Preşedinta prooccidentală a Georgiei, Salome Zurabişvili, a afirmat că mobilizarea proeuropeană „nu dă niciun semn” că ar slăbi în intensitate, în această ţară din Caucaz, scenă de săptămâna trecută a unor manifestaţii zilnice împotriva guvernului. „Încă o noapte impresionantă, în timpul căreia georgienii au apărat cu fermitate Constituţia lor şi alegerea lor europeană”, a scris Zurabişvili pe reţeaua socială X, partajând imagini cu manifestaţia de duminică. „Hotărârea din stradă nu dă niciun semn” că s-ar stinge, a declarat preşedinta Georgiei, pe poziţii adverse cu guvernul, dar cu puteri foarte limitate.

Val de mobilizare

Partidul Visul Georgian, la putere din 2012 şi acuzat de opozanţii săi de derivă autoritară prorusă, a provocat joi un nou val de mobilizare, după ce a respins pentru 2028 orice negociere de integrare în Uniunea Europeană. Acest obiectiv este însă atât de preţios încât a fost înscris în Constituţia acestei ex-republici sovietice.
Duminică seara, pentru a patra noapte consecutiv, manifestanţii s-au adunat, agitând drapele europene şi cântând imnul naţional până târziu la Tbilisi, capitala ţării, şi în alte oraşe. În final, ei au fost dispersaţi cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene de poliţie, spre care unii dintre ei au lansat proiectile şi focuri de artificii.
Ministerul de Interne georgian a anunţat că 21 de poliţişti au fost răniţi, unii „grav”, în timpul manifestaţiilor şi ciocnirilor de duminică.
În total, 224 de persoane au fost arestate de la începutul manifestaţiilor, săptămâna trecută, a adăugat ministerul georgian într-un comunicat.
Această ţară din Caucaz traversează o criză politică după ce partidul Visul Georgian şi-a proclamat victoria în alegerile legislative la sfârşitul lui octombrie. Opoziţia şi preşedinta proocidentală Salome Zurabişvili consideră că scrutinul a fost puternic fraudat.
De partea sa, premierul Irakli Kobahidze exclude organizarea de noi alegeri. Georgia a obţinut oficial statutul de candidată la aderare la UE în decembrie 2023, însă de atunci Bruxellesul a îngheţat procesul, acuzând executivul georgian de un grav regres democratic

Război birocratic

O parte dintre funcționarii publici georgieni au publicat o declarație pe 1 decembrie, în care „condamnă fără echivoc” anunțul lui Irakli Kobakhidze privind retragerea din procesul de negociere pentru aderarea la UE și condamnă utilizarea disproporționată a forței împotriva protestatarilor pașnici.

„Noi, angajații din sectorul public al Georgiei, am servit cu loialitate și bună-credință și continuăm să servim nu vreun grup politic, ci interesele naționale ale Georgiei, ceea ce înseamnă protejarea suveranității, integrității teritoriale și aspirațiilor europene și euro-atlantice ale patriei noastre”, se precizează în declarație.

Funcționarii publici afirmă că, „în contextul provocărilor geopolitice actuale, este esențial ca Georgia să se integreze în Occident și să utilizeze pe deplin toate mecanismele oferite de acest proces”. Ei subliniază că, de-a lungul anilor, au contribuit la implementarea Agendei de Asociere cu UE, liberalizarea vizelor și apropierea de spațiul legislativ al UE. Ei precizează că au muncit „pentru un viitor în care fiecare persoană poate aspira la o viață demnă, prosperitate, egalitate, dezvoltare și fericire”.

Declarația continuă: „Având această convingere, respingem fără echivoc declarația făcută pe 28 noiembrie și condamnăm cu fermitate reprimarea disproporționată a protestului pașnic al cetățenilor georgieni!”

Funcționarii publici confirmă „angajamentul neclintit” față de voința majorității cetățenilor georgieni, exprimată în articolul 78 din Constituția Georgiei.

Declarația este semnată de peste 200 de funcționari publici din diverse instituții de stat, cum ar fi Centrul de Cercetare Parlamentară, Banca Națională a Georgiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile, Agenția pentru Dezvoltarea Serviciilor, Biroul Ministrului de Stat pentru Reconciliere și Justiție Civilă, Curtea de Conturi, Agenția Georgiană pentru Inovație și Tehnologie, Școala pentru Consolidarea Instituțiilor de Apărare, Ministerul Mediului și Agriculturii, Comisia Națională de Reglementare a Energiei și Apei din Georgia etc.

Declarația rămâne deschisă pentru semnături și poate fi semnată de orice persoană angajată în sectorul public din Georgia. Această declarație urmează mai multor declarații făcute de reprezentanți ai diferitelor ministere, pe măsură ce tot mai mulți angajați din instituțiile statului își exprimă nemulțumirea față de decizia Partidului Visul Georgian de a face o schimbare radicală în ceea ce privește obiectivele de politică externă ale țării.

Bidzina Ivanișvili, oligarhul Georgiei

Bidzina Ivanișvili, cel mai bogat om din Georgia și unul dintre cei mai influenți actori politici, rămâne o figură controversată atât pe plan intern, cât și internațional. Cu o avere impresionantă acumulată în Rusia și un impact profund asupra vieții politice și economice a Georgiei, Ivanișvili este adesea descris drept „liderul din umbră” al țării.

Născut pe 18 februarie 1956 în satul Chorvila, în regiunea Imereti, Ivanișvili a crescut într-o familie modestă. După prăbușirea Uniunii Sovietice, el a profitat de oportunitățile economice emergente, acumulând o avere considerabilă în Rusia prin investiții în minerit, bancar și imobiliar. Printre cele mai mari succese ale sale se numără înființarea Băncii Rossisky Kredit, o instituție financiară de top în anii ’90.

În anii 2000, Ivanișvili s-a retras din afacerile din Rusia și s-a mutat definitiv în Georgia. Întors în țara natală, a devenit unul dintre cei mai mari filantropi, investind masiv în dezvoltarea comunităților locale și în proiecte culturale și educaționale.

Intrarea în politică și „Visul Georgian”

În 2011, Ivanișvili a făcut un pas surprinzător în politică, fondând partidul „Visul Georgian” ca o alternativă la regimul autoritar al președintelui Mihail Saakașvili. Campania sa s-a axat pe promisiuni de reformare a instituțiilor statului și pe reconcilierea cu regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud.

Succesul nu a întârziat să apară: în 2012, „Visul Georgian” a câștigat alegerile parlamentare, iar Ivanișvili a devenit prim-ministru. Cu toate acestea, el a demisionat un an mai târziu, susținând că dorește să se retragă din viața politică. În realitate, criticii susțin că el continuă să exercite o influență semnificativă asupra partidului și guvernului.

Deși oficial retras din politică, Ivanișvili este considerat arhitectul deciziilor majore din Georgia. Instituțiile statului, inclusiv sistemul judiciar, sunt percepute ca fiind controlate indirect de el. De asemenea, el a fost criticat pentru încercările de a adopta o lege controversată privind „agenții străini,” care a generat proteste masive și comparații cu legislația similară din Rusia.

Relații și acuzații

Relația sa cu Rusia reprezintă o altă sursă de controverse. Deși Georgia aspiră la integrarea în Uniunea Europeană și NATO, Ivanișvili este acuzat că menține legături strânse cu Moscova, punând în pericol aspirațiile euroatlantice ale țării.

Ivanișvili și-a construit o imagine de binefăcător, investind milioane de dolari în proiecte culturale și infrastructură. În satul natal Chorvila, a modernizat complet infrastructura și a sprijinit financiar mii de familii. De asemenea, a finanțat restaurarea unor situri istorice și a contribuit la dezvoltarea turismului în Georgia.

Totuși, generozitatea sa este văzută de mulți ca o modalitate de a-și consolida influența asupra populației.

Deși cunoscut pentru filantropia sa, Ivanișvili rămâne un personaj enigmatic. Locuiește într-o vilă ultramodernă din sticlă, situată pe o colină din Tbilisi, și este un colecționar pasionat de artă, deținând opere de Picasso și Damien Hirst. Rareori acordă interviuri și preferă să evite aparițiile publice.

O moștenire controversată

Bidzina Ivanișvili rămâne o figură polarizantă. Susținătorii îl văd ca pe un salvator al Georgiei, un om care a reformat economia și a oferit stabilitate. În schimb, criticii îl consideră un oligarh care controlează țara din umbră și care pune în pericol aspirațiile democratice și europene ale națiunii.

Într-o țară aflată la răscruce între Europa și Asia, Bidzina Ivanișvili este, fără îndoială, un simbol al influenței oligarhice în politica modernă. Ce impact va avea această influență pe termen lung rămâne o întrebare deschisă pentru viitorul Georgiei.

Zurabișvili, prima femeie președinte a Georgiei

Salome Zurabișvili, născută pe 18 martie 1952 în Paris, Franța, într-o familie de refugiați georgieni, este prima femeie care ocupă funcția de președinte al Georgiei. Diplomată de carieră și figură politică marcantă, ea reprezintă o punte între trecutul georgian și aspirațiile moderne ale țării.

Zurabișvili a studiat la Universitatea de Științe Politice din Paris (Sciences Po) și a obținut o diplomă în relații internaționale. Ulterior, și-a completat studiile la Universitatea Columbia din New York.

A intrat în serviciul diplomatic francez în 1974, lucrând în posturi importante, inclusiv la Consiliul de Securitate al ONU și ca ambasador al Franței în Georgia (2003-2004).

În 2004, Zurabișvili a fost numită ministru de externe al Georgiei de către președintele Mihail Saakașvili. A fost prima femeie care a ocupat această funcție în istoria țării.

A avut un rol cheie în consolidarea relațiilor Georgiei cu Uniunea Europeană și NATO. Totuși, mandatul său a fost marcat de conflicte interne în cadrul guvernului, ceea ce a dus la demiterea sa în 2005.

După demitere, a fondat partidul politic „Calea Georgiei”, dar a preferat să rămână în afara politicii de masă până în 2016, când a fost aleasă deputat independent în Parlamentul Georgiei.

Președintă a Georgiei

Salome Zurabișvili a fost aleasă președinte al Georgiei în 2018, devenind prima femeie care deține această funcție. Alegerile au fost marcate de polarizare politică și acuzații de manipulare electorală.

În calitate de președinte, s-a concentrat pe promovarea integrării europene și pe consolidarea relațiilor cu Occidentul, în ciuda opoziției interne și a presiunilor din partea Rusiei.

Mandatul său a fost marcat de provocări, inclusiv proteste masive, tensiuni politice interne și controverse legate de limitările puterilor prezidențiale într-un sistem parlamentar.

Zurabișvili a fost percepută ca având legături cu partidul de guvernământ „Visul Georgian”, deși s-a prezentat ca independentă.

A adoptat o poziție fermă împotriva influenței ruse, condamnând ocupația Abhaziei și Osetiei de Sud, dar politica sa nu a fost întotdeauna susținută de guvern. În 2024, a refuzat să recunoască rezultatele alegerilor parlamentare, acuzând interferențe rusești și ilegitimitatea procesului electoral.

Salome Zurabișvili este descrisă drept o persoană determinată, cu o viziune clară pentru viitorul european al Georgiei. Este un lider direct, cunoscut pentru pozițiile sale ferme și pentru eforturile de a promova valorile democratice. Vorbește fluent georgiana, franceza și engleza, iar trecutul său diplomatic îi oferă o perspectivă globală în abordarea problemelor naționale.

Zurabișvili rămâne o figură simbolică în politica georgiană, fiind un model de diversitate și progres într-o țară cu tradiții conservatoare. Mandatul său a fost unul al contrastelor, cu progrese în integrarea europeană, dar și cu critici legate de influențele interne și externe asupra politicii georgiene.

Președinția Salomei Zurabișvili reflectă lupta continuă a Georgiei de a se poziționa ca o democrație modernă la intersecția dintre Est și Vest, între trecutul său sovietic și viitorul său european.

Răspuns guvernamental

Irakli Kobakhidze și-a convocat cabinetul și, reacționând la avalanșa de scrisori din partea angajaților din serviciul public care se distanțează de declarațiile partidului Visul Georgian privind înghețarea relațiilor cu UE, a declarat că sistemul trece printr-un proces de „auto-curățare” și că acești oameni „au probleme de înțelegere a textelor scrise.” El a promis să „ducă acest proces [de auto-curățare] până la capăt.” Există rapoarte conform cărora numiții politici fac presiuni asupra funcționarilor publici care și-au exprimat dezacordul pentru a-și da demisia.

Kobakhidze a spus că acest proces este „legat de nivelul de educație” și că „în cazul celor care au probleme cu înțelegerea a ceea ce este scris sau spus, suntem gata să discutăm și să explicăm, dar există puține speranțe în acest sens.” El a argumentat că „există și oameni sinceri, bineînțeles,” dar, în ansamblu, a condamnat „fascismul liberal și violența” care împiedică „discuțiile sănătoase.”

Reacție a societății civile

Președinta Salome Zurabișvili a reacționat pe rețelele de socializare scriind: „Premierul ilegitim merge la Ministerul de Externe pentru ce? Probabil pentru a amenința angajații. Vor concedia pe toți cei care au semnat protestele prin ‘reorganizare.’ Încă un drept protejat constituțional călcat în picioare!”

Trei organizații cheie ale societății civile georgiene, Transparency International – Georgia, Asociația Tinerilor Juriști din Georgia (GYLA) și Societatea Internațională pentru Alegeri Corecte și Democrație (ISFED), au susținut astăzi un briefing ca reacție la o declarație anterioară a primarului din Tbilisi, Kakha Kaladze, care a spus că angajații municipali care nu sunt de acord pot să plece, deoarece sunt planificate reorganizări în mai multe servicii. Organizațiile au declarat că funcționarii publici sau municipali care declară angajament față de principiile constituționale nu pot fi considerați ca având motive pentru concediere, iar forțarea angajaților publici să demisioneze este o infracțiune prevăzută de Articolul 169 din Codul Penal. Organizațiile au afirmat: „Persecuția și presiunile asupra funcționarilor publici pe baza opiniilor politice sunt inacceptabile” și au cerut oficialilor politici să acționeze în conformitate cu principiile constituționale și cu legile.

Relații complexe

Influența rusă în statul caucazian este evidentă, iar rolul jucat de Moscova în această ultimă criză este evidențiat de media regională. Relațiile dintre Rusia și Georgia au evoluat de-a lungul secolelor, trecând prin perioade de alianțe, anexări și conflicte.

Primele contacte între Rusia și Georgia datează din secolele XV și XVI. Un moment semnificativ a avut loc în 1783, când Regatul Kartli-Kakheti din estul Georgiei a semnat Tratatul de la Georgievsk cu Imperiul Rus, acceptând protecția rusă în schimbul renunțării la orice alianță cu alte puteri. Cu toate acestea, în 1795, Persia a invadat și devastat Tbilisi, iar Rusia nu a intervenit pentru a-și proteja aliatul georgian.

În 1801, Rusia a anexat Regatul Kartli-Kakheti, transformându-l într-o gubernie rusă. Ulterior, în 1810, Regatul Imereti din vestul Georgiei a fost și el anexat. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, toate teritoriile georgiene au fost integrate în Imperiul Rus. Deși dominația rusă a oferit o anumită stabilitate și protecție împotriva invaziilor otomane și persane, a fost adesea percepută ca fiind autoritară și insensibilă la aspirațiile locale.

După Revoluția Rusă din 1917, Georgia și-a declarat independența la 26 mai 1918, formând Republica Democratică Georgia. Totuși, în 1921, Armata Roșie a invadat Georgia, iar țara a fost încorporată în Uniunea Sovietică. În perioada sovietică, au fost create unități administrative autonome pentru regiunile Abhazia și Osetia de Sud, ceea ce a semănat semințele viitoarelor conflicte etnice.

Conflictele post-sovietice

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Georgia și-a recâștigat independența, dar relațiile cu Rusia au rămas tensionate, în special din cauza conflictelor din regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud. În august 2008, tensiunile au escaladat într-un război de cinci zile între Rusia și Georgia, cunoscut sub numele de Războiul Ruso-Georgian. Conflictul a dus la strămutarea a aproximativ 192.000 de persoane, iar Rusia a recunoscut independența Abhaziei și Osetiei de Sud la 26 august 2008, determinând Georgia să rupă relațiile diplomatice cu Rusia.

După 2012, sub conducerea partidului „Visul Georgian”, Georgia a adoptat o abordare mai pragmatică față de Rusia, menținând în același timp aspirațiile de integrare în Uniunea Europeană și NATO. Deși Georgia a condamnat invazia rusă în Ucraina la ONU, nu a impus sancțiuni împotriva Moscovei. Relațiile economice cu Rusia rămân semnificative, în special în sectoarele turismului și agriculturii. Cu toate acestea, prezența militară rusă în Abhazia și Osetia de Sud continuă să fie o sursă majoră de tensiune în societatea din Georgia, chiar dacă guvernarea minimizează aceste aspecte.

Relațiile ruso-georgiene au fost marcate de o istorie complexă de alianțe, conflicte și influențe geopolitice, iar în prezent, Georgia încearcă să echilibreze aspirațiile sale europene cu realitățile geopolitice ale regiunii.

Redute separatiste

Relațiile dintre Rusia și regiunile separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud au evoluat semnificativ între 1990 și 2024, trecând prin conflicte armate, recunoașteri unilaterale și integrare economică și militară.

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, atât Abhazia, cât și Osetia de Sud și-au declarat independența față de Georgia, ceea ce a condus la conflicte armate între forțele georgiene și separatiștii locali. În această perioadă, Rusia a fost acuzată de sprijin tacit pentru mișcările separatiste, furnizând asistență militară și logistică.

În august 2008, tensiunile au escaladat într-un război de cinci zile între Rusia și Georgia, cunoscut sub numele de Războiul Ruso-Georgian. După conflict, la 26 august 2008, Rusia a recunoscut oficial independența Abhaziei și Osetiei de Sud, stabilind relații diplomatice și menținând o prezență militară semnificativă în ambele regiuni.

În noiembrie 2014, Rusia a semnat un „acord de alianță și integrare” cu Abhazia, urmat de un acord similar cu Osetia de Sud în martie 2015. Aceste tratate au consolidat legăturile economice și militare, plasând de facto forțele armate ale regiunilor sub comandă rusă și integrându-le economiile cu cea a Rusiei. Georgia a denunțat aceste acorduri ca fiind o „anexare treptată” a teritoriilor sale.

În martie 2024, Osetia de Sud a inițiat discuții cu Moscova privind posibila sa includere în Federația Rusă. La rândul său, în august 2023, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat că Abhazia și Osetia de Sud ar putea fi anexate de Rusia, stârnind îngrijorări internaționale.

În noiembrie 2024, Abhazia a fost scena unor proteste masive împotriva unui acord de investiții cu Rusia, manifestanții temându-se că acesta ar exclude localnicii de pe piața imobiliară în favoarea investitorilor ruși. Protestatarii au ocupat clădiri guvernamentale în Suhumi, cerând demisia președintelui Aslan Bzhania.

Între 1990 și 2024, relațiile dintre Rusia și regiunile Abhazia și Osetia de Sud au fost caracterizate de sprijin politic, economic și militar din partea Moscovei, consolidând dependența acestor regiuni de Rusia și complicând eforturile Georgiei de a-și restabili integritatea teritorială.

Război de stradă

Poliţia din Georgia a tras cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari la Tbilisi, unde a avut loc duminică seara o nouă manifestaţie împotriva deciziei guvernului de a suspenda discuţiile privind aderarea la Uniunea Europeană, au relatat agenţiile de presă ruse preluate de Reuters. Mai mulţi manifestanţi au fost reţinuţi. Mii de protestatari ies în stradă de câteva zile în ţara cu 3,7 milioane de locuitori, acuzând partidul de guvernământ Visul Georgian că urmează politici din ce în ce mai autoritare, antioccidentale şi proruse.
Poliţia a intervenit la primele ore ale zilei de luni îndepărtându-i pe demonstranţi de clădirea parlamentului. Pe fondul înfruntărilor cu poliţia, protestatarii au fost forţaţi să părăsească bulevardul central Rustaveli, aruncând cu petarde în oamenii legii, care au răspuns cu salve de tunuri de apă şi gaze lacrimogene, au transmis agenţiile ruse.
Nu era clar luni dimineaţa câţi oameni au fost reţinuţi în urma protestului de duminică, agenţia de presă rusă Interfax relatând că doar un grup mic de manifestanţi a rămas în apropierea unei staţii de metrou.
După mai multe luni de tensiuni în creştere, criza din fosta republică sovietică din Caucaz s-a agravat în urma anunţului de joi că guvernul va îngheţa discuţiile cu UE timp de patru ani. Manifestanţii pro-UE s-au înfruntat cu poliţia. Potrivit Ministerului de Interne al Georgiei, 113 ofiţeri de poliţie au fost răniţi în timpul protestelor de la Tbilisi din ultimele zile.
Duminică, patru grupuri de opoziţie i-au îndemnat pe protestatari să le ceară angajatorilor concediu plătit pentru a participa la proteste, aşa cum prevede legislaţia muncii, şi le-au solicitat angajatorilor să le dea undă verde.

Răspuns prezidențial

Preşedinta prooccidentală a Georgiei, Salome Zurabişvili, a cerut să se facă presiuni asupra Curţii Constituţionale pentru a anula alegerile câştigate luna trecută de Visul Georgian. Atât opoziţia, cât şi şefa statului afirmă spun că scrutinul a fost fraudat.
Uniunea Europeană şi Statele Unite s-au declarat alarmate de ceea ce percep a fi o îndepărtare a Georgiei de la cale prooccidentală şi întoarcerea ei către orbita Rusiei. Visul Georgian susţine că acţionează pentru a apăra suveranitatea ţării împotriva interferenţelor externe.

Partidele de opoziţie cer organizarea de noi alegeri, la fel ca preşedinta Salome Zurabişvili, care a anunţat că va refuza să renunţe la mandatul său, care se încheie la sfârşitul anului, dacă nu se organizează noi alegeri legislative. „Desigur că nu”, a răspuns premierul Irakli Kobakhidze jurnaliştilor care l-au întrebat dacă guvernul, acuzat de derivă autoritară pro-rusă, va fi de acord să organizeze noi alegeri.
Manifestaţiile de stradă, care au reunit mii de protestatari timp de trei seri consecutive, au fost declanşate de decizia guvernului de a amâna până în 2028 ambiţiile ţării de a adera la Uniunea Europeană.
Aceste manifestaţii de protest din Tbilisi şi alte oraşe din Georgia au fost reprimate cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene de către poliţie, care a făcut peste 150 de arestări. Zeci de poliţişti au fost răniţi de proiectile şi petarde aruncate de demonstranţi.

Proteste de stradă

Câteva zeci de mii de manifestanţi pro-europeni s-au adunat seara devreme în faţa clădiri parlamentului, fluturând steaguri europene şi georgiene şi scandând: „Georgia!”. Unii loveau în uşa metalică care blochează intrarea în clădire, în timp ce alţii purtau măşti de scufundare pentru a-şi proteja ochii de gazele lacrimogene.
Grupuri de poliţişti, protejaţi de scuturi, au aruncat apă cu furtunuri de grădină, apoi cu tunuri de apă, pentru a dispersa mulţimea adunată în faţa parlamentului. Fără prea mult succes: demonstranţii s-au luat de mână şi au dansat în cerc sub ochii poliţiştilor şi în pofida apei turnate, iar un grup mic a stat nemişcat sub un potop de apă, ţinând în mână un mare steag georgian. Alţii au aruncat cu artificii în direcţia poliţiştilor, impasibili în spatele scuturilor de protecţie. Demonstraţii similiare au fost organizate şi în alte oraşe georgiene.

Ultimatum politic

Premierul georgian Irakli Kobahidze a declarat recent că preşedinta Salome Zurabişvili va trebui să părăsească funcţia la sfârşitul mandatului, luna aceasta, în ciuda declaraţiei făcute de ea că va refuza să facă acest lucru. Zurabişvili a declarat sâmbătă că va rămâne în funcţie deoarece noul parlament este ilegitim şi nu are autoritatea să-i numească succesorul.
Georgia, o ţară de 3,8 milioane de locuitori situată la intersecţia dintre Europa şi Asia, a fost cufundată în criză, de când partidul de guvernământ Visul Georgian a declarat anterior că va suspenda discuţiile de aderare la Uniunea Europeană pentru următorii patru ani.
Kobahidze a minimalizat totodată decizia Statelor Unite de a-şi suspenda parteneriatul strategic cu Georgia, calificându-l drept un „eveniment temporar” şi afirmând că Georgia va discuta cu noua administraţie a preşedintelui ales Donald Trump atunci când acesta va prelua mandatul în ianuarie.
În fine, Kobahidze a exclus duminică organizarea de noi alegeri legislative, aşa cum a cerut opoziţia, în plină criză politică, după trei nopţi consecutive de demonstraţii pro-UE. Ţara din Caucaz este pradă tensiunilor de când partidul de guvernământ Visul Georgian şi-a proclamat victoria în alegerile de la sfârşitul lunii octombrie, despre care opoziţia şi preşedinta Salome Zurabişvili spun că au fost viciate de fraudă.

Rusia răspunde

În Georgia are loc o tentativă de revoluţie, a declarat fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei condus de actualul şef al statului, Vladimir Putin, în contextul în care în ţara din Caucaz au izbucnit proteste împotriva deciziei guvernului de la Tbilisi de a suspenda discuţiile privind aderarea la Uniunea Europeană. Fostul preşedinte rus a scris pe Telegram că Georgia „ia rapid calea Ucrainei, în abisul întunecat”. „De obicei, astfel de lucruri se termină foarte prost”, a adăugat Medvedev.
Georgia este pradă tensiunilor de când partidul de guvernământ Visul Georgian şi-a proclamat victoria în alegerile de la sfârşitul lunii octombrie, despre care opoziţia şi preşedinta Salome Zurabişvili spun că au fost viciate de fraudă.
Manifestaţiile au fost provocate de decizia guvernului, acuzat de derivă autoritară prorusă, de a amâna până în 2028 discuţiile privind integrarea acestei ţări din Caucaz în UE.

Situație inacceptabilă

Noua şefă a diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a calificat duminică drept „inacceptabilă” dispersarea cu forţa de către poliţia din Georgia a demonstraţiilor pro-UE, care au avut loc pentru a treia noapte consecutiv. „Este clar că folosirea violenţei împotriva protestatarilor paşnici nu este acceptabilă şi că guvernul georgian trebuie să respecte voinţa poporului georgian”, a declarat Kallas în timpul unei vizite la Kiev, capitala Ucrainei. Ea a adăugat că situaţia actuală din Georgia are „consecinţe clare” asupra relaţiilor cu UE.
Kallas, care şi-a preluat mandatul duminică, a declarat că celor 27 de state membre ale UE le-au fost oferite „opţiuni” cu privire la modul de răspuns, inclusiv prin impunerea de sancţiuni. „Avem opţiuni diferite. Dar bineînţeles că trebuie să ajungem la un acord”, a spus ea.
Ţara din Caucaz este pradă tensiunilor de când partidul de guvernământ Visul Georgian şi-a proclamat victoria în alegerile de la sfârşitul lunii octombrie, despre care opoziţia şi preşedinta Salome Zurabişvili spun că au fost viciate de fraudă.
Manifestaţiile au fost provocate de decizia guvernului, acuzat de derivă autoritară prorusă, de a amâna până în 2028 discuţiile privind integrarea acestei ţări din Caucaz în UE.

