Gazprom, stapan absolut al reţelei de transport a gazelor din spaţiul CSI

, , , , , , ,
 

Gazprom, arma politica favorita a Kremlinului

Gazprom, arma politica favorita a Kremlinului

La finele lunii august 2010, Alexei Miller, preşedintele gigantului rus Gazprom, anunţa că preţul gazelor livrate în Ucraina ar putea scădea la nivelul celui plătit de consumatorii din Rusia, adică de circa patru ori, de la valoarea actuală de circa 249 USD per mia de metri cubi la 60 USD, relateaza mass-media economica regionala. Singura condiţie pe care a pus-o Miller este fuziunea companiei naţionale a gazelor şi petrolului din Ucraina Naftogaz cu Gazprom. Mai mult, Miller a promis chiar că în cazul acceptării de către autorităţile ucrainene a acestei oferte, Gazprom va asigura tranzitul de gaze la volume maxime prin reţeaua ucraineană, ceea ce ar putea semnifica amânarea sau revizuirea proiectului de construcţie a gazoductului South Stream.
Oferta este una extrem de tentantă. Mai ales în condiţiile în care autorităţile de la Kiev sunt forţate să majoreze tarifele interne la gaze. De exemplu, de la 1 august 2010 tarifele pentru consumatorii casnici au crescut cu circa 50%. E adevărat că ele sunt încă foarte mici în comparaţie cu cele din Republica Moldova. Era un tarif mediu de circa 70 USD, acum e de circa 100 USD per mia de metri cubi. Dar Guvernul ucrainean va fi nevoit să le majoreze cu încă 50%, altfel Naftogaz intră în faliment.

Santaj rusesc

Premierul rus Vladimir Putin consideră însă că Ucraina a primit deja un discount mare la gaze după semnarea la 30 aprilie 2010 a acordului de Harkov. Într-un recent interviu acordat ziarului rus “Komsomolskaia Pravda”, Putin a declarat că deşi Rusia vinde Ucrainei gaze la preţuri europene, a oferit un discount de 100 USD. „Cred că este suficient? Cât se mai poate?”, a afirmat Putin.
Puse la zid cu oferta şefului Gazprom, dar şi de creşterea nemulţumirii populaţiei legate de majorarea tarifelor, autorităţile de la Kiev au declarat că ar dori să renegocieze şi acordurile de livrare a gazelor semnate în 2009. Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat că acestea sunt favorabile doar Rusiei şi că e nevoie de revizuit formula actuală de formare a preţului gazelor. Conform ultimelor informaţii negocierile în această chestiune ar urma să înceapă chiar în luna octombrie 2010. În acelaşi timp o eventuală fuziune între cele două companii ar conferi Moscovei controlul asupra celor mai importante gazoducte care tranzitează Ucraina pentru alimentarea cu gaze a Europei, dar şi asupra livrărilor pe piaţa ucraineană.
Aflată în proprietatea statului, Naftogaz este importatorul exclusiv de gaze din Ucraina, prin conductele sale fiind transportat 80% din gazul rusesc sau circa 20% din necesarul de gaze al Europei. Totodată compania administrează depozitele de gaze din Ucraina unde pot fi stocate peste 30 miliarde metri cubi, care asigură stabilitatea livrărilor în Europa pe timp de iarnă.

Bani pentru tranzit

Serviciile de tranzit a gazelor ruseşti asigură în prezent 2% din PIB-ul Ucrainei şi peste 6% din veniturile bugetare. Şi aceste venituri vin fără prea mari eforturi financiare din partea Ucrainei. Analiştii de la centrul de studii strategice Stratfor susţin că Naftogaz este cel mai valoros bun al Ucrainei. Acesta, de fapt, este motivul pentru care de la dispariţia Uniunii Sovietice guvernul ucrainean s-a opus transferului companiei sub control rusesc. Chiar şi preşedintele ucrainean Leonid Kucima, cunoscut filorus, a refuzat să permită accesul Moscovei la Naftogaz şi respectiv la sistemul de tranzit de gaze naturale. Kucima ştia că dacă aceasta va fi vreodată cedat să zicem Rusiei, aceasta ar fi sfârşitul independenţei Ucrainei. Prin urmare, ar trebui să fie clar care sunt perspectivele fuzionării Gazprom cu Naftogaz. Preluarea controlului asupra reţelei de gaze din Ucraina, cumulată cu controlul cel deţine asupra celor din Belarus şi Moldova, ar semnifica de fapt revenirea la situaţia de până la 1992, când sistemul gazier din fosta URSS era controlat de Moscova.

Moldova negociază cu Gazprom reglementarea datoriei la gaze

Fuziunea celor două companii ar putea avea efecte majore şi asupra Moldovei. Or, în acest caz dependenţa de Gazprom va creşte. E adevărat că Gazprom nici nu ne face astfel de oferte, ca şi în cazul Ucrainei. Or, reţelele de gaze sunt administrate de întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz, unde Gazprom deţine direct 50% din acţiuni, iar indirect peste 63,4%. Gazprom încă patru ani în urmă şi-a anunţat dorinţa de a controla peste 75% din acţiunile Moldovagaz pentru a nu mai depinde de Guvernul Moldovei în deciziile sale. Autorităţile s-au opus cum au putut până acum, dar vine şi pentru noi momentul negocierii unui nou contract de livrare a gazelor. Sigur, se va încerca negocierea unor condiţii de livrare cât mai atractive. Problema cea mare este datoria pentru gaze, fără reglementarea căreia va fi dificilă negocierea unui contract cu Gazprom
De la începutul anului 2010 autorităţile au declarat în repetate rânduri că vor elabora planuri concrete de reglementare a problemei datoriilor la gaze. Atât oficialii din cadrul guvernului, cât şi reprezentanţii Gazprom-ului, spun însă că se duc negocieri privind identificarea unor soluţii în chestiunea datoriei Moldovei la gaze, dar precizează că încă nu există o variantă finală de reglementarea a acesteia. „Cât despre datoria Republicii Moldova, fără regiunea transnistreană, la plata gazelor, apoi de către partea moldovenească au fost formulate o serie de propuneri privind soluţiile de achitare a acesteia. Toate propunerile au fost transmise la Gazprom, dar încă nu am primit un răspuns la ele. Aceste propuneri s-au făcut în conformitate cu înţelegerile avute în urma şedinţei din februarie 2010 a comisiei mixte interguvernamentale moldo-ruse”, ne-a declarat Ilarion Popa, viceministru al Economiei. În acelaşi timp Ilarion Popa a evitat să specifice ce propuneri concrete au fost făcute de partea moldovenească în chestiunea plăţii datoriei faţă de Gazprom.

