Invazia militară rusă împotriva Ucrainei a scos în evidență importanța Republicii Georgia în complexul joc geopolitic regional și mondial dintre Moscova și Kiev. Tbilisi este forțat să adopte o politică externă și internă complexă pentru a nu se implica direct în război.

Axa Tbilisi-Kiev

Relațiile dintre Ucraina și Georgia au evoluat într-un mod complex de-a lungul timpului. Ambele țări sunt foste republici sovietice și au în comun aspirația de a consolida democrația, de a se apropia de valorile europene și de a consolida securitatea regională. Cu toate acestea, există și unele diferențe în abordarea lor.

În ceea ce privește cooperarea bilaterală, Ucraina și Georgia și-au consolidat relațiile economice și comerciale, în special în domeniul energetic, în transport și în turism. De asemenea, cele două țări au colaborat în cadrul platformelor regionale, cum ar fi Inițiativa Mării Negre și Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (BSEC), pentru a promova dezvoltarea economică și cooperarea regională.

Pe plan politic, atât Ucraina, cât și Georgia s-au confruntat cu provocări similare, inclusiv conflicte teritoriale nerezolvate și presiuni din partea Rusiei. Ucraina se confruntă cu conflictul din regiunea Donbas și cu anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014. Georgia se confruntă cu conflictele din regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud, care și-au declarat independența în 1990 și au fost recunoscute ulterior de Rusia.

Atât Ucraina, cât și Georgia au manifestat dorința de a se apropia de Uniunea Europeană și NATO, ca parte a eforturilor lor de integrare europeană și de consolidare a securității lor naționale. Ucraina a semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014 și și-a exprimat în mod repetat dorința de a adera la NATO. Georgia, la rândul său, a semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014 și a dezvoltat un parteneriat strâns cu NATO, inclusiv prin Programul de Parteneriat pentru Pace.

Este important de menționat că relațiile dintre Ucraina și Georgia nu sunt doar limitate la aspectele politice și economice, ci există și un schimb cultural și umanitar între cele două țări.

Moștenire complexă

Relațiile dintre Rusia și Georgia au fost tensionate și complexe în ultimele decenii. În principal, acestea sunt influențate de conflictele teritoriale nerezolvate din regiunile separatiste ale Abhaziei și Osetiei de Sud, care și-au declarat independența în 1990 și au fost recunoscute ulterior de Rusia.

În 2008, a avut loc un conflict armat între Rusia și Georgia în urma unor confruntări militare în Osetia de Sud. Rusia a intervenit militar și a ocupat o parte semnificativă din teritoriul georgian, inclusiv regiunile Abhazia și o parte din Osetia de Sud. Acest conflict a avut un impact semnificativ asupra relațiilor bilaterale și a contribuit la creșterea tensiunilor dintre cele două țări.

Rusia a recunoscut independența Abhaziei și Osetiei de Sud, în ciuda opoziției Georgiei și a majorității comunității internaționale, care consideră aceste regiuni ca parte integrantă a teritoriului georgian. Prezența militară rusă și consolidarea controlului rus în aceste regiuni continua să fie o sursă majoră de tensiuni între cele două țări.

Relațiile economice dintre Rusia și Georgia au fost afectate de aceste tensiuni politice. În 2006, Rusia a impus embargouri comerciale asupra produselor georgiene, iar în 2019, Rusia a suspendat zborurile directe către Georgia și a impus restricții de călătorie pentru cetățenii georgieni.

Cu toate acestea, există și anumite aspecte de cooperare între Rusia și Georgia. Există schimburi comerciale și economice limitate, iar unele companii georgiene își desfășoară afacerile în Rusia. De asemenea, există fluxuri de turism între cele două țări, în special din partea turiștilor ruși care vizitează Georgia.

Evoluții recente

Ucraina a criticat recent reluarea legăturilor aeriene între Rusia şi Georgia, decisă de Moscova săptămâna trecută, după o interdicţie de patru ani. Decizia este luată în plin război, fiind puternic contestată de diferiți politicieni occidentali. „Lumea este pe cale să izoleze Rusia pentru a o forţa să înceteze războiul, însă Georgia primeşte companiile ariene ruse şi le trimite pe ale sale la Moscova”, a denunţat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko, pe Twitter. „Kremlinul nu poate decât să se bucure de un asemenea rezultat”, a adăugat el.

Zborurile din Rusia spre Georgia, fostă republică sovietică din Caucaz, erau interzise din 2019. Preşedintele rus Vladimir Putin a ridicat această blocadă miercurea trecută, acordând totodată un regim fără vize cetăţenilor georgieni care doresc să se deplaseze în Rusia.

Cu toate acestea, relaţiile diplomatice dintre Rusia şi Georgia rămân rupte după războiul în care cele două ţări s-au confruntat în 2008 şi în urma căruia Moscova a desfăşurat trupe în două teritorii separatiste proruse georgiene.

De mai multe luni, opoziţia georgiană denunţă ceea ce ea consideră a fi un viraj prorus al guvernului, care îngrijorează de asemenea Uniunea Europeană la care Tbilisi aspiră să adere.

Provocare a Moscovei?

Preşedinta georgiană Salome Zurabişvili, o pro-occidentală cu puteri limitate, a denunţat reluarea zborurilor cu Rusia drept „o provocare” a Moscovei.

La rândul său, Moscova a pledat în favoarea acestor măsuri menite să „faciliteze progresiv schimburile şi contactele” între cetăţenii ruşi şi georgieni.

Premierul georgian, Irakli Garibaşvili, a apărat în faţa Uniunii Europene (UE) reluarea zborurilor directe cu Rusia, cu promisiunea că ţara sa nu va încălca sancţiunile impuse Moscovei din cauza războiului din Ucraina.
”Vreau să îi asigur pe prietenii noştri din UE că este vorba doar de relaţii economice şi comerciale şi că zborurile vor fi efectuate doar cu companii şi aeronave nesancţionate”, a declarat Garibaşvili joi, la postul de televiziune Imedi, conform EFE.
Şeful guvernului georgian a reamintit că Bruxellesul continuă să facă comerţ cu Rusia şi a estimat la 300 de miliarde de dolari suma de bani pe care au primit-o cuferele Rusiei în timpul campaniei militare.
În schimb, a adăugat el, „volumul schimburilor comerciale dintre UE şi Rusia în patru zile este egal cu cel al nostru într-un an întreg, aproximativ un miliard de dolari”.
”Aşadar, îi întreb pe prietenii noştri occidentali: când spuneţi că ar trebui să oprim comerţul cu Rusia şi că nu ar trebui să restabilim comunicaţiile aeriene, voi de ce nu o faceţi? De ce aţi dat Rusiei 300 de miliarde de dolari anul trecut? De ce nu aţi oprit comerţul”, a spus el. Noi ducem o politică în interesul ţării şi al poporului nostru, a spus el, afirmând că este politica răbdării strategice, pragmatică şi aceasta va duce la unificarea Georgiei.

Războiul acuzațiilor

Premierul georgian Irakli Garibaşvili a acuzat Kievul de ”amestec direct” în aceste proteste. El a reacţionat, la declaraţii ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care le- urat un ”succes democratic” manifestanţilor.

”Respingem în mod cvategoric asemenea insinuări, care nu au nimic a face cu realitatea”, a reacţionat un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, într-o postare pe Facebook.

El dă asigurări că autorităţile georgiene ”îşi caută inamicul în locul greşit”.

”Atunci când o persoană care face război găseşte timp să vorbească despre o manifestaţie distrugătoare (…), acest lucru este o dovadă directă a faptului că această persoană este implicată”, declara Irakli Garibaşvili la postul proguvernamental de televiziune Imedi TV.

Zeci de mii de persoane au manifestat la Tbilisi împotriva unui proiect de lege denunţat drept o copie a unei legi ruseşti privind ”agenţii străini”, folosită în Rusia în reprimarea criticilor Kremlinului.

După două nopţi de proteste marcate de ciocniri cu poliţie, Guvernul georgian a dat înapoi şi a retras acest proiect de lege.