Lovitură de stat?

Abia duminică dimineaţa, agenţi în uniformă au reuşit să-i împingă pe protestatari departe de clădirea parlamentului. Demonstranţii au instalat acum baricade în apropierea Universităţii de Stat din capitala Tbilisi, scrie dpa.
Guvernul georgian, la rândul său, acuză Bruxellesul de „şantaj”, dar afirmă în continuare că intenţionează să adere la UE până în 2030.
Serviciul de Securitate a Statului (SSE) din Georgia a anunţat sâmbătă că investighează un „posibil plan de răsturnare violentă a guvernului şi a reamintit că această infracţiune se pedepseşte cu până la 8 ani de închisoare”. Potrivit SSE, care le-a cerut cetăţenilor să fie precauţi şi să nu se lase atraşi în provocări, „liderii anumitor partide politice şi ONG-uri au ca obiectiv principal preluarea puterii prin violenţă”.

Răspuns american

Diplomaţia americană a denunţat sâmbătă „folosirea excesivă a forţei de către poliţie” împotriva manifestaţiilor pro-europene care zguduie de trei zile Georgia şi guvernul său, acuzaţi de opoziţie că deturnează această ţară de la ambiţiile sale de a adera la UE.
Manifestaţiile au fost provocate de decizia guvernului, acuzat de derivă autoritară pro-rusă, de a amâna până în 2028 discuţiile privind integrarea acestei ţări din Caucaz în UE.
Această alegere constituie o „trădare a Constituţiei Georgiei”, a scris pe X purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller. „A făcut Georgia mai vulnerabilă în faţa Kremlinului”, a mai declarat el într-un comunicat, în timp ce, în opinia sa, „poporul georgian sprijină în mod covârşitor integrarea europeană”.
„Statele Unite condamnă folosirea excesivă a forţei de către poliţie împotriva georgienilor care încearcă să îşi exercite dreptul de a se aduna şi de a se exprima, care include libertatea de a demonstra în mod paşnic”, a subliniat textul Washingtonului.
Matthew Miller a mai anunţat sâmbătă „suspendarea” unui program de parteneriat între cele două ţări, care se referă în special la statul de drept, drepturile omului şi lupta împotriva corupţiei, potrivit Washingtonului.
În mai 2024, administraţia americană a ordonat o reevaluare completă a relaţiilor sale cu Tbilisi după adoptarea în Georgia a unei legi controversate privind „influenţa străină”, Departamentul de Stat îndemnând ulterior ţara „să-şi schimbe traiectoria”.

MAE român, solidaritate cu poporul georgian

Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis sâmbătă un mesaj de solidaritate cu poporul georgian. „În calitate de membru al Uniunii Europene, România este pe deplin solidară cu poporul georgian, în lupta lui legitimă pentru demnitate, libertate şi viitor european. Solidaritatea noastră se adresează şi diplomaţilor georgieni care s-au adunat în sprijinul drumului european al Georgiei”, a transmis MAE român, într-o postare pe reţeaua X.
Ministerul de Interne de la Tbilisi a precizat că cei 107 au fost reţinuţi pentru „nesupunere la ordinele poliţiei” şi pentru „acte de huliganism” în cadrul demonstraţiei de vineri seară, când poliţiştii au folosit gloanţe de cauciuc, gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa mii de oameni.
Situaţia din Georgia este tensionată de când partidul de guvernământ Visul Georgian şi-a proclamat victoria în alegerile de la sfârşitul lunii octombrie, despre care opoziţia şi preşedinta Salome Zurabişvili spun că au fost viciate de fraudă.

Potențial regional

Relația dintre România și Georgia a cunoscut o evoluție semnificativă în ultimele decenii, bazându-se pe interese comune, obiective strategice și aspirații similare în cadrul arhitecturii de securitate din regiunea Mării Negre. Aceste două țări împărtășesc o viziune comună pentru stabilitatea regională, integrarea economică și aprofundarea legăturilor euroatlantice, ceea ce le consolidează parteneriatul.

România și Georgia colaborau anterior activ pentru a promova securitatea în regiunea extinsă a Mării Negre, o zonă de interes strategic pentru ambele state. România, ca membru NATO și al Uniunii Europene, susține ferm aspirațiile euroatlantice ale Georgiei, oferindu-i sprijin diplomatic în procesele de integrare în aceste structuri.

Cooperarea în domeniul apărării a fost esențială în contextul provocărilor de securitate din regiune, în special în urma conflictelor din Abhazia și Osetia de Sud și a tensiunilor cauzate de influența Rusiei. România a fost un susținător constant al suveranității și integrității teritoriale a Georgiei, participând la inițiative regionale și internaționale care promovează stabilitatea și pacea.

Conectivitate și transport

Relațiile economice dintre cele două țări s-au dezvoltat constant, România fiind unul dintre cei mai activi parteneri comerciali ai Georgiei din Uniunea Europeană. Comerțul bilateral include produse petroliere, echipamente industriale, produse agricole și vinuri georgiene, recunoscute la nivel internațional. În același timp, România și Georgia explorează noi oportunități pentru diversificarea legăturilor economice, inclusiv în domenii precum infrastructura, IT și energie.

Un punct central al colaborării economice este potențialul energetic al regiunii. Proiectele comune, precum coridoarele energetice care conectează Marea Caspică, Marea Neagră și Europa, sunt esențiale pentru securitatea energetică europeană. România joacă un rol important în facilitarea acestor inițiative, având în vedere poziția sa strategică și capacitățile de infrastructură.

Marea Neagră servește drept punte de legătură între România și Georgia, iar cooperarea în domeniul transporturilor și logisticii este un alt pilon al relației bilaterale. Ambele țări sunt implicate în proiecte regionale precum Coridorul de Transport Europa-Caucaz-Asia (TRACECA), care urmărește să dezvolte rutele comerciale între Europa și Asia Centrală.

Porturile Constanța și Batumi sunt noduri importante în această rețea, facilitând fluxul de mărfuri și promovând conectivitatea între piețele europene și cele din Caucaz și Asia.

Provocări și perspective

Relațiile dintre România și Georgia au și o dimensiune culturală semnificativă. Schimburile culturale, expozițiile, festivalurile și programele educaționale contribuie la aprofundarea legăturilor dintre cele două popoare. Instituțiile de învățământ din România și Georgia colaborează prin programe de mobilitate academică, care întăresc relațiile interumane și sprijină dezvoltarea generațiilor viitoare de lideri.

În ciuda progreselor înregistrate, relația strategică dintre România și Georgia trebuie să facă față unor provocări complexe, inclusiv presiunilor geopolitice din regiunea Mării Negre și necesității de a dezvolta infrastructura economică și de transport. Cu toate acestea, perspectivele de cooperare rămân promițătoare, având în vedere angajamentul comun pentru consolidarea securității și stabilității regionale.

Relația strategică dintre România și Georgia reprezintă un exemplu de cooperare bilaterală care se bazează pe valori comune și pe un angajament mutual pentru promovarea securității, prosperității și conectivității în regiunea Mării Negre. Sprijinul constant al României pentru integrarea Georgiei în structurile euroatlantice și implicarea activă în proiecte regionale subliniază importanța acestui parteneriat, care continuă să se dezvolte într-un context geopolitic dinamic.

Avertismente europene

Ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Pawel Herczynski, a deplâns decizia luată cu o zi în urmă de guvernul de la Tbilisi de a îngheţa negocierile pentru aderarea ţării la UE până în 2028, calificând-o drept una „sfâşietoare” şi în contradicţie cu dorinţa majorităţii georgienilor.
„Ceea ce s-a întâmplat ieri (joi) contravine în mod clar politicii guvernului anterior al Georgiei, politicii tuturor guvernelor anterioare ale Georgiei şi, de asemenea, dorinţei marii majorităţi a populaţiei din Georgia”, a declarat Pawel Herczynski pentru Interpress. „În opinia mea, este foarte trist şi dureros”, a spus el.
Ministerul de Interne al Georgiei a declarat anterior că 43 de persoane au fost arestate în urma acţiunii de protest de joi seara împotriva acestei decizii a guvernului.
Unii manifestanţi au aruncat cu petarde în scutieri, în timp ce alţii au încercat să înlăture barierele metalice amplasate în faţa clădirii parlamentului.
Deşi Georgia este o ţară candidată la UE, relaţiile sale cu Bruxellesul s-au deteriorat brusc în ultimele luni, pe fondul acuzaţiilor din partea politicienilor europeni că Tbilisi urmăreşte politici proruse şi de natură autoritară.

Războiul declarațiilor

Blocul comunitar anunţase anterior că cererea Georgiei de deschidere a negocierilor în vederea aderării la UE a fost îngheţată ca răspuns la noile legi adoptate împotriva „agenţilor străini” şi a drepturilor comunităţii LGBT, despre care criticii spun că sunt draconice şi inspirate de Moscova.
Guvernul de la Tbilisi, care oficial nu are legături diplomatice cu Rusia, a spus că legile sunt proporţionale şi necesare pentru a proteja securitatea naţională şi valorile tradiţionale ale societăţii.
Potrivit sondajelor de opinie, aderarea la UE este susţinută de aproximativ 80% din populaţia georgiană, iar obiectivul de aderare la blocul comunitar este înscris în Constituţia ţării.
Visul georgian a câştigat alegerile din octombrie cu aproape 54% din voturi, chiar dacă partidele de opoziţie au declarat că scrutinul a fost fraudat şi au refuzat să îşi ocupe locurile în parlament, boicotând primele şedinţe.
Dar, Parlamentul European, reunit joi în sesiune plenară la Strasbourg, a respins rezultatele alegerilor de la sfârşitul lunii octombrie din Georgia şi a cerut organizarea unor noi alegeri în următoare 12 luni, conform agenţiilor de presă internaţionale.
Coaliţia pentru Schimbare, o alianţă de opoziţie, care s-a clasat pe locul secund în alegerile din octombrie, a declarat că doi dintre liderii săi au fost atacaţi de poliţie în timpul protestului, unul suferind o fractură la o mână, iar altul o fractură la nas.

