Ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Pawel Herczynski, a declarat că procesul de aderare a acestei ţări din Caucazul de Sud la blocul comunitar a fost efectiv oprit de legea privind „agenţii străini”, promulgată în această lună de către preşedintele legislativului de la Tbilisi.

Impact negativ

Agenţia de presă georgiană Interpress îl citează în acest sens pe Pawel Herczynski spunând că legea a avut „un impact negativ asupra perspectivelor de progres ale Georgiei” şi că procesul este de acum „practic oprit, practic îngheţat”.
„În principiu, adoptarea acestei legi, aşa cum văd eu, a îngheţat integrarea Georgiei în Uniunea Europeană”, a declarat Herczynski, descriind ceea ce el a spus că este o perioadă dificilă în relaţiile dintre Georgia şi UE.
Legea, care impune organizaţiilor care primesc mai mult de 20% din finanţarea lor din străinătate să se înregistreze ca „agenţi de influenţă străină”, a fost criticată de criticii autohtoni ca fiind de natură autoritaristă. Partidul de guvernământ din Georgia a apărat-o ca pe un pas necesar pentru a asigura transparenţa finanţării.
Timp de două luni, oponenţii proiectului de lege au organizat unele dintre cele mai ample proteste din Georgia de la obţinerea independenţei de Moscova în 1991 pentru a încerca să respingă respectiva lege.
SUA, Uniunea Europeană şi Marea Britanie au criticat în mod repetat legea şi au avertizat Georgia că adoptarea sa îi va bloca eforturile de a obţine statutul de membru cu drepturi depline al UE.
Ţara din Caucazul de Sud a primit statutul de candidat în decembrie trecut, dar oficialii UE au avertizat că Georgia a dat înapoi în privinţa unor reforme cheie pe care trebuie să le implementeze înainte de a putea adera.
Interpress îl citează pe Herczynski afirmând că miniştrii de externe ai UE vor discuta despre statutul Georgiei la o întâlnire la Luxemburg săptămâna viitoare, adăugând că au fost pregătite mai multe opţiuni cu privire la următorii paşi şi că statele membre ale UE „vor decide ce opţiune să implementeze din acest meniu”.

Război legislativ

Preşedintele parlamentului Georgiei a promulgat luni legea privind ”agenţii străini” care a cauzat o criză politică în ţara din Caucazul de Sud şi a atras critici din partea aliaţilor săi occidentali.
Conform noii legi, orice ONG sau organizaţie media ce primeşte din străinătate cel puţin 20% din finanţarea sa va fi obligată să se înregistreze ca ”organizaţie ce urmăreşte interesele unei puteri străine”.
Preşedintele parlamentului georgian, Şalva Papuaşvili, a semnat legea după ce anterior parlamentarii din partidul guvernamental Visul Georgian au votat pentru răsturna veto-ul exprimat de preşedinta ţării Salome Zurabişvili, care criticase noul act normativ.
Opozanţii noii legi au organizat de peste o lună cele mai ample proteste de la declararea independenţei Georgiei, în 1991. Un grup de ONG-uri a anunţat că vor contesta noua lege la Curtea Constituţională şi pregătesc o acţiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
SUA, Uniunea Europeană şi Regatul Unit au criticat la rândul lor legea, pe care opoziţia georgiană o numeşte ”legea rusă”, afirmând că a fost elaborată după modelul legii similare din Rusia care îi vizează pe opozanţii preşedintelui Vladimir Putin.
Partidul de guvernământ Visul Georgian susţine că scopul legii este o mai mare transparenţă, în timp ce criticii se aşteaptă ca legea să fie folosită pentru a opri fluxul acestor fonduri şi pentru a persecuta forţele pro-occidentale.