Moscova a acuzat, la rândul său, ţări terţe de urzirea acestor manifestaţii şi le-a catalogat drept o ”tentativă de lovitură de stat”.

Georgia vrea, în mod oficial, să adere la Uniunea Europeană (UE) şi NATO, însă ONG-uri şi activişti din opoziţie acuză Partidul Visul Georgian, aflat la putere, de încurajarea unei derive autoristariste.

Avertisment rusesc

Kremlinul a declarat că vede riscuri de posibile „provocări” în Osetia de Sud și Abhazia, două regiuni separatiste din Georgia susținute de Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova urmărește situația „cu îngrijorare”. Acesta a acuzat Statele Unite că alimentează sentimentele antirusești în rândul protestatarilor. „Vedem de unde se adresează președintele Georgiei poporului său. Ea nu susține un discurs din Georgia, ci din America”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuzând „mâna vizibilă a cuiva” de a alimenta sentimentul „antirusesc”.

„În calitate de partid de guvernare responsabil față de fiecare membru al societății, am decis să retragem necondiționat acest proiect de lege pe care l-am susținut”, a declarat partidul Visul Georgian într-un comunicat pe site-ul său.

Partidul de guvernământ – Visul Georgian – spune că aceasta este inspirată din legislația americană care datează din anii 1930. Criticii, inclusiv președintele Salome Zourabicivili, spun că amintește de o lege rusă pe care Kremlinul a folosit-o pe scară largă pentru a reprima disidența și ar putea afecta șansele Georgiei de a adera la Uniunea Europeană.

Ruptură internă

Problema a adâncit o ruptură între Visul Georgian, care conduce guvernul și are majoritatea parlamentară, și Zourabicivili, o proeuropeană care s-a îndepărtat de partid de când a fost aleasă cu sprijinul acestuia în 2018.

Ea i-a susținut pe protestatari, afirmând marți că legislatorii care au votat pentru proiect au încălcat Constituția. De asemenea, ea s-a angajat să se opună prin veto proiectului de lege dacă acesta va ajunge pe biroul ei, deși parlamentul poate trece peste ea.

Criticii spun că Visul Georgian este prea apropiat de Rusia și că a dus țara într-o direcție mai represivă în ultimii ani. Societatea georgiană este puternic anti-Moscova, în urma unor ani de conflicte legate de statutul a două regiuni separatiste susținute de Rusia, care s-au transformat într-un scurt război în 2008.

Comisia Helsinki din SUA, o agenție guvernamentală care monitorizează drepturile în Europa, a calificat proiectul de lege drept un „atac la adresa democrației în curs de slăbire a țării”, care reflectă influența crescândă a Moscovei la Tbilisi”.

Președintele Visului Georgian, Irakli Kobakhidze, a declarat anterior că legea va ajuta la eliminarea celor care lucrează împotriva intereselor țării și a puternicei Biserici Ortodoxe Georgiene. El a criticat „opoziția radicală” din Georgia pentru că a incitat protestatarii să comită „violențe fără precedent” în timpul mitingurilor de protest.

Mai mulți oficiali UE și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea. Anul trecut, Bruxelles-ul a respins încercările Georgiei de a deveni țară candidată la aderarea la UE, afirmând că trebuie să accelereze reformele.

El Dorado energetic

Georgia joacă un rol important pe ruta resurselor energetice din Marea Caspică spre statele Uniunii Europene, inclusiv România. Recent, liderul azer a anunțat că Azerbaidjanul este pregătit să dubleze livrările de gaze naturale către Europa pînă în 2027.

„Avem de gând să dublăm livrările de gaze naturale pînă în 2027. Astăzi livrăm gaze din Azerbaidjan către Georgia, Turcia, Bulgaria, Italia, anul acesta vom începe să furnizăm gaze în România, iar dacă toate conductele intersistemice vor funcționa cu succes, pînă la sfîrșitul anului și în Ungaria și Slovacia. În viitor sperăm să furnizăm gaze nu către 6, ci către 10 state europene”, a declarat Aliyev, participînd la ceremonia oficială de semnare a unui memorandum de înțelegere și cooperare între operatorii de sisteme de transport de gaze din Bulgaria (Bulgartransgaz), România (Transgaz), Ungaria (FGSZ), Slovacia (Eustream) și Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan (Socar). Documentul a fost elaborat în cadrul inițiativei comune a inelului de solidaritate pentru a îmbunătăți securitatea și a spori aprovizionarea cu gaze naturale a UE. 

