Genocidul armean, comemorat de Franța. Ankara, supărată pe Paris

de | mart. 7, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia | 0 comentarii

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat în faţa comunităţii armene că, în următoarele săptămâni, Franţa va declara 24 aprilie „zi naţională de comemorare a genocidului armean”, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Franţa este în primul rând această ţară care ştie să privească istoria în faţă, care a denunţat printre primele […]
Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic
Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan

Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat în faţa comunităţii armene că, în următoarele săptămâni, Franţa va declara 24 aprilie „zi naţională de comemorare a genocidului armean”, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Franţa este în primul rând această ţară care ştie să privească istoria în faţă, care a denunţat printre primele hăituirea criminală a poporului armean, care încă din 1915 l-a numit genocid pentru ceea ce era, care, în 2001, la finalul unei lungi lupte l-a recunoscut prin lege şi care, în următoare săptămâni, va face din 24 aprilie o zi naţională de comemorare a genocidului armean”, a declarat el.

Promisiuni electorale

Luând cuvântul în cursul dineului anual al Consiliului de coordonare a organizaţiilor armene din Franţa (CCAF), şeful statului şi-a onorat astfel promisiunea de campanie de a înscrie în calendarul francez o zi comemorând acest eveniment, un gest pe care armenii din Franţa îl aşteptau cu nerăbdare. Cu ocazia dineului CCAF de anul trecut, Emmanuel Macron anunţase că îşi va respecta promisiunea.
Şeful statului a adus, de asemenea, un omagiu cântăreţului francez de origine armeană Charles Aznavour, decedat la 1 octombrie. Fiul cântăreţului, Nicolas Aznavour, i-a oferit un duduk, oboi tradiţional armean din lemn de cais.
Emmanuel Macron a mai adus un omagiu şi compozitorului Michel Legrand a cărui mamă era de origine armeană.
În octombrie 2018, Emmanuel Macron a vizitat Armenia cu prilejul summitului francofoniei de la Erevan unde a asistat la un omagiu în memoria lui Charles Aznavour.
În Franța locuiesc câteva sute de mii de urmași ai refugiaților armeni care au fugit din cauza genocidului armean din timpul Primului Război Mondial.

Răspuns turcesc

„Acuzațiile cu privire la așa-numitul genocid armean sunt minciuni politice care nu au niciun temei legal, contrar faptelor istorice. Ele sunt nule și neavenite pentru Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției turce, İbrahim Kalın. „Cei care ignoră apelul președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan din 2005 de a înființa o comisie comună de istorici pentru a aduce lumină asupra realităților istorice încearcă să manipuleze evenimentele istorice”, a adăugat Kalın. Acesta a mai spus că Macron, pus la colț de inamici politici și după luni întregi de proteste, încearcă să se salveze prin folosirea evenimentelor istorice ca arme politice.
Președintele Macron a declarat că l-a informat pe Erdoğan de mai multă vreme despre decizia respectivă, adăugând că dorește să mențină un dialog deschis cu Turcia. „Avem dezacorduri cu privire la lupta împotriva Statului Islamic, la respectarea drepturilor omului în Turcia și la genocidul armean”, a declarat Macron. „De asemenea, avem multe puncte cu care suntem de acord, cum ar fi necesitatea unei tranziții politice în Siria. Ca atare, dialogul cu Turcia este indispensabil”, susține președintele francez. Franța a recunoscut oficial în 2001 uciderea armenilor (din perioada 1915-1918) ca genocid.
Turcia acceptă că mulți armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost uciși în ciocniri cu forțele otomane în timpul Primului Război Mondial, dar susține că cifrele sunt inexacte și neagă faptul că asasinatele respective au fost planificate sistematic. Pe de alta parte, armenii susțin că până la 1,5 milioane de oameni au fost uciși în timpul primului război mondial, în perioada în care Imperiul Otoman se destrăma, aproape 30 de țări recunoscând astfel de crime ca fiind acte de „genocid”. (N.G.)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *