"In Marea Neagra s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi"

, , ,
 

Foto-Undersea-river-in-Black-Sea-Marea-Neagra-Blog-Roncea
Ziarul “Curentul” a realizat un interviu cu cercetatorii britanici dr. Jeff Peakall si dr. Parsons despre raul subacvatic descoperit in Marea Neagra, perimetru care ar putea adaposti rezerve uriase de hidrocarburi care ar putea fi exploatate in vedere valorificarii lor. Cercetarea ii implica de asemenea si pe dr. Russ Wynn, de la Centrul National de Oceanografie din Southhampton, precum si pe Rick Hiscott si Ali Aksu, de la Universitatea Newfoundland din Canada. Parteneri in acest proiect mai sunt Centrul National turc de Oceanografie din Izmir, iar din partea turca, cercetarea este condusa de Piri Resis, mai scris sursa amintim. Redam in continuare dialogul integral purtat cu cercetatorii britanici cu jurnalistii de la “Curentul”:

Vor fi publicate rezultatele acestei cercetari?

– Da. Absolut toate detaliile acestui proiect de cercetare vor fi publicate in numerele urmatoare al prestigiosului „Jurnal de Geologie“.

– Imi puteti spune ce alte rauri exista sub diferite mari si cum se formeaza? Sunt ele formate de curenti de apa mai densi/reci/sarati?

– Raurile de sub mari sunt canale care pot ajunge la lungimi de mii de kilometri, circa 100 de metri adancime, cu o latime de cativa kilometri si pot purta volume de namol, nisipuri, sare sau poluanti in bazinele adanci ale oceanelor. Privite de sus, acestea (raurile subacvatice – n.r.) arata aproape identic cu raurile care curg pe suprafata solului, cu foarte multe curbe serpuite. Exista numeroase sisteme de canale submarine in oceanele lumii, dar si unele aflate la gurile Amazonului, Indusului sau Mississippi, unde volume mari de sedimente aluneca pe panta continentala chiar in adancurile marilor. De asemenea, raurile pot fi rezultatul unor alunecari submarine de teren. Aceste canale sunt formate de catre curenti de apa mai densi pe fundul marii, la care se adauga concentratii mari de namol si sare.

– Ne puteti preciza dupa ce principiu curg aceste rauri?

– Curgerea lor este rezultatul activitatii fortei gravitationale exercitate asupra diferentei de densitate, care poate fi produsa de concentratii mari de sare si sedimente. Acesta este echivalentul subacvatic al unor curgeri piroclastice (roca si curenti de gaze care se misca foarte repede in cazul unei eruptii vulcanice – n.r.). Pentru a fi mai usor de inteles, e ca si cum ai turna detergent de vase in apa din chiuveta, iar acesta, fiind mai dens, se scurge spre gura de scurgere.

– Ce sperati sa descoperiti despre aceste rauri?

– Toata munca anterioara a condus la concluzia ca aceste canale submarine functioneaza la fel ca raurile de pe uscat si depoziteaza namol si nisip in aceeasi maniera ca si cele normale: „daca arata la fel, functioneaza la fel“. Mai multe investigatii recente de laborator au dezvaluit ca lucrul acesta ar putea sa nu fie adevarat, ele aratand ca acei curenti din curbele formate de aceste rauri se pot rasuci in directii opuse, in comparatie cu cele din raurile de suprafata. Am masurat forma canalelor, cum se schimba si am examinat detaliat cursul lor pentru prima data. Pentru acest lucru am folosit un submarin cu propulsie autonoma. Acest „autosubmarin“ este o adevarata capodopera si are un sistem propriu de masurat (a costat circa un milion de lire sterline si este un vehicul de 4 metri lungime). De asemenea, submarinul are amplasata o camera de viteza care ne permite sa masuram in detaliu curgerile din interiorul canalelor. Aceste date ne vor ajuta apoi sa prestabilim mai exact evolutiile din cadrul acestor canale si sa analizam legatura dintre acestea si depozitele produse. Un exemplu ar fi o mai buna predictie care ar fi cheia in imbunatatirea extractiei din largul marilor a petrolului si a gazelor naturale, acolo unde forarile individuale pot costa peste 100 milioane de dolari americani.

– Aceste rauri sunt descoperite in majoritatea oceanelor si marilor sau numai in Marea Neagra?

– Cand nivelul marile este mic in timpul erelor glaciare, aceste rauri subactive sunt active in toate oceanele deoarece acestea se conecteaza direct prin platforma continentala. Astazi, majoritatea raurilor subacvatice au putina activitate sau chiar deloc. Marea Neagra este unica pentru ca si-a inceput activitatea dupa ridicarea nivelului apei in perioada postglaciara si s-a revarsat apoi prin toata stramtoarea secatuita Bosfor. inapoi din Marea Mediterana a venit apa cu o densitate mai mare decat cea existenta in Marea Neagra.

– Este probabil ca aceste rauri sa gazduiasca forme de viata si ecosisteme unice?

– Acesti curenti care curg prin raurile subacvatice poarta forme de viata, precum si nutrienti, carbon si oxigen in adancurile marilor. Este foarte probabil ca mediile acestea sa poate gazdui viata, dar deocamdata se cunosc mult prea putine lucruri.

– De ce este atat de important sa stim mai multe despre aceste canale? Influenteaza ele curente mai largi sau distributia apei in mari si oceane?

– Sedimentele care trec prin aceste canale sunt depozitate in matci formate in abisul marilor, unde formeaza cele mai mari depozite de acest fel de pe glob. Aceste depozite sunt cheia schimbarilor climatice, a cutremurelor de mare magnitudine, a miscarilor tectonice si formeaza de asemenea unele dintre cele mai mari rezervoare de hidrocarburi din lume. Este putin probabil ca acestea sa influenteze curentii oceanici care traverseaza de obicei coastele oceanice, mai mult decat sa circule pe fundul marilor.

– Cand au fost descoperite primele rauri subactive?

– Acest subiect a fost aproape necunoscut pana in 1970, cand un sonar care putea capta si imagini a fost folosit pentru a explora abisul marilor. Studii importante despre Amazon si golful Bengal au pornit de la programele de forat desfasurate in anii ‘80. Chiar si acum stim mai multe despre suprafata planetei Marte decat cunoastem despre aceste sisteme de rauri subacvatice. stim despre canalele submarine din Marea Neagra de cativa ani de acum si multe cercetari sunt prezentante in revista „Flood et al“ la sectiunea sedimentologie. Cea mai noua parte a cercetarii noastre cu ajutorul minisubmarinului se refera la detalii legate de structura canalului si identificarea cailor in care curentii din aceste rauri subacvatice se misca in comparatie cu cele de pe uscat.

– Ce marime au aceste rauri? Ce adancime? Ne-ar interesa foarte mult in special cel din Marea Neagra.

– Aceste rauri pot avea pana la 4.000 de kilomtri lungime, cu maluri inalte de pana la 800 de metri si late de cativa kilometri. Daca ne referim strict la canalul din Marea Neagra, acesta este lat de un kilometru, 25 de metri adancime si se intinde pe o lungime de 60 de kilometri pana cand atinge o rapa adanca. Debitul acestui rau din Marea Neagra este de 20.000 de metri cubi pe secunda, ceea ce inseamna de 300 de ori mai mult decat debitul raului Tamisa.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *