Președintele american Joe Biden i-a întâmpinat marți la Washington pe liderii statelor membre NATO pentru un summit anual. Acest eveniment oferă democratului, aflat în dificultate politică pe plan intern, o ocazie pe scena internațională pentru a-și convinge aliații, atât din țară cât și din străinătate, că încă este capabil să conducă.
Statele Unite, Germania, România și Olanda vor furniza Ucrainei patru sisteme de apărare aeriană Patriot, iar Italia va oferi un sistem SAMP-T, conform unui comunicat al Casei Albe din 9 iulie. În cadrul summitului NATO, președintele Klaus Iohannis a declarat că România ajută alte state, inclusiv militar, din convingerea că este corect să facă acest lucru. El a mandatat Ministerul Apărării să negocieze cu partea americană pentru a obține un alt sistem Patriot la schimb, după ce România a acceptat să doneze un astfel de sistem Ucrainei, subliniind importanța compensării rezonabile pentru această donație.
Totuși, Summit-ul de la Washington este și un eveniment nefericit pentru interesele României. Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că și-a retras candidatura pentru șefia NATO, subliniind că, după discuții și negocieri, a considerat că soarta Alianței Nord-Atlantice este mai importantă decât propria sa carieră politică. La sfârșitul lunii iunie, Mark Rutte a fost desemnat oficial de cele 32 de state membre ale NATO pentru funcția de secretar general al Alianței. Rutte a obținut sprijinul tuturor statelor membre după retragerea candidaturii lui Klaus Iohannis. El va prelua funcția la 1 octombrie 2024, când se încheie mandatul actualului secretar general, Jens Stoltenberg, conform unui comunicat al NATO.
Generalul (r) Ștefan Dănilă a declarat că așteptările României pentru summit-ul NATO din 9-11 iulie au fost unidirecționale, concentrându-se exclusiv pe obținerea funcției de secretar general al Alianței. Din această perspectivă, rezultatul a fost considerat un eșec, deoarece România a fost ultima țară care a blocat alegerea noului titular, ceea ce ar putea însemna că Mark Rutte nu va fi cel mai apropiat aliat al României.
Generalul Dănilă a subliniat că România poate și ar trebui să vizeze funcții importante la nivel NATO sau UE, inclusiv cea de Secretar General al NATO, dar acest lucru necesită acțiuni oportune și inteligente, nu comportamente oportuniste și distructive. Eligibilitatea pentru astfel de funcții implică diplomație, negocieri pragmatice, costuri și calități evidente ale candidatului.
Paradoxal, generalul consideră că Iohannis ar fi fost unul dintre cei mai buni candidați pe care România i-ar fi putut propune, datorită calităților sale: fluent în trei limbi străine, înalt, cu prestanță și capabil să asculte și să comunice eficient. Din păcate, momentul și modul în care și-a exprimat aspirația nu au fost adecvate.
Totuși, de la Washington vine un semnal extrem de important pentru România și în ceea ce privește planul intern. Președintele României, Klaus Iohannis, a participat miercuri la summitul NATO, alături de șeful PNL, Nicolae Ciucă. Imaginile de la eveniment, postate de Administrația Prezidențială, îi arată pe cei doi la discuțiile informale și în cadrul delegației oficiale. Nicolae Ciucă, care și-a exprimat intenția de a candida la alegerile prezidențiale, a anunțat pe pagina oficială a Senatului că va participa atât la lucrările Summitului Parlamentar al NATO, între 7 și 9 iulie, cât și la Summit-ul NATO, în zilele de 10 și 11 iulie. Este bine cunoscut faptul că Klaus Iohannis l-a susținut puternic pe Nicolae Ciucă pentru a prelua șefia PNL, în detrimentul lui Florin Cîțu. Ulterior, Iohannis l-a desemnat pe Ciucă în funcția de premier, după formarea coaliției guvernamentale PSD-PNL.
Această inițiativă a președintelui României vine în contextul în care viitorul Partidului Național Liberal depinde în mare măsură de alegerile prezidențiale, având în vedere că pe plan local și parlamentar, Partidul Social Democrat va rămâne principalul actor politic. Din nefericire pentru PNL, Ciucă nu are parte de o notorietate suficient de puternică în rândul electoratului, iar asta a determinat echipa de campanie a PNL-ului să încerce o promovare agresivă a șefului Senatului pe ultima sută de metri înainte de alegeri. Din acest motiv, România a fost împânzită cu panouri publicitare care să promoveze cartea autobiografică a lui Nicolae Ciucă. Cu toate aceste eforturi, rezultate întârzie să apară. Conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, 23,7% dintre români l-ar vota pe Mircea Geoană în primul tur al alegerilor prezidențiale, urmat de Marcel Ciolacu (PSD) cu 18,2%, George Simion (AUR) cu 13,5%, Diana Șoșoacă (SOS România) cu 12,5% și Nicolae Ciucă cu 11,5%. În turul al doilea, Mircea Geoană ar ieși câștigător detașat în fața oricărui potențial contracandidat. Întrebați cine cred că va câștiga alegerile prezidențiale din acest an, 19,2% dintre respondenți l-au indicat pe Mircea Geoană, 17,3% pe Marcel Ciolacu, iar 9,9% pe Nicolae Ciucă.
0 Comentarii