Interconectarea energetică România – Moldova este proiectată de mulți ani. În 2021 s-au făcut primele probe de legare ale sistemelor din Ucraina și Moldova la sistemul energetic european ENTSO-E. În 24 februarie 2022, ziua în care Federația Rusă a atacat Ucraina, erau programate primele probe de sincronizare ale celor două sisteme energetice la cel European. Probabil rușii și-a ales această dată pentru a ataca Ucraina tocmai din această cauză, sperând să desincronizeze sistemul european. Nu au reușit deoarece în acea dimineață sistemul moldo – ucrainian a fost insularizat tocmai pentru a nu produce perturbații în sistemul european. Cele două țări au funcționat în sistem insularizat până în data de 15 martie 2022 când au fost puse la punct toate instalațiile și procedurile de funcționare și au fost apte de a fi conectate cu sustemul european.

Informații disparate puse cap la cap

Probabil că există o rațiune de securitate în faptul că operatorii de rețele din România (Transelectrica) și Republica Moldova (Moldlelectrica) nu informează exact. Astfel avem două comunicate de presă, fiecare operator comunicând disparat.

Un comunicat Transelectrica anuntă că “a finalizat lucrările la linia aeriană de interconexiune cu Republica Moldova. C.N. Transelectrica S.A. a finalizat lucrările la linia aeriană (LEA) de interconexiune a sistemelor energetice între Republica Moldova și România pe segmentul Falciu-Gotești. LEA 110 kV Falciu- Gotești de pe teritoriul României, județul Vaslui, pornește din stația de transformare 110/20 kV Falciu, traversează DN 24A, mergând în paralel cu râul Prut până în apropierea căii ferate ce face legătura între România și Republica Moldova, zona în care LEA traverseaza râul. Testele sub tensiune pe terioriul românesc au fost finalizate cu succes. La finalul lucrărilor pe partea moldovenească se vor putea exporta până la 90 MW în funcție de necesități și de capacitatea de absorbție a sistemului țării vecine. LEA Fălciu- Gotești asigură transferul de energie electrică între cele două țări și creșterea siguranței în alimentarea consumatorilor din zonă. Lungimea totală a LEA este de 28 km, din care 2,5 km pe teritoriul României.”

Al doilea nu este disponibil pe site-ul Moldelectrica, dar avem frânturi din el în presa moldovenească.

“Moldelectrica a activat regimurile de insularizare pe patru linii electrice în colaborare cu Transelectrica din România. Întreprinderea de Stat Moldelectrica a activat regimurile de insularizare pe patru linii electrice aeriene de interconexiune de 110 kV, în colaborare cu CNTEE Transelectrica din România și operatorii de distribuție din Moldova și România. Potrivit Moldelectrica, аceastă măsură face parte din Planul de pregătire al Guvernului pentru sezonul de iarnă 2024-2025 și are ca scop asigurarea unor opțiuni alternative pentru o alimentare continuă și stabilă cu energie electrică. Activarea regimurilor de insularizare a fost realizată printr-o serie de teste și sincronizări tehnice între dispeceratele din România și Republica Moldova. Aceste măsuri asigură funcționarea corespunzătoare a liniilor de interconexiune în regim izolat, sporind astfel flexibilitatea și siguranța sistemului energetic. Astfel, orice eventuală avarie sau situație de criză poate fi gestionată rapid, fără a afecta stabilitatea întregului sistem. Aceste măsuri sunt esențiale pentru consolidarea securității energetice și pentru menținerea unei furnizări stabile de energie pentru toți consumatorii.”

Situația energetică a Republicii Moldova este critică

Asta am arătat-o în Karandeniz Press încă din luna iunie 2024. Dacă până în iulie 2020 exista o singură legatură pe gaze prin interconectorul de lângă Isaccea, ce străbate teritoriul Ucrainei și ajunge în proximitatea termocentralei de la Cuciurgan, de pe teritoriu Transnistriei, astăzi există gazoductul ce traverseaza Prutul pe lângă Ungheni.

Vă anunțam încă din ianuarie 2024 că autoritățile moldovenești au realizat contracte pentru importul de cantități mici de gaze ce provin din Grecia, de la terminalul LNG Alexandropoulis. Acestea nu sunt suficiente, Moldova bazându-se pe producția de gaze românești sau importate din Turcia, cu o mare probabilitate provenite din Turk Stream, adică din Federația Rusă.

În funcție de durata și intensitatea anotimpului rece, Republica Moldova consumă între 1 miliard metrii cubi și 1,5 mmc / an, în marea majoritate fiind folosite pentru producția de energie termică, adică folosite în centralele individuale sau în cele câteva sisteme de alimentare centralizată cu energie termică, cel mai mare aflându-se în Chișinău și deservind mai mult de 1.000.000 de cetateni, la care se adaugă producția de energie electrică.

Importanța gazelor în mixul energetic moldovenesc este dată de consumul casnic și de faptul ca marea parte din producția de energie electrică se bazează pe termocentralele pe gaz și în special pe cea de la Cuciurgan, de pe teritoriul transnistrean și operată de rușii de la InterRao, ceea ce dă o mare vulnerabilitate sistemului electro energetic moldovenesc.

Vulnerabilitatea constă și prin faptul că până acum câteva zile singura interconectare electrică era tot pe lânga Isaccea spre Vulcănești, traversând bucăți din teritoriul ucrainian până la stația de transformare aflată în Transnistria, lângă Cuciurgan.

Cum arătam în analiza sistemului electro-energetic moldovenesc din iunie 2024, există și pericolul intensificării tensiunilor dintre autoritatea centrală de la Chișinău și cea de la Tiraspol.

După derularea acțiunilor rusești precursoare alegerilor din noiembrie 2024 pentru preșidenția Moldovei, s-a observat cât de puternică este influența Kremlinului asupra liderilor și populației din Transnistria și Găgăuzia. Nereușita operațiunilor de manipulare a alegerilor și a referendumului de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană anunță continuarea și intensificarea acestora.

Una dintre acestea este presiunea energetică. Aceasta este anunțată de câteva luni deoarece tranzitul gazelor rusești din Federația Rusă, prin Ucraina, către Republica Moldova va fi stopat.

Acest fapt poate face ca moldovenii să treacă din nou printr-o lipsă acută de energie, termocentrala transnistreană putând fi închisă din lipsa de gaze ceea ce ar putea duce la lipsa de energie electrică dintoată Republica Moldova.

De ce acum ?

Planurile de interconectare sunt făcute de aproape 8 ani și nu au fost puse în aplicare. În Planul de Dezvoltare a Rețelelor Electrice de Transport 2018 – 2027 a Moldelectrica, cele patru interconexiuni erau prevăzute.

Cu toate că România a ajutat substanțial Moldova, cum am scris în septembrie, prin vânzarea de energie electrică la un preț cu 20% mai mic decât pe piața națională, acest preț (400 lei / MWh) este mare pentru puterea de cumpărare a celor de dincolo de Prut.

Analizam în februarie 2024 interconectarea piețelor de energie și constatam că există probleme mari pentru populația din Moldova în a putea suporta conectarea cu piețele europene din cauza prețurilor. Amintesc că la începutul anului 2024, compania Energocom a devenit furnizor pe OPCOM (piața românească, sucursală a Transelectrica), fiind importator pentru Moldova iar OPCOM-ul oferă consultanță pentru realizarea pieței de la Chișinău ce va fi cunoscută sub numele de OPEM care va fi interconectata cu piața Uniunii Europene.

Interpretrând informațiile prezentate mai sus și cunoscând problemele pe care moldovenii le-au avut în iernile trecute de după începerea războiului din Ucraina, pentru viitoarea iarnă planul este de a insulariza regiuni din Republica Moldova și a le trece în regim de urgență sub dispeceratele transportatorului Transelectrica și a distribuitorilor de lângă granița cu Moldova (DEER – Electrica și Delgaz).

Astfel cele patru linii de 110 kV din estul României care ajung în Republica Moldova, respectiv Huși-Cioara, Stânca-Costești, Țuțora-Ungheni și Fălciu-Gotești sunt pregătite pentru a prelua consumatorii din stânga Prutului.

