Pe lângă crizele din Ucraina și Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană s-ar putea confrunta în viitorul apropiat cu o nouă provocare, una mult mai aproape de granițele și prin urmare cu implicații mai puternice. Liderul separatist sârb bosniac Milorad Dodik a fost condamnat la un an de închisoare de către tribunalul statului Bosnia pentru sfidarea ordinelor unui emisar internațional pentru pace. Sentința a inclus și interdicția de a ocupa funcții politice timp de șase ani, determinând o reacție puternică din partea Kremlinului, care a considerat decizia drept una politică, cu potențial destabilizator pentru Balcani.

Dodik, având legături strânse cu Rusia, a respins acuzațiile și a răspuns prin măsuri care reduc prezența statului bosniac în regiunea sârbă, interzicând activitatea procurorului, a tribunalului și a agenției de informații naționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a afirmat că președintele rus Vladimir Putin a avut o relație constructivă cu Dodik și a condamnat sentința ca fiind îndreptată nu doar împotriva acestuia, ci și împotriva tuturor forțelor patriotice sârbe.

Decizia tribunalului din Sarajevo a generat un efect de domino, determinând parlamentul regiunii autonome sârbe din Bosnia să adopte o lege prin care interzice prezența poliției și justiției naționale pe teritoriul său. Acest act legislativ riscă să declanșeze o criză constituțională într-un stat deja divizat etnic. Rusia, principalul susținător al lui Dodik, a reiterat că verdictul împotriva acestuia este motivat politic și ar putea destabiliza întreaga regiune balcanică.

Dodik a fost condamnat după ce a promulgat o lege care suspenda deciziile Curții Constituționale a Bosniei și ale emisarului internațional Christian Schmidt, responsabil pentru implementarea Tratatului de Pace de la Dayton din 1995. Acesta a refuzat să se prezinte la pronunțarea sentinței și a încurajat parlamentarii din Banja Luka să susțină legea ce limitează autoritatea statului asupra regiunii sârbe, declarând că aceasta reprezintă un pas crucial pentru autonomia regiunii fără utilizarea forței. El a susținut că măsurile impuse de emisarii internaționali privind justiția, poliția, armata și administrația fiscală au fost create pentru a contracara autonomia sârbă și pentru a face statul să funcționeze deficitar.

Structura Bosniei este una complexă, formată din două entități autonome – Republica Srpska și Federația Bosniaco-Croată – unite printr-o administrație centrală slabă, conform prevederilor Acordului de la Dayton. Emisarul Christian Schmidt și ambasadorii puterilor occidentale au condamnat decizia parlamentului din Republica Srpska, considerând că aceasta subminează pacea și securitatea națională, cerând retragerea imediată a legii.

Conflictele etnice din Bosnia au dus la un război devastator între 1992 și 1995, soldat cu peste 100.000 de morți și crime de război, inclusiv genocidul de la Srebrenica. În acest context, Washingtonul a reafirmat sprijinul pentru Acordul de la Dayton și a condamnat orice acțiune a liderilor locali care ar putea afecta suveranitatea și integritatea teritorială a Bosniei. Parlamentul din Banja Luka a mai adoptat o lege care creează un sistem judiciar paralel în Republica Srpska și o alta care desemnează organizațiile non-profit finanțate din străinătate drept „agenți străini”, inspirată de o lege rusă din 2012 utilizată pentru suprimarea mișcărilor pro-democratice și a presei independente.

Deputații opoziției moderate au boicotat votul, avertizând că aceste măsuri riscă să slăbească atât Acordul de la Dayton, cât și Constituția Republicii Srpska. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Ungariei, Viktor Orbán, au criticat, de asemenea, condamnarea lui Dodik.

În sprijinul liderului sârb bosniac, Moscova a convocat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, argumentând că sentința este motivată politic și va afecta stabilitatea regională. După condamnarea lui Dodik, parlamentul Republicii Srpska a trecut la măsuri radicale, interzicând activitatea instituțiilor judiciare și de securitate ale statului pe teritoriul său.

Aceasta a dus la reacții dure din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, care au denunțat deciziile ca fiind periculoase pentru stabilitatea regiunii. În consecință, Uniunea Europeană a anunțat că va suplimenta temporar forțele EUFOR din Bosnia pentru a menține pacea și securitatea.

Misiunea EUFOR, cunoscută sub numele de Operațiunea Althea, joacă un rol crucial în aplicarea Acordului de Pace de la Dayton, prevenind escaladarea tensiunilor etnice și politice. UEFOR a confirmat că va crește efectivul de trupe în zilele următoare, fără a preciza detalii, însă presa locală susține că vor fi mobilizați încă 400 de soldați pentru a sprijini contingentul actual de 1.100.

Rusia a criticat această decizie, susținând că măsurile europene sunt un semn al ingerinței Bruxelles-ului în afacerile interne ale Bosniei. Dodik a consolidat relațiile cu Rusia în ultimii ani, având întâlniri frecvente cu Vladimir Putin și adoptând o retorică anti-occidentală, susținând că UE nu ar trebui să interfereze în problemele interne ale statelor precum Ucraina și Bosnia.

Bosnia a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în decembrie 2022, însă mișcările separatiste ale lui Dodik pun în pericol viitorul integrării europene. Dodik a amenințat de mai mulți ani că, dacă va continua să fie vizat de autoritățile bosniace, va începe procesul de secesiune a entității sârbe din Bosnia. O astfel de mișcare ar putea repeta scenariul anilor ’90, când tendințele separatiste au dus la izbucnirea războiului din Bosnia, soldat cu masacre și atrocități de amploare.