„În numele tuturor americanilor”, Kamala Harris a lansat un mesaj de unitate acceptând nominalizarea Partidului Democrat, la încheierea convenţii naţionale a partidului, pe fondul recentei retrageri din cursa prezidențială a președintelui Joe Biden.

Angajamente electorale

„Promit să fiu preşedinta tuturor americanilor”, a afirmat vicepreşedinta, în vârstă de 59 de ani, în ovaţiile asurzitoare ale miilor de delegaţi prezenţi. Kamala Harris a promis că va reforma „sistemul de imigraţie eşuat” al Statelor Unite, abordând unul dintre cele mai explozive subiecte ale campaniei prezidenţiale.
„Ştiu că putem fi la înălţimea mândrei noastre moşteniri de naţiune de imigranţi şi să reformăm sistemul nostru de imigraţie eşuat”, a declarat vicepreşedinta SUA, promiţând că va promulga un proiect care a avut sprijinul ambelor tabere politice, dar care a eşuat din cauza rivalului ei republican. „Refuz să fac politică cu securitatea noastră”, a subliniat ea.
Kamala Harris a promis de asemenea că va crea o economie „care să permită fiecăruia să reuşească”.
Actuala vicepreşedintă a afirmat că va crea o economie „în care fiecare să aibă posibilitatea să fie competitiv şi să reuşească, indiferent dacă locuiţi într-o zonă rurală, într-un oraş mic sau unul mare”.

Atac la Trump

Candidata democrată la alegerile prezidenţiale din SUA l-a atacat virulent pe rivalul său republican Donald Trump, acuzându-l că doreşte să dea ţara „înapoi” cu un program foarte conservator.
„Ştim cum ar arăta un al doilea mandat al lui (Donald) Trump. Totul este scris în Proiectul 2025”, a declarat Kamala Harris, referindu-se la un program ultra-conservator creat de apropiaţi ai miliardarului republican al cărui obiectiv este, potrivit ei, „să ne dea ţara înapoi cu ani” de zile. Mulţimea prezentă a răspuns scandând un slogan din campania sa: „Nu ne vom întoarce”.
„Spre deosebire de Trump, nu mă voi împrieteni cu dictatorii”, a adăugat ea, promiţând sprijin pentru Ucraina şi Israel, dar şi „autodeterminare” pentru palestinieni.

Alegerile din noiembrie vor fi ocazia de a „trasa o nouă cale”, va afirma candidata democrată, care se va adresa tuturor „persoanelor cu diferite puncte de vedere politice care ne urmăresc în această seară”. „Vreau să ştiţi: promit să fiu preşedinta tuturor Americanilor”, va declara ea.

Democraţii americani au confirmat-o oficial pe Kamala Harris drept candidata lor la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, marţi seara la Chicago, în timpul convenţiei naţionale a partidului.

Speranțe pentru unitate

Kamala Harris a vrut „să traseze o nouă cale” a unităţii acceptând nominalizarea Partidului Democrat pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, în care se va confrunta cu Donald Trump. „Promit să fiu preşedinta tuturor americanilor”, a spus vicepreşedinta în vârstă de 59 de ani, în ovaţiile asurzitoare a mii de delegaţi.
Într-un discurs plin de autoritate, adesea solemn, Kamala Harris a luat uneori accente patriotice. „În eterna luptă dintre democraţie şi tiranie, ştiu unde sunt. Şi ştiu unde ar trebui să fie Statele Unite”, a spus ea.
După ce a terminat, sub avalanşa tradiţională de baloane în culorile Americii, a rămas pe scenă savurând euforia, alături de soţul ei Doug Emhoff, precum şi de colegul ei de cursă Tim Walz şi de membrii familiilor lor.
„În numele tuturor americanilor, indiferent de partid, rasă, sex”, „în numele tuturor celor a căror istorie poate fi scrisă doar în cea mai mare naţiune din lume, accept nominalizarea dumneavoastră pentru a deveni preşedinta Statelor Unite”, a spus candidata.
Pentru cel mai important discurs din viaţa ei, Harris, originară din California, a ales ca fir roşu parcursul mamei sale, care este indiană.
„Am văzut cum o trata lumea uneori. Dar mama nu şi-a pierdut niciodată calmul. A fost puternică, curajoasă”, a spus candidata, adăugând că a învăţat de la ea „să nu se plângă niciodată de nedreptate, ci să acţioneze împotriva ei”.

Război politic

Fosta procuroare de California a vorbit despre reformarea unui sistem de imigraţie „defect”, promovarea unei economii „care să permită ca fiecare să aibă succes” şi restabilirea unei garanţii a dreptului la avort în întreaga ţară. Principalul lucru pentru ea, totuşi, nu a fost să detalieze un program, ci să convingă America de statura ei prezidenţială.
„Voi fi o preşedintă care ne va reuni în jurul celor mai înalte aspiraţii ale noastre. O preşedintă care conduce şi ascultă”, a spus Harris.
Discursul său, chiar şi însoţit de aclamări, a adus brusc gravitate convenţiei democrate, care de luni se desfăşoară într-o atmosferă festivă, cu o sală adesea transformată într-o mare discotecă.
Dar nu şi în prezenţa lui Beyonce. Reţelele de socializare au fost pline de zvonuri toată ziua despre o posibilă vizită a vedetei, care a dat campaniei imnul său oficial cu piesa sa „Freedom”.
În faţa Kamalei Harris, marea majoritate a reprezentanţilor şi reprezentantelor din toate statele americane au purtat alb. Această culoare, asociată cu marile lupte politice ale femeilor, dă seamă de speranţa lor de a o vedea devenind prima femeie care va conduce Statele Unite, după alegerile din 5 noiembrie.

Trump în ofensivă

Adversarul ei republican, pe care îl va înfrunta într-o primă dezbatere pe 10 septembrie, şi-a inundat reţeaua de socializare cu mesaje în timpul discursului vicepreşedintei, numindu-l „cel mai prost discurs rostit vreodată” şi scriind: „EA A FĂCUT DIN NOI O NAŢIUNE ÎN DECLIN”.
Sondajele îi dau Kamalei Harris un uşor avantaj în ceea ce priveşte intenţiile de vot la nivel naţional.
Aceasta nu este în niciun caz o garanţie a victoriei, cu 74 de zile înainte de alegerile care vor fi cu siguranţă decise, la fel ca în 2016 şi 2020, în câteva state cheie.
Se pot întâmpla atât de multe până la scrutin. În patru săptămâni uimitoare, America şi-a văzut actualul preşedinte, Joe Biden, abandonându-şi candidatura, iar fostul său preşedinte, Donald Trump, fiind victima unei tentative de asasinat.

Obiective ambițioase în Orient

„Să trecem la treabă”, a scris pe reţeaua X, după discurs, fostul preşedinte Barack Obama, a cărui campanie din 2008 a fost evocată în mod constant săptămâna aceasta la Chicago.

Kamala Harris, care a a promis că va „încheia” un acord pentru un armistiţiu în Fâşia Gaza, devastată de un război între Israel şi Hamas de mai bine de zece luni.
„Este timpul să ajungem la un acord pentru (eliberarea) ostaticilor şi să instaurăm o încetare a focului”, a declarat candidata democrată la Casa Albă în cursul unui discurs rostit la Chicago. „Au fost pierdute atât de multe vieţi nevinovate. Oameni disperaţi şi înfometaţi fug fără încetare pentru a se adăposti. Amploarea suferinţei este sfâşietoare”, a adăugat ea.
Harris a promis, de asemenea, că va fi „ferm alături de Ucraina şi aliaţii noştri din NATO” şi că nu se va „împrieteni cu dictatorii”, dacă va fi aleasă preşedinta Statelor Unite în noiembrie, un atac direct la adresa lui Donald Trump.
„Nu mă voi împrieteni cu tirani şi dictatori precum Kim Jong Un, care îl susţin pe Trump, pentru că ei ştiu că el este uşor de manipulat cu linguşiri şi favoruri, ştiu că nu îi va trage pe autocraţi la răspundere pentru că el însuşi vrea să fie un autocrat”, a declarat Kamala Harris în cursul discursului de nominalizare la convenţia democrată.

Sprijin de la Hollywood

Carismatica prezentatoare de televiziune Oprah Winfrey, una din cele mai importante figuri ale culturii populare din Statele Unite, i-a îndemnat pe americani să aleagă „bucuria” şi să o propulseze la Casa Albă pe vicepreşedinta Kamala Harris.
Într-un discurs însufleţit la Convenţia Naţională Democrată din Chicago, Oprah Winfrey a îndemnat un public entuziast: „Să alegem adevărul. Să alegem onoarea şi să alegem bucuria!”
Winfrey a subliniat originile lui Harris, menţionând că, în curând, americanii îşi vor învăţa copiii despre cum fiica a doi imigranţi, o indiană şi un jamaican, „a crescut pentru a deveni al 47-lea preşedinte al SUA”.
„Acesta este cel mai bun lucru despre SUA”, a susţinut Oprah Winfrey în timp ce publicul aplauda şi scanda „SUA, SUA!”
Menţionând că este înregistrată ca independentă, dar că l-a susţinut de ani de zile pe fostul preşedinte democrat Barack Obama, vedeta a îndemnat acest grup de alegători să o susţină pe Kamala Harris.
„Facem apel la toţi independenţii şi la toţi cei indecişi”, a spus ea. „Ei ştiu că acest lucru este adevărat. Ei ştiu că le spun adevărul: valorile şi caracterul sunt cel mai important lucru, atât când vine vorba de leadership, cât şi în viaţă”, a afirmat Oprah Winfrey. În acest context, ea le-a cerut alegătorilor să aleagă „bunul simţ în locul prostiilor”.
Susţinerea sa faţă de fostul preşedinte Barack Obama la alegerile din 2008 a avut un impact uriaş în alegerile primare din cadrul Partidului Democrat împotriva lui Hillary Clinton. În 2016, după ce Barack Obama a părăsit preşedinţia, Winfrey a susţinut-o pe fostul secretar de stat, dar nu s-a implicat în campanie.
La alegerile din 2020, Oprah Winfrey a susţinut tandemul Joe Biden – Kamala Harris, sărbătorind faptul că Harris ar putea deveni prima femeie care să ocupe funcţia de vicepreşedinte al SUA.
Sprijinul său pentru Kamala Harris şi, în special, participarea sa la evenimente de campanie ar putea fi cheia pentru mobilizarea electoratului la alegerile din noiembrie, în care candidata democrată se va confrunta cu fostul preşedinte republican Donald Trump.

Vicepreședinte democrat

Tim Walz, ales de Kamala Harris pentru funcţia de vicepreşedinte dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie, a acceptat oficial nominalizarea Partidului Democrat. „Este onoarea vieţii mele să accept nominalizarea”, a declarat el în prezenţa delegaţilor reuniţi la Chicago în cadrul Convenţiei Partidului Democrat.
Politicianul democrat din Minnesota a fost propulsat în prim-plan după retragerea preşedintelui Joe Biden din cursa pentru Casa Albă şi intrarea în scenă a vicepreşedintei Kamala Harris, una din cele mai mari răsturnări din istoria politică americană.
În vârstă de 60 de ani, el a acceptat la începutul lunii august să devină mâna dreaptă a vicepreşedintei SUA şi, de atunci, a călătorit prin ţară alături de ea.
Tim Walz, un fost profesor de geografie care a crescut în statul rural Nebraska, este o alegere care ar trebui să îi liniştească pe alegătorii mai moderaţi ai partidului, care ar fi putut să o considere prea progresistă pe Kamala Harris.
Democraţii îi laudă, de asemenea, lui Walz palmaresul în protejarea dreptului la avort, una din temele majore înaintea alegerilor prezidenţiale din 5 noiembrie.

Retragere anunțată

Robert F. Kennedy Jr, candidat independent la alegerile prezidenţiale care vor avea loc pe 5 noiembrie în SUA, ar urma să se retragă din cursă, a informat recent mass-media americană, care aşteaptă un anunţ în acest sens la sfârşitul săptămânii.
Moştenitorul celebrei dinastii americane, care săptămâna aceasta beneficia de 8,7% din intenţiile de vot conform unui sondaj realizat de ziarul The Hill, este de aşteptat să îl susţină pe republicanul Donald Trump.
Într-o competiţie care se anunţă foarte strânsă între vicepreşedinta Kamala Harris, candidată a Partidului Democrat, şi republicanul Donald Trump, votul susţinătorilor lui Robert F. Kennedy Jr s-ar putea dovedi crucial în puţinele state care vor decide soarta scrutinului, estimează analiştii.
RFK Jr, în vârstă de 70 de ani, un avocat de drept al mediului, sceptic în ceea ce priveşte vaccinurile şi cunoscut pentru răspândirea teoriilor conspiraţiei, este respins de o mare parte a clanul Kennedy.
Fiu al fostului procuror Bobby Kennedy, asasinat în 1968, şi nepot al fostului preşedinte John F. Kennedy ucis în 1963, Robert F. Kennedy Jr concurează în 19 din cele 50 de state. El s-a prezentat ca un candidat alternativ la duelul dintre Donald Trump şi Joe Biden.

Axa Kennedy-Trump

Intenţiile de vot în favoarea sa au scăzut însă sub 10% în sondaje după retragerea preşedintelui Joe Biden în favoarea vicepreşedintei Kamala Harris.
Echipa sa de campanie a indicat că va rosti în curând un discurs în statul Arizona, unde Donald Trump urmează să ţină un miting electoral în aceeaşi zi.
Donald Trump a sugerat la CNN că ar fi dispus să îl lase pe Robert F. Kennedy Jr să aibă o funcţie în administraţia sa în cazul în care va fi ales preşedinte.
„Este un tip genial. Este un tip foarte inteligent”, a spus Trump. „Nu ştiam că se gândeşte să se retragă, dar dacă se gândeşte la asta, cu siguranţă aş fi deschis la (această) idee (oferirea unei funcţii în administraţie – n.r.)”, a adăugat el.
După ce a renunţat să participe la alegerile primare democrate, Robert F. Kennedy Jr a luat în calcul să se alăture Partidului Libertarian, după care a decis să candideze ca independent.

Efectul Kamala Harris

Alegerea Kamalei Harris ca președinte al Statelor Unite ar putea avea mai multe implicații asupra poziției SUA la Marea Neagră și asupra relației cu România, având în vedere contextul geopolitic actual și politica externă a administrației Biden, la care Harris a contribuit ca vicepreședinte.

Sub conducerea Kamalei Harris, este posibil ca SUA să continue și chiar să intensifice prezența sa militară în regiunea Mării Negre, ca parte a strategiei de descurajare a agresiunii ruse. Harris a susținut o politică externă fermă împotriva expansiunii ruse în Ucraina și ar putea promova o prezență militară mai robustă a NATO în regiune pentru a proteja aliații și partenerii.

Ca președinte, Harris ar putea încuraja o colaborare mai strânsă între țările riverane Mării Negre și NATO, sprijinind inițiativele care îmbunătățesc securitatea regională. Ea ar putea să insiste pe creșterea capacităților defensive ale aliaților din regiune, inclusiv prin exerciții militare comune și modernizarea infrastructurii militare.

Kamala Harris, având o abordare pro-europeană și pro-NATO, ar fi probabil un susținător puternic al consolidării parteneriatului strategic dintre SUA și România. Ea ar putea continua politica de sprijin pentru România ca un pilon de stabilitate în Europa de Est și la Marea Neagră, promovând proiecte comune în domeniul securității, energiei și infrastructurii.

Strategie democrată

Harris ar putea să aprofundeze colaborarea în domeniul securității, incluzând sprijin pentru baza militară de la Mihail Kogălniceanu, dezvoltarea scutului antirachetă de la Deveselu și alte inițiative de securitate care consolidează apărarea României în fața potențialelor amenințări.

Candidata democratp Harris ar putea pune accent pe sprijinirea reformelor democratice și a statului de drept în România, continuând politica administrației Biden de a susține guvernele aliate în eforturile lor de a combate corupția și de a întări instituțiile democratice.

Ca președinte, Kamala Harris ar fi probabil un susținător al întăririi relațiilor transatlantice, văzând UE și NATO ca parteneri esențiali în contracararea influenței ruse. România, fiind un membru important al ambelor organizații, ar putea beneficia de o atenție sporită în cadrul acestei strategii, consolidându-și poziția de aliat cheie al SUA în regiune.

În cazul în care tensiunile cu Rusia ar continua să escaladeze, Harris ar putea adopta o politică de sancțiuni mai severă și ar putea sprijini inițiativele care izolează Rusia pe plan internațional, în timp ce consolidează relațiile cu statele din flancul estic al NATO, inclusiv România.

Alegerea Kamalei Harris ca președinte al SUA ar putea întări poziția americană la Marea Neagră și ar putea duce la o consolidare a relațiilor strategice cu România. Politica sa externă ar fi probabil una de susținere fermă a aliaților NATO, de descurajare a influenței ruse și de promovare a democrației și statului de drept, continuând direcția stabilită în timpul administrației Biden. România ar putea beneficia de o colaborare mai strânsă cu SUA, în special în domeniul securității și apărării, având în vedere contextul geopolitic actual.

Trump și Marea Neagră

Alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite ar putea avea implicații semnificative asupra poziției SUA la Marea Neagră și asupra relației cu România. În timpul primului său mandat, politica externă a lui Trump a fost caracterizată de un anumit grad de imprevizibilitate și de o abordare mai puțin tradițională în relațiile internaționale, ceea ce ar putea influența și viitoarea sa abordare.

Fostul președinte republican Donald Trump a manifestat o tendință de a prioritiza interesele economice ale SUA în relațiile internaționale, ceea ce ar putea duce la o reevaluare a angajamentului american la Marea Neagră. În loc de o prezență militară robustă, Trump ar putea insista pe parteneriate economice sau pe acorduri bilaterale care să aducă beneficii directe Statelor Unite.

În timpul primului său mandat, Trump a exprimat adesea dorința de a reduce implicarea militară a SUA în diverse regiuni, considerând că aliații trebuie să contribuie mai mult la propria apărare. Acest lucru ar putea însemna o diminuare a prezenței militare americane în regiunea Mării Negre și o cerere ca România și alte țări NATO să preia o parte mai mare din responsabilitățile de securitate.

Trump a avut o relație ambivalentă cu Rusia, fiind criticat pentru o anumită indulgență față de Vladimir Putin. Dacă această abordare s-ar menține, Trump ar putea încerca să reducă tensiunile cu Rusia, chiar dacă acest lucru ar implica concesii în regiunea Mării Negre, ceea ce ar putea îngrijora aliații regionali, inclusiv România.

Trump și România

Trump ar putea pune mai mult accent pe contribuțiile României la NATO, cerând o implicare financiară mai mare în inițiativele comune de securitate. Dacă România nu ar corespunde acestor așteptări, relația bilaterală ar putea deveni tensionată.

În funcție de prioritățile sale, Trump ar putea să nu acorde aceeași importanță parteneriatului strategic cu România, așa cum au făcut administrațiile anterioare. Acest lucru ar putea duce la o reducere a sprijinului diplomatic și militar oferit României, în funcție de cum percepe Trump beneficiile directe ale acestui parteneriat pentru SUA.

Pe de altă parte, Trump ar putea fi interesat de dezvoltarea relațiilor economice, în special în domeniul energetic, având în vedere resursele de gaz din regiunea Mării Negre. Ar putea încuraja investițiile americane în sectorul energetic românesc, în special în exploatarea resurselor de hidrocarburi.

Trump a fost criticat în trecut pentru că a pus la îndoială angajamentul SUA față de NATO, sugerând că ar putea reduce sprijinul american dacă aliații europeni nu își măresc contribuțiile. Acest lucru ar putea crea tensiuni în cadrul NATO, afectând și relațiile cu România, care s-ar putea vedea obligată să investească mai mult în apărare pentru a compensa o eventuală retragere a sprijinului american.

Fostul președinte republican Trump a avut o relație complicată cu Uniunea Europeană, pe care a văzut-o adesea mai mult ca pe un competitor economic decât ca pe un aliat strategic. Acest lucru ar putea influența și relațiile SUA cu România, având în vedere statutul României ca membru al UE.

Intenții neștiute

Alegerea lui Donald Trump ar putea aduce o schimbare semnificativă în abordarea SUA față de regiunea Mării Negre și față de relația cu România. Dacă Trump ar continua politicile din primul său mandat, există riscul unei retrageri a angajamentului militar american din regiune și a unei accentuări a cerințelor ca aliații să își asume mai multe responsabilități. Relația cu România ar putea deveni mai tranzactională, concentrată pe interese economice și contribuții financiare, ceea ce ar putea genera tensiuni în cazul în care așteptările lui Trump nu sunt îndeplinite. Totuși, Trump ar putea fi deschis la parteneriate economice, în special în domeniul energiei, ceea ce ar putea aduce beneficii economice semnificative României.

Demersuri de la București

România poate lua o serie de măsuri pentru a-și consolida prezența militară și strategică la Marea Neagră, având în vedere contextul geopolitic actual și amenințările din regiune. De asemenea, poate colabora mai strâns cu partenerii internaționali, în special cu Statele Unite, pentru a-și întări apărarea și capacitățile de descurajare în fața oricăror amenințări.

România ar trebui să continue procesul de modernizare a flotei navale, inclusiv achiziția de noi nave militare, cum ar fi corvete și fregate, echipate cu sisteme moderne de arme și de detectare. Aceste nave ar trebui să fie capabile să opereze eficient în mediul complex al Mării Negre, unde amenințările asimetrice și conflictele de intensitate scăzută sunt frecvente.

Țara noastră ar putea investi în sisteme de apărare costieră, inclusiv baterii de rachete antinavă, capabile să descurajeze sau să respingă orice amenințare venită dinspre mare. Sistemele mobile de rachete antinavă, cum ar fi cele de tipul Harpoon sau NSM (Naval Strike Missile), ar putea spori semnificativ capacitatea de apărare a României.

România ar trebui să își consolideze și capacitățile aeriene, prin achiziția de avioane de luptă și drone de supraveghere. Integrarea de sisteme de supraveghere aeriană și maritimă avansate ar permite monitorizarea continuă a regiunii Mării Negre și detectarea rapidă a oricăror activități ostile.

Întărirea cooperării cu NATO și SUA

România poate solicita o prezență militară permanentă a NATO la Marea Neagră, inclusiv prin rotația constantă a forțelor aliate în regiune. Aceasta ar include desfășurarea regulată de exerciții navale comune și patrule ale navelor NATO în apele internaționale ale Mării Negre.

România ar putea solicita Statelor Unite să își consolideze prezența militară în bazele existente, precum cea de la Mihail Kogălniceanu, și să exploreze posibilitatea stabilirii unor noi baze sau a extinderii celor existente. Acest lucru ar întări capacitatea de reacție rapidă a SUA și a NATO în regiune. Autoritățile române au anunțat deja un program masiv de extindere a infrastructurii care va permite menținerea unei prezențe militare americane crescute în regiunea Dobrogea, riverană Mării Negre.

România ar putea cere sprijinul SUA pentru achiziția sau transferul de echipamente militare avansate, cum ar fi sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave de luptă, submarine sau drone. De asemenea, ar putea beneficia de programe de formare și exerciții comune pentru a îmbunătăți interoperabilitatea cu forțele americane și NATO.

Diplomație militară

România poate intensifica participarea la exerciții multinaționale care implică forțe navale, aeriene și terestre din NATO, menite să demonstreze capacitatea de apărare și să descurajeze agresiunile. Exerciții precum „Sea Breeze” și „Poseidon” sunt exemple de astfel de colaborări care pot fi extinse.

Țara noastră ar putea coordona cu NATO și partenerii săi o prezență constantă de patrulare în Marea Neagră, pentru a monitoriza activitățile militare ale altor state și pentru a asigura libertatea de navigație.

România ar putea să întărească colaborarea cu alte țări riverane Mării Negre, cum ar fi Bulgaria, Turcia și Ucraina, pentru a forma un front comun împotriva amenințărilor din regiune. Aceste colaborări ar putea include partajarea informațiilor, exerciții comune și cooperarea în domeniul securității energetice.

Autoritățile de la București ar putea folosi forumuri internaționale, cum ar fi ONU, OSCE și Consiliul Europei, pentru a aduce în atenție importanța securității la Marea Neagră și pentru a atrage sprijin internațional suplimentar pentru inițiativele sale.

Sprijin american

România poate solicita Statelor Unite desfășurarea regulată de nave de război americane în Marea Neagră, precum și transferul de echipamente militare avansate, inclusiv drone de supraveghere, avioane de luptă, sisteme de rachete și nave de luptă.

Având în vedere creșterea amenințărilor cibernetice, România ar putea solicita sprijinul SUA pentru dezvoltarea capacităților sale de apărare cibernetică și pentru protejarea infrastructurii critice, inclusiv în domeniul militar și energetic.

România ar putea beneficia de o cooperare mai strânsă cu agențiile de informații americane, pentru a monitoriza și contracara amenințările emergente din regiune, inclusiv activitățile rusești și alte riscuri asimetrice.

România are oportunități semnificative pentru a-și consolida prezența la Marea Neagră, atât prin eforturi naționale, cât și prin colaborarea cu aliații din NATO și cu Statele Unite. Solicitarea unei prezențe militare mai mari și a unor echipamente avansate din partea SUA, împreună cu dezvoltarea propriilor capacități de apărare, ar putea întări securitatea României și ar descuraja orice agresiune în regiune. De asemenea, diplomația proactivă și parteneriatele regionale vor juca un rol crucial în menținerea stabilității și securității la Marea Neagră.

Planuri americane pentru Marea Neagră

Statele Unite au dezvoltat și implementat strategii specifice pentru regiunea Mării Negre, având în vedere importanța geopolitică și strategică a acestei zone. Aceste strategii se axează pe mai multe domenii, inclusiv securitatea regională, cooperarea cu aliații din NATO și partenerii regionali, precum și contracararea influenței ruse în regiune. De-a lungul anilor, administrațiile americane au adaptat aceste strategii în funcție de evoluțiile geopolitice și de amenințările emergente.

SUA au susținut și continuă să susțină o prezență militară activă în regiunea Mării Negre, în strânsă cooperare cu aliații din NATO, cum ar fi România, Bulgaria și Turcia. Aceasta include desfășurarea regulată de nave de război, exerciții multinaționale și consolidarea capacităților defensive ale aliaților prin programe de asistență și transfer de tehnologie militară.

Strategia americană pentru Marea Neagră include măsuri de descurajare a agresiunii ruse, în special după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și destabilizarea estului Ucrainei. SUA au intensificat sprijinul pentru securitatea Ucrainei și au promovat inițiative regionale care să reducă dependența energetică de Rusia și să crească reziliența militară a statelor riverane.

„Sea Breeze” și „Poseidon”

SUA, împreună cu NATO, organizează exerciții militare regulate în Marea Neagră, precum „Sea Breeze” și „Poseidon” pentru a demonstra capacitatea de apărare a alianței și pentru a menține libertatea de navigație în regiune.

Un aspect important al strategiei SUA este sprijinirea inițiativelor de diversificare a surselor de energie în regiunea Mării Negre. SUA au susținut proiecte de interconectare energetică și investiții în infrastructura energetică pentru a reduce dependența statelor din regiune de gazele naturale rusești.

Prin programe de asistență și investiții, SUA încurajează dezvoltarea economică în regiune, susținând proiecte care promovează transparența, statul de drept și integrarea economică în Uniunea Europeană.

Războiul pontic al serviciilor secrete

SUA folosesc o combinație de resurse de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) pentru a monitoriza activitățile militare ale Rusiei în regiunea Mării Negre. Acest lucru include desfășurarea de drone și avioane de recunoaștere care patrulează în spațiul aerian internațional pentru a obține informații critice despre mișcările militare rusești.

SUA au dezvoltat parteneriate strânse cu agențiile de informații ale aliaților din regiune, cum ar fi România ori Bulgaria sau Ucraina pentru a asigura un schimb rapid și eficient de informații despre amenințările emergente și activitățile ostile.

Autoritățile SUA promovează cooperarea regională între statele riverane Mării Negre, inclusiv prin inițiative diplomatice care aduc laolaltă România, Bulgaria, Turcia, Ucraina și Georgia pentru a coordona răspunsurile la provocările comune de securitate.

SUA joacă un rol activ în cadrul organizațiilor internaționale precum NATO și OSCE pentru a susține stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre. De asemenea, sprijină inițiativele care întăresc reziliența democratică și statul de drept în statele din regiune.

Strategie în evoluție

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a determinat o intensificare a angajamentului american în regiunea Mării Negre. SUA au crescut asistența militară pentru Ucraina și au intensificat exercițiile militare în Marea Neagră, trimițând un mesaj clar de descurajare a agresiunii ruse.

În perioada celor 11 ani de război din Ucriana, declanșat în 2014 prin anexarea ilegală a Crimeei, SUA au dezvoltat și implementat strategii pentru a face față provocărilor asimetrice din regiune, inclusiv amenințările cibernetice, dezinformarea și războiul hibrid promovat de Rusia. Aceste măsuri sunt menite să protejeze infrastructura critică și să întărească securitatea cibernetică a aliaților.

Strategia americană pentru Marea Neagră este una complexă și multidimensională, având ca scop principal asigurarea stabilității și securității în regiune, contracararea influenței ruse și sprijinirea aliaților din NATO, inclusiv România. Această strategie implică o combinație de măsuri militare, economice, diplomatice și de informații, toate coordonate pentru a menține echilibrul de putere și pentru a proteja interesele strategice ale Statelor Unite și ale aliaților săi în regiunea Mării Negre.