorduri cu Franţa, Germania sau Regatul Unit.

Ajutorul militar furnizat până acum Kievului de Madrid a fost unul limitat. Potrivit datelor furnizate de Kiel Institute, care recenzează armele promise şi livrate Ucrainei după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie 2022, Spania se angajase până acum să furnizeze Kievului ajutor militar în valoare de 330 de milioane de euro, ceea ce făcea ca ea să fie doar un mic contributor la scară europeană.
La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat luni Occidentul să constrângă „prin toate mijloacele” Rusia la pace, într-un moment în care Kievul cere să poată utiliza arme occidentale pentru a lovi teritoriul rus.
„Soldaţii noştri se apără împotriva ofensivei ruse, de aceea trebuie să intensificăm munca noastră comună cu partenerii noştri pentru a obţine mai mult: securitate şi o constrângere tangibilă a Rusiei la pace prin toate mijloacele”, a declarat Zelenski în timpul conferinţei de presă alături de Pedro Sanchez.

Rusia, noi mișcări ofensive

Rusia a revendicat luni „eliberarea” altor două localităţi în regiunile Doneţk şi Harkov, în estul Ucrainei, continuând să avanseze în aceste două sectoare ale frontului unde forţele ruse sunt în ofensivă în faţa unei armate ucrainene în dificultate.
Armata rusă „a eliberat” satul Netailove, în regiunea Doneţk, precum şi localitatea Ivanivka, în regiunea Harkov, mai la nord, a afirmat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. În ultimele două zile, trupele ruse au revendicat cucerirea satelor Berestove şi Arhanghelske, tot în estul Ucrainei.
Rusia înaintează cu paşi mici în Ucraina, după ce a reluat iniţiativa odată cu eşecul contraofensivei ucrainene în vara lui 2023 şi ocuparea oraşului-fortăreaţă Avdiivka în februarie.
Pentru aceasta, ea a recrutat intens, propunând solde atractive, şi a mobilizat dispozitivul de producţie militară pentru a-şi susţine efortul de război.
Armata rusă a declanşat de asemenea pe 10 mai o ofensivă în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, ocupând mai multe localităţi şi obligând Kievul să trimită acolo preţioase întăriri.
Cu toate acestea, autorităţile ucrainene au afirmat vineri că avansarea armatei ruse în această zonă „a fost oprită”. Trupele ucrainene se confruntă cu o lipsă de soldaţi şi de muniţii, din cauza mobilizării insuficiente şi a întârzierilor din livrarea de ajutor militar occidental.

Supărare occidentală

Mai multe state europene, printre care Germania, nu şi-au ascuns luni agasarea în legătură cu blocarea sistematică de către Ungaria a ajutorului european pentru Ucraina, ajutor de care Kievul are însă nevoie urgentă.
„Fac apel insistent către Ungaria să permită în sfârşit din nou ajutorul pentru Ucraina, pentru menţinerea păcii”, a declarat şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, înaintea unei reuniuni cu omologii săi din UE, la Bruxelles.
Ajutorul militar pentru Ucraina, pe care europenii au decis în martie să-l majoreze cu 5 miliarde de euro, este total blocat de un veto al Ungariei. Acest ajutor, în total de peste 6,5 miliarde de euro, trece printr-un fond ad hoc, Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF în engleză), de asemenea blocat.
„Nu se poate accepta ca o singură ţară, care a acceptat această sumă la masa şefilor de stat şi de guvern (din UE) în urmă cu câteva luni, să blocheze acum acest ajutor crucial pentru Ucraina”, a denunţat de asemenea şefa diplomaţiei belgiene Hadja Lahbib.
Cu toate acestea, europenii au decis să utilizeze EPF pentru a face să fie transferate, în folosul Kievului, veniturile provenite din activele ruse imobilizate în UE. Aceste venituri reprezintă între 2 şi 2,5 miliarde de euro pe an. Însă şi de data aceasta, nimeni nu ştie cum respectiva sumă ar putea efectiv ajuta Ucraina să cumpere arme, în condiţiile în care întreg mecanismul este blocat de veto-ul ungar.
Circa „41% din toate deciziile luate de UE asupra Ucrainei sunt în prezent blocate de Ungaria”, a denunţat luni ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis.
Ungaria frânează de asemenea deschiderea oficială a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, în condiţiile în care o majoritate de state membre doresc ca aceasta să se întâmple înainte de sfârşitul lui iunie, potrivit unor surse diplomatice. Budapesta a estimat mereu că încă nu sunt îndeplinite toate condiţiile.
Ungaria lui Viktor Orban, prim-ministru din 2010, şi-a înmulţit în general vetourile la deciziile unei Uniuni Europene pe care Budapesta o critică şi spune că doreşte să o modifice în profunzime.

Zaporojie, probleme curente

Rusia nu are actualmente în plan să repună în funcţiune centrala nucleară de la Zaporojie, din Ucraina, a afirmat marţi directorul companiei publice nucleare ruse Rosatom, citat de TASS.
Aleksei Lihacev a făcut aceste declaraţii în urma discuţiilor de la Kaliningrad dintre o delegaţie a Rosatom şi cea condusă de directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, în urma cărora s-a ajuns la un acord cu privire la siguranţa centralei, potrivit TASS, citat de Karadeniz Press.
Forţele ruse au ocupat centrala la începutul aşa-numitei operaţiuni militare speciale a Rusiei în Ucraina, acum peste doi ani, şi cele şase reactoare ale acesteia nu funcţionează în prezent, aminteşte Reuters.
Şeful Rosatom a subliniat marţi importanţa siguranţei acestui obiectiv şi a menţionat că repornirea centralei nu se află actualmente pe agendă.
Militanţii pentru mediu de la Greenpeace au atenţionat, evocând documente care ar fi fost remise AIEA de către Rosatom la jumătatea acestei luni, că Rusia intenţionează să repună în funcţiune centrala şi că acest lucru ar putea presupune o „escaladare fără precedent”.
Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în repetate rânduri de bombardarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa. Amândouă au dezminţit acuzaţiile în ce le priveşte.
Şeful AIEA a avertizat deja în trecut că un accident nuclear la Zaporojie ar avea consecinţe grave ecologice şi asupra sănătăţii oamenilor şi nimeni nu ar avea de câştigat.
În aprilie, la o şedinţă extraordinară a Consiliului Guvernatorilor AIEA, convocată de Rusia şi Ucraina, după o serie de atacuri care au afectat unul dintre cele şase reactoare, Grossi a făcut apel la ambele ţări să se abţină de la acţiuni militare care ar pune în pericol siguranţa instalaţiei.
Centrala nucleară de la Zaporojie, care se află aproape de linia frontului, are şase reactoare VVER-1000 V-320 de concepţie sovietică, pe bază de uraniu 235 şi răcite cu apă. În prezent, reactoarele nr. 1, 2, 5 şi 6 sunt în oprire la rece, în timp ce reactorul nr. 3 este oprit pentru reparaţii, iar reactorul nr. 4 este în aşa-numita oprire la cald, potrivit administraţiei centralei.

Opoziție italiană

Vicepremierul şi ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat marţi că Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, nu reflectă poziţia Italiei, după ce acesta s-a făcut ecoul sugestiei secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, de a da Ucrainei undă verde pentru a folosi arme furnizate de Occident pentru lovituri în interiorul teritoriului rusesc.
Poziţia lui Borrell nu este a noastră, a declarat Tajani la finalul unei întâlniri cu Camera Naţională a Modei Italiene din Milano. „Noi suntem în favoarea unei dezescaladări în Orientul Mijlociu şi în Ucraina. Avem o poziţie foarte clară, şi anume – nu vom trimite trupe italiene să lupte şi nu autorizăm utilizarea de echipamente militare italiene în afara graniţelor Ucrainei. Acest lucru se regăseşte în acordurile pe care le-am încheiat cu Ucraina şi suntem atenţi la utilizarea materialului militar, a spus Tajani.
Ministrul transporturilor Matteo Salvini, care de asemenea este şi vicepremier, a mers mai departe, numindu-l pe Borrell un „aruncător de bombe” şi subliniind că acesta „nu vorbeşte în numele meu, nu vorbeşte în numele poporului italian”.
Şi premierul italian Giorgia Meloni a spus că este împotriva utilizării de către Ucraina a armelor furnizate de Occident pentru lovituri în interiorul teritoriului rusesc. Trebuie să fim foarte prudenţi, a declarat Meloni după ce Stoltenberg a evocat această idee. „NATO nu trebuie să dea semnalul că cedează. Dar au existat multe declaraţii discutabile. Recomand mai multă prudenţă”, a spus ea.

Summit-ul de pace, misiune imposibilă

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că, dacă preşedintele american Joe Biden va absenta de la summitul de pace organizat de Kiev în Elveţia în iunie, aceasta ar echivala cu ”aplauze la scenă deschisă pentru Putin”.
Ucraina speră într-o participare cât mai numeroasă la conferinţa din Elveţia, într-o încercare de a unifica opiniile cu privire la sfârşitul războiului şi a creşte presiunea asupra Rusiei.
Washingtonul şi-a semnalat sprijinul pentru conferinţă, dar nu a anunţat dacă preşedintele Joe Biden va fi prezent. ”Ştiu că Statele Unite sprijină summitul, dar nu ştim la ce nivel”, a spus Zelenski marţi, într-o conferinţă de presă comună la Bruxelles cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
”Summitul de pace are nevoie de preşedintele Biden şi la fel şi ceilalţi lideri care se uită la reacţia Statelor Unite. Absenţa lui ar însemna aplauze pentru Putin, aplauze la scenă deschisă personal pentru Putin”, a adăugat Zelenski.
El i-a îndemnat duminică atât pe Biden, cât şi pe preşedintele chinez Xi Jinping, un aliat apropiat al lui Putin, să participe la summitul din Elveţia.
Kremlinul a calificat marţi drept ”absurdă” şi ”inutilă” desfăşurarea unui summit de pace fără participarea Rusiei, care nu a fost invitată de Kiev. ”Această conferinţă este, din punctul nostru de vedere, absolut inutilă în ce priveşte căutarea unei soluţii la conflictul privind Ucraina”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu la postul public RT, citat de mass-media internațională. ”Este, într-adevăr, absurd să aibă loc o reuniune şi să se discute serios despre aceste chestiuni fără participarea ţării noastre”, a subliniat Peskov.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins luni propunerea Chinei şi Braziliei, care insistau asupra participării Rusiei la summitul pentru pace în Ucraina prevăzut să aibă loc la mijlocul lui iunie în Elveţia, informează AFP.
„La ora actuală, noi nu vedem că Rusia ar putea participa (la summit), pentru că Rusia va bloca totul, aceasta este clar”, a declarat preşedintele Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Madrid. „Ea vrea să distrugă Ucraina, să ne nimicească”, a adăugat el. Nu se poate avea „niciun fel de încredere în (Vladimir) Putin”, a continuat Zelenski.
După ce participanţii la summit se vor pune de acord asupra unui document ce detaliază măsurile ce trebuie luate pentru a stabili o „pace justă” în Ucraina pe baza unui plan de pace al Kievului, aceste propuneri vor putea fi transmise Rusiei prin intermediari, a estimat şeful statului ucrainean.
Potrivit lui Zelenski, 90 de state au confirmat deja participarea lor la această conferinţă ce se va derula în perioada 15-16 iunie. „Suntem capabili (…) să găsim mijloacele pentru a ieşi din situaţii pe care Rusia le-a creat cu acest război şi apoi mediatorii pot să le prezinte reprezentanţilor Rusiei”, a adăugat Volodimir Zelenski.
„De aceea, invităm toată lumea acum. Avem un plan al nostru de bază, dar suntem gata să auzim şi alte opţiuni”, a spus Zelenski.
Preşedintele ucrainean i-a îndemnat pe omologii săi american şi chinez să participe la această conferinţă asupra păcii. Moscova, care nu este invitată, prezice deja eşecul conferinţei.
Partener strategic al Rusiei, Beijingul şi-a reiterat poziţia săptămâna trecută, declarând într-un comunicat comun cu Brazilia că susţine „o conferinţă internaţională de pace organizată la un moment potrivit recunoscut şi de Rusia, şi de Ucraina, cu o participare egală a tuturor părţilor, precum şi cu o discutare echitabilă a tuturor planurilor de pace”.
Într-un recent interviu acordat în exclusivitate AFP, Zelenski a evocat trei dosare ce vor fi negociate în Elveţia.
Primul se referă la libera navigare în Marea Neagră, pentru a proteja securitatea alimentară mondială, permiţând exporturile de cereale ucrainene. Al doilea vizează un acord cu privire la un apel de a pune capăt atacurilor asupra infrastructurilor energetice, iar al treilea se referă la întoarcerea în Ucraina a mii de copii deportaţi în Rusia, o crimă, potrivit Curţii Penale Internaţionale, care a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin.

Sprijin românesc

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a subliniat importanţa furnizării rapide de asistenţă militară pentru Ucraina prin implementarea Fondului de Asistenţă pentru Ucraina în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF), luni, la Consiliul Afaceri Externe (CAE) de la Bruxelles.
Potrivit unui comunicat MAE transmis Karadeniz Press, şefa diplomaţiei române a evidenţiat importanţa adoptării rapide a celui de-al 14-lea pachet de sancţiuni UE la adresa Rusiei.
De asemenea, Luminiţa Odobescu a exprimat sprijin pentru crearea unui nou regim de sancţiuni pentru acţiunile hibride ale Rusiei şi a condamnat recentele provocări inacceptabile la adresa unor state membre UE din regiunea Mării Baltice, exprimând solidaritatea României cu acestea. Oficialul român a atras atenţia cu privire la atacurile hibride ale Rusiei asupra Republicii Moldova, care generează vulnerabilităţi semnificative mai ales în contextul proceselor electorale din această ţară.
Totodată, ea a accentuat necesitatea continuării şi consolidării sprijinului pentru Ucraina şi a condamnat atacurile intense şi repetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile şi energetice ucrainene. În context, a evidenţiat sprijinul substanţial bilateral oferit de România către Ucraina în domeniul energiei şi disponibilitatea de a continua acest tip de sprijin.
Luminiţa Odobescu a reiterat, de asemenea, susţinerea României pentru parcursul european al Ucrainei şi Republicii Moldova şi organizarea primelor Conferinţe Interguvernamentale până la finalul lunii iunie 2024. Cu privire la Formula de Pace a preşedintelui Zelenski, a subliniat importanţa coordonării la nivel european şi cu partenerii globali pentru a asigura succesul Conferinţei din Elveţia din luna iunie.
Agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei – dezbatere cu participarea ministrului ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, prin video-conferinţă, precum şi evoluţiile din Orientul Mijlociu.
Evoluţiile din Orientul Mijlociu au fost abordate inclusiv în cadrul unui schimb de opinii informal al miniştrilor europeni cu omologii din Arabia Saudită, Egipt, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi secretarul general al Ligii Statelor Arabe. Ministrul român a salutat rolul statelor din regiune în menţinerea stabilităţii regionale, în detensionarea situaţiei de securitate şi mediere, precum şi facilitarea acordării de asistenţă umanitară urgentă pentru civilii din Gaza.

Ungaria, joc de glezne

Ministrul ungar de externe Peter Szijjartor a declarat recent că ”propunerile nebuneşti” de reintroducere a serviciului militar obligatoriu în Europa sunt „inacceptabile”, iar guvernul de la Budapesta „nu va permite sub nicio formă ca tinerii din centrul Europei, inclusiv ungari, să fie trimişi la război în Ucraina”.
La o conferinţă de presă după întâlnirea cu omologii săi europeni, şeful diplomaţiei ungare a afirmat că „numărătoarea inversă” până la alegerile europarlamentare din iunie „aduce din nefericire o creştere a sentimentelor războinice”, iar mulţi propun ca Ucraina să primească mai mulţi bani şi mai multe arme”. Aceasta „poate duce doar la mai multe distrugeri şi mai mulţi morţi”.
El s-a referit la propunerile de a se permite forţelor ucrainene să utilizeze armamentul occidental împotriva unor obiective de pe teritoriul Rusiei.
„Vorbesc în mod pozitiv despre o iniţiativă ca ţările NATO să doboare rachete ruseşti deasupra Ucrainei şi din nefericire colegii mei miniştri de externe nu s-au distanţat de ameninţările cu războiul nuclear”, a spus Szijjarto.
Ministrul a insistat că „nu dorim să vedem unguri pe frontul războiului dintre Ucraina şi Rusia şi nu dorim ca tineri unguri să fie luaţi în Ucraina. Acesta nu este războiul nostru şi nu avem nimic de-a face cu el”.
Reprezentantul Budapestei a apreciat că proiectul celui de-al 14-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, în forma actuală, este împotriva intereselor economice ale Ungariei şi ar periclita securitatea energetică a ţării, iar guvernul ungar nu doreşte să voteze în favoarea măsurilor respective. Acestea ar afecta agricultura şi industria alimentară şi ar putea compromite modalităţile de plată a energiei electrice; s-ar încetini proiectul de modernizare a centralei atomice de la Paks şi s-ar încălca suveranitatea Ungariei privind emiterea anumitor permise de export.
El a adăugat că precedentele 13 pachete de sancţiuni au făcut „mult mai mult rău Europei decât Rusiei”.
Despre deblocarea a încă 6,5 miliarde de euro din Instrumentul European pentru Pace în vederea livrării de armament pentru Ucraina, Ungaria îşi menţine poziţia, deşi – susţine Szijarto – miniştrii de externe din Germania, Lituania, Irlanda, Polonia şi alte ţări s-au coalizat împotriva sa la reuniunea de luni. „Oricât de tare ar striga politicienii pro-război din Europa (…) nu vom ceda la presiunile pro-război”, a spus el.
„Insistăm că trebuie obţinută pacea şi oprită uciderea fără sens a oamenilor; orice escaladare a războiului trebuie împiedicată”, a afirmat Szijjarto.