Premierul Kobahidze, anunț așteptat

Prim-ministrul georgian, Irakli Kobahidze, a anunţat joi că ţara sa îngheaţă până în 2028 începerea negocierilor vizând aderarea la Uniunea Europeană. ‘Noi am luat decizia de a nu pune deschiderea negocierilor de aderare pe agendă înainte de 2028’, a declarat Kobahidze într-o conferinţă de presă.
Înaltul oficial a mai declarat că, tot până în 2028, guvernul georgian ‘renunţă la toate ajutoarele de la Uniunea Europeană’. ‘Este total inacceptabil să se considere integrarea în UE o pomană’, a afirmat prim-ministrul georgian, subliniind că începerea negocierilor de aderare ‘este utilizată de anumiţi politicieni şi birocraţi europeni ca un element de şantaj’.
Anunţul de la Tbilisi intervine după ce Parlamentul European a aprobat o rezoluţie prin care respinge rezultatele alegerilor parlamentare din Georgia din octombrie şi cere organizarea unui nou scrutin, aşa cum o face şi opoziţia georgiană.
Irakli Kobahidze a fost confirmat joi în funcţia de prim-ministru într-o şedinţă a parlamentului, la care au participat doar deputaţii proguvernamentali, în condiţiile în care opoziţia, care a obţinut 61 de mandate, boicotează lucrările legislativului.
Georgia, ţară sud-caucaziană cu 3,7 milioane de locuitori, are înscris în Constituţie obiectivul aderării la UE, însă relaţiile cu Bruxellesul s-au deteriorat grav în ultimele luni.

Georgia, locația strategică

Georgia, situată în regiunea Caucazului de Sud, la granița dintre Europa de Est și Asia de Vest, este o țară care îmbină peisaje variate, o istorie bogată și o economie în plină dezvoltare. Poziția sa strategică, amplasată la răscrucea dintre continente, influențează profund atât geografia, cât și economia țării. În acest context, Marea Neagră joacă un rol esențial, oferind acces vital la piețele internaționale și un potențial important pentru turism și transport.
Georgia se întinde pe o suprafață de aproximativ 69.700 km². La nord, este delimitată de Munții Caucaz și de granița cu Rusia. În sud, țara se învecinează cu Turcia și Armenia, iar în est cu Azerbaidjan. Coasta vestică, care se întinde pe 310 km, deschide accesul țării la Marea Neagră – un element cheie în strategia sa economică și geopolitică.
Relieful Georgiei este dominat de lanțurile Munților Caucaz. Caucazul Mare în nord găzduiește vârfuri semețe, precum Kazbek (5.047 m), fiind o barieră naturală care separă țara de Rusia. Caucazul Mic din sud completează peisajul montan, în timp ce câmpiile din vest și est – Colchida și câmpia Kura – oferă terenuri fertile și oportunități agricole semnificative.

Regiunile montane izolate, precum Svaneti sau Tusheti, atrag prin frumusețea lor naturală și potențialul turistic. Râurile Kura (Mtkvari), care traversează capitala Tbilisi, și Rioni, care se varsă în Marea Neagră, sunt cele mai importante cursuri de apă ale țării. Lacul Paravan, situat în Caucazul Mic, este un exemplu de peisaj glaciar impresionant.

Marea Neagră, o resursă vitală

Coasta Georgiei la Marea Neagră nu este doar un punct de atracție turistică, ci și o arteră esențială pentru comerțul și transportul internațional. Porturile Batumi, Poti și Anaklia joacă un rol crucial în exporturile țării și în conectarea sa cu piețele din Europa, Asia și Orientul Mijlociu.
Climatul Georgiei variază de la subtropical pe litoralul Mării Negre, unde iernile sunt blânde și verile calde, la alpin în zonele montane. Acest amestec de microclimate oferă condiții propice pentru diverse activități economice, de la agricultură la turism.

Georgia a trecut prin reforme economice profunde după anii 2000, transformându-se într-o economie deschisă, atractivă pentru investițiile străine. Creșterea economică constantă a fost susținută de sectoare precum agricultura, energia, transportul și turismul.
Georgia este renumită pentru vinurile sale (provinciile Kakheti și Kartli), ceai, citrice și alune. Vestul țării, cu climat subtropical, este ideal pentru culturi precum ceaiul și citricele, în timp ce estul este cunoscut pentru cereale și viță-de-vie.

Perspective economice

Energia hidro reprezintă un pilon al economiei, iar conductele strategice precum Baku-Tbilisi-Ceyhan conectează țara la rețelele energetice globale. Acest sector face din Georgia un actor important în transportul de resurse între Asia Centrală și Europa.
Poziția Georgiei pe Coridorul Europa-Caucaz-Asia (TRACECA) și accesul la Marea Neagră fac din țară un nod logistic esențial. Porturile Batumi, Poti și Anaklia deservesc transporturi comerciale internaționale și oferă oportunități de dezvoltare economică continuă.
Georgia atrage milioane de turiști anual, datorită patrimoniului său istoric, orașelor antice precum Mtskheta și Kutaisi, peisajelor montane din Kazbegi și stațiunilor de pe litoralul Mării Negre. Stațiunile din Batumi și împrejurimile sale sunt deosebit de populare pentru turiștii din regiune și din întreaga lume.
Sectorul IT este în plină expansiune, susținut de investiții străine, iar Tbilisi este centrul financiar al țării.

Deși Georgia a făcut progrese semnificative, rămân foarte multe provocări, precum dependenta de importuri pentru energie și tehnologie, conflictele din regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud, vulnerabilitate la fluctuațiile economice globale.

Georgia, cu resursele sale naturale și locația strategică, continuă să joace un rol important în regiunea Caucazului de Sud. Marea Neagră nu este doar o fereastră către lume, ci și un element esențial în dezvoltarea economică a țării, facilitând comerțul, transportul și turismul. Această combinație între geografie și economie definește Georgia ca un actor regional cu potențial de creștere sustenabilă, dar expusă provocărilor geopolitice.