Memorandumul de înțelegere și cooperare între operatorii sistemului de transport de gaze din Bulgaria (Bulgargaz), România (Transgaz), Ungaria (FGSZ), Slovacia (Eustream) și Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan (Socar) a fost semnat la Sofia în prezența președinților Ilham Aliev și Rumen Radev ai Bulgariei. Documentul a fost elaborat în cadrul inițiativei „Solidarity Ring” propusă de Bulgaria pentru a îmbunătăți securitatea și a crește volumul de aprovizionare cu gaze naturale a țărilor UE printr-o rută sigură. Aliyev mai declara atunci că „resursele Azerbaidjanului îi permit să furnizeze Europei gaze timp de 100 de ani”. 

Furnizarea de gaze din Azerbaidjan este cea mai realistă soluție la problemele existente în acest moment, pe fondul invaziei militare ruse. Rolul Uniunii Europene în acest proces este susținerea financiară și politică a proiectelor de diversificare, în caz contrar încrederea publică în rolul de lider al UE în domeniul energetic poate fi subminată, inclusiv de către mașinăria de propagandă rusă.

Epopee spre UE

O parte din liderii europeni sunt nemulțumiți de modul în care Tbilisi își îndeplinește obligațiile.

„Georgia se află la o răspântie pe calea integrării europene. S-au aplicat numeroase reforme după aderarea la Consiliului Europei şi s-au realizat progrese semnificative. În acelaşi timp, în acest moment important pentru perspectivele de integrare europeană ale Georgiei, procesul de reformă pare clar într-un punct mort”, au comunicat reprezentanţii Consiliului Europei.

Țara cu patru milioane de locuitori doreşte de mai mulţi ani să devină membră a Uniunii Europene, însă demersurile au fost puse la îndoială după arestarea fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili în 2021 şi după mai multe măsuri controversate luate de partidul de guvernământ.

UE a refuzat în 2022 să acorde Georgiei statutul de candidat, pe care l-au obţinut însă Ucraina şi Republica Moldova. Bruxellesul cere autorităţilor georgiene în special reforme în justiţie, în sistemul electoral, în privinţa libertăţii presei şi a luptei împotriva oligarhilor.

În privinţa lui Saakaşvili, raportorii Consiliului Europei susţin să se permită accesul unor medici străini la fostul şef de stat, în prezent spitalizat. „Este important să fie depolitizată starea sa de sănătate şi să acţioneze pentru a permite tuturor părţilor implicate să se bazeze pe informaţii neutre, fiabile şi demne de încredere”, au subliniat ei.

Saakaşvili, în vârstă de 55 de ani, a fost arestat la revenirea în Georgia după opt ani în exil şi execută acum o pedeapsă cu închisoarea pentru abuz de putere, în urma unei condamnări pe care o consideră motivată politic. Unii medici au afirmat că viaţa sa este în pericol din cauza mai multor afecţiuni grave, inclusiv a unei greve a foamei de 50 de zile, ca protest împotriva condiţiilor din penitenciar, şi ca urmare a unei intoxicaţii cu metale grele în timpul detenţiei.

Fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, a susținut permanent că este pe moarte după ce a fost „torturat sistematic” și este convins că a fost otrăvit cu „metale grele”.

Ucrainizarea Georgiei

Prim-ministrul georgian Irakli Garibaşvili a denunţat periodic o „conspiraţie” împotriva ţării sale cu scopul de a o face să repete soarta Ucrainei şi să deschidă un al doilea front pentru Rusia în Caucazul de Sud.

Ar fi vorba de un aşa-numit plan de „ucrainizare” a ţării şi transformarea Georgiei într-un „al doilea poligon şi un al doilea front” de luptă.

„Aş dori să reamintesc tuturor că ţara noastră nu este membră a Uniunii Europene sau a NATO şi nu avem nicio garanţie de securitate”, a declarat Garibaşvili în parlament, unde a fost invitat de opoziţie pentru a răspunde la întrebări privind securitatea ţării, care se scufundă într-o nouă criză politică.

Premierul a menționat că 20% din teritoriul ţării „este ocupat de puterea nucleară numărul unu”, referindu-se la pierderea controlului asupra regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, care au fost recunoscute de Rusia ca state independente cu 15 ani în urmă.

În urmă cu mai multe săptămâni, premierul Garibaşvili îl acuza pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de imixtiune în politica internă a Georgiei prin comentariile  cu privire la protestele desfăşurate la Tbilisi.

„Când o persoană care este în război (…) răspunde acţiunilor distructive a câtorva mii de persoane aici în Georgia, aceasta este o dovadă directă că această persoană este implicată, motivată să facă să se întâmple şi aici ceva, o schimbare”,  spunea premierul Garibaşvili, referindu-se la Volodimir Zelenski.

În ianuarie ambasadorul ucrainean la Tbilisi – Andrii Kasianov – a fost citat de site-ul web ucrainean Evropeyskaya Pravda spunând că ridicarea interdicției de zbor cu Rusia și venirea unui nou aflux de ruși în Georgia ar pune probleme siguranței refugiaților ucraineni care locuiesc în Georgia, ceea ce ar putea determina evacuarea ucrainenilor din Georgia. 

A doua zi Ministerul de Externe georgian l-a convocat pe Kasianov pentru explicații, iar Irakli Kobakhidze, președintele partidului de guvernământ Visul Georgian, a calificat remarca lui Kasianov drept „rușinoasă și speculativă”, argumentând că afluxul rușilor din timpul războiului nu a creat niciun risc de securitate, „inclusiv pentru securitatea ucrainenilor care trăiesc în Georgia”.

În Georgia sunt înregistrați aproximativ 25.000 de refugiați de război ucraineni, dar și între 75.000 și 100.000 de ruși care au fugit de represiunea Kremlinului, a efectelor sancțiunilor și a mobilizării. 

Autoritățile georgiene oferă în continuare Ucrainei ajutor umanitar și susțin rezoluțiile în favoarea Ucrainei în forurile internaționale, timp în care efectuează controale la export pentru a împiedica Rusia să folosească teritoriul georgian pentru evaziunea sancțiunilor, dar evită să acorde vreun ajutor militar Ucrainei. 

Separatism pro-rus

Relațiile dintre Rusia și Abhazia, dar și dintre Rusia și Oseția de Sud au o dinamică specială, întrucât Rusia este un susținător și aliat-cheie al Abhaziei și Oseției de Sud. După conflictul din 2008 dintre Rusia și Georgia, în care Rusia a intervenit militar în Georgia și a recunoscut independența Abhaziei și Osetiei de Sud, relația dintre Rusia și aceste regiuni sepratiste s-a consolidat.

Rusia oferă sprijin politic, economic și militar semnificativ Abhaziei și Oseției de Sud. Acest sprijin include asistență financiară, investiții în infrastructură, ajutor umanitar și asistență în domeniul securității. Rusia menține prezența militară în cele două regiuni prin trupele sale de menținere a păcii și a oferit cetățenie rusă locuitorilor.

Abhazia, Oseția de Sud și Rusia au semnat mai multe acorduri de cooperare în diverse domenii, cum ar fi comerțul, transportul, energia și turismul. Rusia este principalul partener comercial al Abhaziei și Oseției de Sud, asigurând majoritatea asistenței financiare către regiune.

De asemenea, cetățenii regiunilor separatiste beneficiază de facilități de călătorie și acces la sistemul de învățământ și sănătate din Rusia. Există, de asemenea, cooperare în domeniul cultural, cu schimburi culturale și educaționale între cele două părți.

Este important de menționat că recunoașterea internațională a independenței Abhaziei și Oseției de sud este limitată. Cu excepția Rusiei și a câtorva state non-recunoscute, majoritatea comunității internaționale nu recunoaște independența Abhaziei și Oseția de Sud, considerând regiunile ca parte integrantă a teritoriului georgian.