Decizie europeană

Comisia Europeană le-a transmis anterior ambasadorilor UE că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit condiţiile pentru a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Considerăm că toate etapele au fost îndeplinite de cele două ţări”, a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a Comisiei. „Acum decizia este în mâinile statelor membre”, a spus ea, citată de DPA.
Liderii UE au convenit să înceapă negocierile de aderare cu cele două ţări în decembrie, cu condiţia ca ele să îndeplinească anumite criterii, precum combaterea corupţiei.
În timpul unei reuniuni avute vineri în spatele uşilor închise, Comisia Europeană le-a spus ambasadorilor celor 27 de state membre că aceste criterii au fost îndeplinite.
Cu toate acestea, toate statele membre mai trebuie să aprobe în unanimitate un plan pentru desfăşurarea negocierilor înainte ca acestea să înceapă în practică.
Kievul a înaintat cererea de aderare la UE în februarie 2022, după ce Rusia a escaladat de la un conflict ce dura de ani de zile în estul Ucrainei la o invazie la scară largă.
O lună mai târziu şi Republica Moldova – a cărei regiune separatistă prorusă Transnistria generează o îngrijorare persistentă după războiul de la începutul anilor 1990 – a cerut să adere la UE.
Georgia, care s-a confruntat într-un război cu Rusia în 2008, a înaintat de asemenea cerere de aderare în martie 2022.
Liderii UE au recunoscut în mod oficial Ucraina şi Republica Moldova drept candidate la aderare în urmă cu un an, în iunie 2023. Ei au acordat statutul de candidat Georgiei în decembrie 2023, convenind în acelaşi timp să deschidă discuţii cu Ucraina şi Republica Moldova.
Alţi candidaţi oficiali la aderare la UE sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia şi Turcia.

Georgia, în așteptarea UE

Republica Georgia, situată la intersecția dintre Europa și Asia, este o țară cunoscută pentru peisajele sale montane impresionante, istoria sa bogată și cultura sa distinctivă.

Georgia se află în regiunea Caucazului de Sud, mărginită de Marea Neagră la vest, Rusia la nord, Azerbaidjan la est și Armenia și Turcia la sud. Capitala țării este Tbilisi, un oraș cu o populație diversă și o istorie ce datează de peste 1500 de ani. Alte orașe importante includ Batumi, Kutaisi și Rustavi.

Georgia are o istorie îndelungată care se întinde peste mai multe milenii. Primele așezări umane din regiune datează din epoca paleolitică. În antichitate, regiunile Colchis și Iberia au fost centre importante ale civilizației. Georgia a fost creștinată în secolul al IV-lea, devenind una dintre primele țări din lume care a adoptat creștinismul ca religie de stat.

În Evul Mediu, Regatul Georgiei a cunoscut o perioadă de apogeu cultural și politic sub conducerea reginei Tamar (secolele XII-XIII), care a extins semnificativ teritoriul și influența țării. După o perioadă de fragmentare și declin, Georgia a fost în cele din urmă absorbită de Imperiul Rus la începutul secolului XIX.

În 1918, Georgia și-a declarat independența în urma prăbușirii Imperiului Rus, dar a fost anexată de Uniunea Sovietică în 1921. După prăbușirea URSS, Georgia și-a recâștigat independența în 1991. Aceasta a fost o perioadă marcată de instabilitate politică, conflicte civile și o economie în dificultate.

Georgia este o republică parlamentară, în care președintele este șeful statului, iar prim-ministrul este șeful guvernului. Sistemul politic al Georgiei a trecut prin reforme semnificative de la independență, cu tranziții către o democrație mai stabilă și consolidată. Alegerile parlamentare și prezidențiale au loc periodic, deși au existat tensiuni și provocări legate de transparența și corectitudinea proceselor electorale.

Georgia are o orientare pro-occidentală, aspirând la integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Relațiile cu Rusia sunt tensionate, în special din cauza conflictelor din Abhazia și Osetia de Sud, două regiuni separatiste care au declarat independența cu sprijinul Rusiei, dar care sunt recunoscute internațional ca parte a Georgiei.

Cultura georgiană este un amestec unic de influențe europene și asiatice. Limba georgiană, care folosește un alfabet propriu, este una dintre cele mai vechi limbi din lume. Georgia este faimoasă pentru tradițiile sale culinare, vinurile sale (vinificația fiind o practică veche de 8000 de ani în regiune) și dansurile sale tradiționale spectaculoase.

Georgia a devenit o destinație turistică populară datorită peisajelor sale naturale diverse, care includ Munții Caucaz, litoralul Mării Negre și regiuni viticole pitorești. Tbilisi, cu arhitectura sa eclectică și băile termale sulfuroase, atrage mulți vizitatori, la fel și siturile istorice precum mănăstirile din Mtskheta și orașul vechi din Kutaisi.