Georgia se pregătește de noi proteste

de | mai 10, 2024 | Știri | 0 comentarii

Serviciul securităţii de stat din Georgia i-a acuzat miercuri pe organizatorii protestelor împotriva legii aşa-numite a agenţilor străini că încearcă să acapareze puterea prin violenţă şi i-a avertizat pe cetăţeni să nu se lase ademeniţi să li se alăture.Mii de persoane participă aproape zilnic la proteste de circa o lună împotriva legii, despre care susţin […]

Serviciul securităţii de stat din Georgia i-a acuzat miercuri pe organizatorii protestelor împotriva legii aşa-numite a agenţilor străini că încearcă să acapareze puterea prin violenţă şi i-a avertizat pe cetăţeni să nu se lase ademeniţi să li se alăture.
Mii de persoane participă aproape zilnic la proteste de circa o lună împotriva legii, despre care susţin că este inspirată dintr-o lege similară din Rusia care a fost utilizată acolo pentru a reduce la tăcere opoziţia.
Într-un comunicat postat pe Facebook, agenţia de securitate internă a Georgiei a afirmat că organizatorii protestelor au drept scop „să provoace colapsul structurilor de stat şi să răstoarne guvernul prin mijloace violente”.
Serviciul de securitate internă mai afirmă că organizatorii sunt finanţaţi de peste hotare şi că plănuiesc acte de violenţă împotriva poliţiei, alături de o campanie de nesupunere civilă asemănată cu „revoluţiile colorate”, o serie de recolte care au înlăturat guverne din fostele republici sovietice.
„Facem apel la tinerii care participă la proteste să nu dea curs provocărilor”, a îndemnat serviciul de securitate internă în comunicat.
Parlamentul Georgiei urmează să ţină un al treilea vot, în ultimă lectură, asupra legii pe 13 mai. Opoziţia a făcut apel la un nou val de proteste de masă începând cu 11 mai.
Ţările occidentale au criticat şi ele proiectul de lege, care ar impune ca organizaţiile care primesc peste 20% din fonduri de peste hotare să se înregistreze ca agenţi ai influenţei străine.
Uniunea Europeană, care a acordat Georgiei statutul de ţară candidată în decembrie, a anunţat că adoptarea legii ar putea afecta continuarea integrării în blocul comunitar.
Guvernul susţine că legea este necesară pentru a promova transparenţa şi a proteja suveranitatea Georgiei.
Forţele de securitate au folosit în mod repetat gaze lacrimogene, spray-uri cu piper şi tunuri cu apă împotriva protestatarilor. Săptămâna trecută, liderul principalului partid de opoziţie a declarat că a fost bătut de poliţie la un protest.
Într-o declaraţie publicată miercuri, preşedintele parlamentului Şalva Papuaşvili a declarat că partidul său Visul Georgian, la putere, va crea o bază de date publică „despre toate persoanele care sunt implicate în violenţe, alte acţiuni ilegale, ameninţări şi şantaje, sau susţin public astfel de acţiuni”.

Pe 10 mai, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a publicat o „scrisoare deschisă” pe Facebook adresată tinerilor „sinceri”, dar „induși în eroare”, argumentând că „aproximativ 10 mii” de protestatari, majoritatea susținători ai UNM, participă regulat la mitinguri împotriva legii agenților străini, în timp ce Visul Georgian reprezintă georgienii care au un „IQ mai înalt” și provin dintr-o secțiune largă a societății.

De la reintroducerea legii agenților străini de către Visul Georgian pe 3 aprilie, zeci de mii de georgieni au protestat pe străzi. Protestele interne au fost însoțite de un puternic protest internațional, partenerii cerând guvernului georgian să renunțe la proiectul de lege, avertizând asupra consecințelor severe pentru încercarea de integrare euro-atlantică a țării, dacă proiectul de lege va fi adoptat.

„În general, cel mai periculos pentru stat este dominanța oamenilor cu inteligență și cunoștințe medii, lucru confirmat de teoria Dunning-Kruger. Conform acestei teorii, o persoană cu inteligență și cunoștințe medii are cel mai înalt nivel de încredere în sine. O persoană care nu a citit legea, dar a auzit de la un conferențiar universitar de la Universitatea Ilia și de peste ocean că această lege este rusă, are cea mai puternică convingere că legea pe care nu a citit-o este rea,” a scris PM Kobakhidze în cea mai lungă dintre declarațiile sale de până acum, adăugând că oamenii cu încredere mare în sine și lipsă de inteligență sunt „mai periculoși decât un tanc rusesc.”

PM Kobakhidze a atacat din nou mișcările de protest ale tinerilor, acuzându-i că sunt „violente”. PM Kobakhidze a continuat apoi să acuze liderul opoziției Lelo, Mamuka Khazaradze, fondatorul TV Formula, Davit Kezerashvili și donatorii străini că finanțează aceste grupuri cu „bani negri și non-transparenți.”

În scrisoarea sa deschisă, PM Kobakhidze s-a concentrat în principal pe discutarea unui „tânăr sincer pe care îl cunoaște”, ale cărui postări le-a urmărit pe Facebook de-a lungul anilor, prezentându-l ca exemplu al tinerilor confuzi printre participanții la mitinguri și numindu-l în batjocură „tânăr sincer”.

PM a discutat poziția acestui bărbat în legătură cu evenimentele politice semnificative din 2020 până în prezent, citând postările sale de pe Facebook ca surse, și a concluzionat că „în ciuda atâtor greșeli, acest tânăr sincer de-al nostru încă stă la miting. Nu a citit legea georgiană, darămite legea rusă, dar crede că legea georgiană este rusă.”

În acest context, PM a spus că guvernul se confruntă cu o alegere în această situație, acest „tânăr sincer de inteligență medie” și asociații săi, sau „concetățenii noștri tineri, de vârstă mijlocie și vârstnici care au analizat corect evenimentele ultimilor trei ani și nu au acceptat nicio provocare artificial creată și au ajutat la menținerea forței statului.”

Prim-ministrul Kobakhidze a făcut apel la „tinerii sinceri” să înțeleagă importanța de a merge spre Europa „cu demnitate”, adăugând că țara va deveni membră a UE până în 2030 cu această demnitate, „ca un stat independent și suveran.”

Georgia se confruntă în prezent cu provocări politice și sociale semnificative, marcate de o regresie democratică și tensiuni cu Rusia.

Peisajul politic din Georgia este de asemenea marcat de diviziuni, cu critici semnificative atât din partea facțiunilor interne, cât și a organismelor internaționale precum Uniunea Europeană. Partidul Georgian Dream, care domină scena politică, este acuzat că erodează normele democratice, contribuind la creșterea influenței Rusiei și punând în pericol aspirațiile Georgiei de aderare la UE.

Tensiunile cu Rusia rămân ridicate, în special în legătură cu politicile de „borderizare” din regiunile ocupate Abhazia și Osetia de Sud. Aceste politici includ instalarea de garduri și borne de frontieră care avansează tot mai mult în teritoriul georgian, adesea conducând la încălcări ale drepturilor omului și o situație de securitate tensionată.

În răspuns la aceste presiuni interne și externe, Georgia a căutat să aprofundeze parteneriatele strategice cu Statele Unite și NATO, concentrându-se pe reformele în domeniul apărării și participarea la antrenamente multilaterale menite să se alinieze la standardele NATO. În ciuda acestor eforturi, calea către aderarea la NATO pare complexă și plină de provocări geopolitice.

În general, Georgia se află la o răscruce, luptându-se cu reforme interne și presiuni externe care îi modelează direcția viitoare în comunitatea euro-atlantică.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *