Balcanii de Vest continuă să fie o zonă tensionată, în care diferite ambiții geopolitice pot oricând să reaprindă conflictele trecutului. Având în vedere apropierea geografică de Uniunea Europeană, pentru Federația Rusă această regiune reprezintă un punct esențial pe propria agendă deoarece prin diferite acțiuni se poate ajunge la o destabilizare care să determine statele europene să reacționeze, dedicând resurse importante în zonă. Serbia reprezintă practic actorul decisiv pentru pacea din regiune, făcând de multe ori echilibristrică între comunitatea europeană, respectiv Rusia și China care oferă finanțare și armament în schimbul păstrării relațiilor bune de la Belgrad. Astfel, se ajunge la o situație oarecum paradoxală când o armată de pe continentul european îmbină armament modern occidental cu cel rusesc și chinezesc.

În luna august, Serbia a semnat un acord de 3 miliarde de dolari cu Franța pentru a achiziționa 12 avioane de luptă Rafale. Aflat în vizită oficială în Serbia, președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat importanța istorică a acestui acord, pe care îl consideră o dovadă a deciziei strategice îndrăznețe a Serbiei. El a remarcat că o Serbie puternică și democratică este valoroasă pentru Uniunea Europeană, la fel cum o Europă suverană este esențială pentru interesele Serbiei, menționând că Serbia are un loc și un rol în UE, servind ca exemplu pentru întreaga regiune.

Decizia Serbiei de a achiziționa avioane Rafale, în ciuda relațiilor sale apropiate cu Rusia, a ridicat o serie de îngrijorări, inclusiv în ceea ce privește riscul ca Serbia să ofere acces Moscovei la tehnologia avansată a acestor avioane. Macron a asigurat că acordul include garanții stricte pentru a proteja tehnologia Rafale și restricții privind utilizarea echipamentelor în Balcani, însă nu a oferit detalii suplimentare.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a caracterizat achiziția avioanelor Rafale drept un pas înainte pentru forțele armate ale țării, sporindu-le semnificativ capacitatea operațională și aliniindu-le la un standard modern. Modernizarea flotei aeriene, alcătuită în principal din avioane de fabricație sovietică MiG-29 și vechi avioane iugoslave, va contribui la întărirea apărării naționale. Președintele Vucic a informat presa că Forțele Aeriene ale Serbiei vor primi cea mai recentă versiune a avionului Rafale, denumită F4.1. În plus, Vucic a explicat că avioanele vor fi dotate cu rachetele aer-aer Mica cu rază medie de acțiune, produse de MBDA.

Serbia continuă să achiziționeze armament din orice sursă disponibilă. Profitând de Programul european de stimulare a redotării (ERIP), inițiat de Departamentul de Stat al SUA pentru a încuraja statele membre NATO să renunțe la armamentul rusesc, Serbia a început să importe echipamente militare din Ungaria și Cipru. În iunie, Ungaria a trimis Serbiei un transport feroviar cu 50 de transportoare blindate BTR-80A. De asemenea, Serbia a achiziționat din Cipru unsprezece elicoptere Mi-35P la mâna a doua, completându-și astfel flota de patru elicoptere noi Mi-35M achiziționate anterior din Rusia.

În luna februarie a acestui an, armata sârbă a primit un sistem de război electronic produs în Rusia. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat că țara a recepționat sistemul de război electronic Repellent, scopul acestuia fiind de a suprima funcționarea vehiculelor aeriene fără pilot la o distanță de până la 30 km. Acesta poate fi montat pe șasiuri ale unor camioane MAZ sau KAMAZ, în funcție de cerințele operaționale. În plus, acum câteva zile Serbia a primit din Rusia sisteme antiaeriene Pantsir S1, în ciuda avertismentelor din partea Statelor Unite că această achiziție ar putea atrage sancțiuni. Ministerul sârb al Apărării a anunțat că au fost livrate două din cele șase sisteme comandate.

De asemenea, Vucic a precizat că Serbia a finalizat în 2024 recepția a trei baterii de rachete sol-aer FK-3, pe care le consideră esențiale pentru apărarea aeriană a țării. Sistemul FK-3, o versiune de export a HQ-22, reprezintă cea mai recentă generație de sisteme de apărare aeriană chinezești cu rază medie de acțiune. Un sistem HQ-22 este format dintr-un radar, trei lansatoare cu câte patru tuburi pentru rachete, un punct de comandă și vehicule logistice. Rachetele acestui sistem au o rază de acțiune de 170 de kilometri și pot atinge ținte la o altitudine de până la 27 de kilometri. Deși HQ-22 este mai puțin performant decât sistemele PATRIOT americane sau S-300 rusești, acesta este considerabil mai ieftin.

Serbia a demonstrat că nu are nicio problemă în a face înțelegeri cu orice stat, democratic sau nu, atât timp cât își poate îndeplini obectivele de pe agenda politico-militară. Realegerea lui Donald Trump ar putea avea implicații majore pentru stabilitatea Balcanilor de Vest, mai ales dacă politica sa externă ar include retragerea sau reducerea prezenței militare americane din Europa. O astfel de retragere ar diminua influența Statelor Unite în regiune, lăsând un vid de putere pe care alte forțe, precum Rusia sau China, ar putea încerca să îl umple. Dacă acest scenariu ar fi completat de concesii teritoriale din partea Ucrainei către Rusia, ar putea apărea o reconfigurare a influențelor în Europa de Est, care ar avea ecou și în Balcani.