Distribuitorii de dincolo de Prut sunt compania de stat Rețele Distributie Nord (în nord) și Premier Energy (în sud), companie subsidiară a companiei deținuta de un fond de investitii din Cehia și care este listată la Bursa de Valori București.

Acest fapt înseamnă ca raioanele de lângă Prut nu vor avea de suferit în cazul unei ierni mai reci și după întreruperea furnizării de gaze rusești către termocentrala de la Cuciurgan și implicit închiderea sau diminuarea producției acesteia.

Mai sunt urgențe după cum aflăm din planurile Transelectrica:

Se fac eforturi ca și aceste interconectări să se realizeze cât se poate de repede.

O situație delicata ce poate fi transformată în oportunitate

România nu are o industrie energetica performantă. Dacă cu gazele naturale stăm destul de bine, acestea nu au consumatori care să le valorifice superior, industria chimică nefuncționând iar cea petrochimica fiind desființată în ultimii 34 de ani. Gazele românești se consumă în mare parte pentru uz caznic și în termocentrale.

Producția de energie electrică este deficitară deoarece în ultimii ani au fost închise multe capacități de producție pe cărbune, cele pe gaz nefiind retehnologizate și noi investiții nu au existat. Astfel România în ultima perioadă importă multă energie electrică. Cu alte cuvinte, sistemul energetic național cu greu ar putea să ajute Moldova (și Ucraina), dar este imposibil pentru cele doua țări fără ajutorul membrilor Uniunii Europene și ai aliaților NATO.

Ajutorarea celor două țări este esențială pentru a menține un echilibru geopolitic în regiune, fiind mai ieftin orice ajutor decât o prăbușire a celor două state și intrarea lor în influența Federației Ruse.

Cum am arătat, Moldova poate fi mai ușor ajutată energetic și România face eforturi. Consumul de gaze nu depașește 1,5 miliarde mc / an și cel de energie electrică nu poate depăși 1200 MWh / h.

Este clar că locuitorii dintre Prut și Nistru nu pot fi lăsați fără energie, dar acest lucru nu trebuie făcut fără o comunicare serioasă și apăsată a celor doua guverne către cetățenii moldoveni pentru a înțelege cine, cum, de ce și ce se așteaptă de la ei. Să nu uităm că în 2025 Republica Moldova va avea alegeri parlamentare și Rusia, momentan învinsă în războiul hibrid dus pe acest teritoriu, nu va sta cu mâinile în sân și, după cum a lăsat de înțeles, va acționa mai intens în a manipula și a cumpăra voturi la scrutinul viitor. Dar văzând și atacurile asupra sistemului energetic ucrainian, ne putem aștepta la orice tip de acțiune asupra sistemului energetic moldovenesc.

Să acceptăm că raioanale din stânga Prutului nu vor avea probleme, dar autoritățile moldovenești mai au de rezolvat alimentarea cu energie electrică a raioanelor din nordul și din estul republicii, inclusiv Gagauzia și eventual în a purta discuții serioase cu autoritățile transnistrene care vor avea probleme majore în alimentarea cu energia. Amintim că în aceste raioane, Transnistria și Găgăuzia (care se află în sudul Moldovei) s-au înregistrat cele mai multe voturi împotriva aderării la Uniunea Europeană și împotriva președintei Maia Sandu, alesă acum câteva zile ce are orientare pro europeană.

Delicată este și pentru decidenții români deoarece acest ajutor energetic este realizat și prin eforturi financiare de la bugetul de stat, care este în mare deficit. La toate acestea se adaugă și ajutorul pe care România îl dă Ucrainei, aflată în plin război, astăzi minim dar pentru iarna ce va veni trebuie să fie mult mai consistent.

Deciziile și acțiunile celor două guverne trebuie să se bazeze și pe colaborarea și ajutorul Uniunii Europene și aliatilor NATO care au un interes deosebit și o mare oportunitate în accelerarea integrării Republicii Moldova și Ucrainei în Uniunea Europeană.