Acord de securitate

Ucraina şi Belgia au semnat marţi la Bruxelles un acord de securitate bilateral pe zece ani, ce include livrarea către Kiev a 30 de avioane F-16, informează mass-media internațională. Acordul a fost semnat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi de premierul belgian Alexander De Croo.
‘Documentul include cel puţin 977 milioane de euro în ajutor militar belgian pentru Ucraina în acest an, precum şi angajamentul Belgiei de a furniza sprijin pe parcursul celor zece ani ai acordului’, a scris Zelenski într-o postare pe platforma de socializare X.
Acordul de securitate menţionează ‘pentru prima dată’ că numărul de avioane F-16 pe care le va primi Ucraina va fi de 30, primele urmând să sosească în acest an, a precizat Zelenski.
Puţin mai devreme, ministrul de externe al Belgiei, Hadja Lahbib, anunţa că ‘vom semna imediat un acord care angajează Belgia să livreze 30 de F-16 până în 2028’ pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia. ‘Sperăm să existe o livrare care să înceapă la sfârşitul acestui an’, a declarat ea la un post de radio belgian.
Belgia participă la o ‘coaliţie’ alături de alte state europene, precum Olanda şi Danemarca, pentru a trimite avioane F-16 Ucrainei şi, într-o primă etapă, a forma piloţi ucraineni pentru aceste aparate de zbor.
Săptămâna trecută, Ministerul Apărării belgian a explicat că livrarea avioanelor depinde de doi parametri: sosirea – încă aşteptată – a avioanelor de luptă F-35 pentru a înlocui flota de F-16, şi a pieselor de schimb necesare pentru a repune în stare operaţională avioanele F-16 belgiene imobilizate acum la sol pentru mentenanţă.

Ucraina trimite deținuții pe front

Forţele armate ucrainene vor crea noi unităţi formate exclusiv din foşti deţinuţi de drept comun eliberaţi după ce au semnat contracte pentru a se alătura forţelor armate care vor fi trimise să lupte pe front, a anunţat marţi ministrul justiţiei din Ucraina, Denis Maliuska, într-o intervenţie televizată.
Maliuska a explicat că decizia de a nu amesteca deţinuţii de drept comun şi militarii de rând ar putea fi regândită ulterior. Ministrul a dezvăluit că instanţele ucrainene au aprobat deja cererile a peste 600 de deţinuţi ucraineni de a semna un contract cu armata pentru a fi eliberaţi din închisoare înainte de executarea integrală a pedepsei. Aceşti noi recruţi primesc în prezent pregătire militară pentru a putea fi trimişi la luptă.
Potrivit datelor făcute publice la 17 mai chiar de Maliuska, circa 5.000 de deţinuţi de drept comun ucraineni au solicitat să semneze contracte cu armata, conform legislaţiei aprobate de parlamentul ucrainean care permite eliberarea anticipată a anumitor categorii de condamnaţi pentru a se alătura forţelor armate.
Ministerul Justiţiei estimează între 15.000 şi 20.000 numărul deţinuţilor de drept comun care au dreptul de a beneficia de această opţiune.
Legea în cauză aprobată la începutul lunii mai îi exclude pe cei condamnaţi pentru infracţiuni precum omor multiplu, viol sau corupţie politică.
Cu aceasta şi alte măsuri care încurajează înrolarea în forţele sale armate, Ucraina încearcă să sporească rândurile armatei sale pentru a reduce decalajul de personal care o separă de armata Rusiei.