Gazprom forteaza mana Chisinaului

Şeful reprezentanţei Gazprom în Moldova, Ghenadii Abaşchin, a precizat că la identificarea unor soluţii de reglementare a datoriei la gaze deocamdată se lucrează la nivel de experţi. „Guvernul moldovenesc a transmis nişte propuneri la Gazprom, referitor la achitarea datoriei Moldovei pentru gazele naturale livrate. Propunerile se examinează de specialiştii Gazprom. Discuţiile se duc la nivel de experţi”, ne-a declarat Ghenadii Abaşchin care în perioada 2002-2008 a fost preşedinte al SA Moldovagaz, citat de mass-media din Republica Moldova.
Între soluţiile propuse figurează şi transferul în capitalul social al Moldovagaz a conductelor construite pe banii bugetului de stat şi a celor locale, dar şi o eventuală preluare în contul datoriilor a unor active din sectorul termoenergetic. „În privinţa transferului în proprietatea Moldovagaz a conductelor de gaze există mai multe probleme, generate atât de chestiunea evaluării valorii lor, cât şi de necesitatea coordonării acestor acţiuni cu autorităţile locale. Cât despre activele CET-urilor, apoi ştim că acestea se confruntă cu grave probleme şi au datorii enorme la plata gazelor”, a declarat şeful reprezentanţei Gazprom.
Referindu-se la soluţiile ce sunt căutate în reglementarea problemei datoriilor la gaze ale regiunii transnistrene, Ghenadii Abaşchin a menţionat că aici cea mai mare problemă rămâne faptul că nu există schimbări substanţiale în privinţa plăţilor curente şi cu atât mai mult la plata datoriilor. La momentul actual mărimea datoriei la gaze depăşeşte  2,2 miliarde USD.

Preţul de import a gazelor va creşte

Cu ce se vor termina aceste negocieri rămâne de văzut, dar Gazprom deja anunţă că va continua să majoreze preţurile pentru Republica Moldova şi alte state din spaţiul CSI. Aceasta chiar dacă în prima jumătate a anului 2010 preţurile medii la gazele livrate de Gazprom pentru statele CSI le-au depăşit pe cele medii europene. Potrivit agenţiei RBC, vicepreşedintele Gazprom Andrei Kruglov a declarat zilele trecute că se aşteaptă ca până la finele anului în Armenia, Belarus şi Moldova preţurile la gaze să crească.
De la începutul anului curent preţul gazelor importate de Republica Moldova a crescut de la 231,7 USD în primul trimestru la 260,67 USD în trimestrul III, iar pentru ultimul trimestru al anului se aşteaptă o creştere a preţului de import până la circa 270 USD per mia de metri cubi.

Razbunare energetica

Preţul gazelor pe care Rusia le livrează Belarusului se va majora cu o treime începând cu 2011 şi ar putea ajunge la aproximativ 250 de dolari pentru mia de metri cubi, în funcţie de oscilaţiile preţului la petrol, au declarat surse oficiale de la Moscova, citate de mass-media regionala. Faţă de preţul mediu din 2010, estimat la 186 de dolari, gazul se va scumpi cu 35%, declară surse din domeniul energetic. O asemenea majorare va fi posibilă pe seama anulării coeficienţilor de reducere. Pe viitor, Rusia şi Belarus vor lucra în cadrul contractelor, fără anexe, care prevăd de obicei reducerea coeficienţilor. De asemenea, din cauza scumpirii gazului, ar putea fi majorată taxa de tranzit pe teritoriul belarus, de la 1,88 la 2 dolari, precizează sursa citata.
Anunţul vine la scurt timp după ce Minskul a anunţat data alegerilor prezidenţiale, fixate pe 19 decembrie, şi poate fi interpretat drept o măsură a Moscovei împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. De asemenea, experţii ruşi anticipează că liderul belarus îşi va baza campania electorală pe critici la adresa Moscovei.

Riposta juridica

In data de 25 martie 2010 Republica Belarus s-a adresat Arbitrajului Economic din cadrul EvrAzEs (Uniunea Vamala) cu o reclamatie privind colectarea taxelor de export de catre Federatia Rusa pe produse petroliere in exporturile lor catre Republica Belarus, relateaza serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de Minsk, citat de mass-media regionala. Conform sursei citate, data inceperii procesului a fost fixata pentru data de 7 septembrie 2010, pana in acest moment autoritatile ruse taraganand desfasurarea procesului.
Incepand cu 1 ianurie 2010, Federatia Rusa percepe taxe de export pentru produsele petroliere livrate pentru Republica Belarus. Potrivit partii beloruse, aceste actiuni sunt in contradictie cu o serie de acorduri internationale privind comertul liber si Uniunea Vamala, existente intre Republica Belarus si Federatia Rusa. In privinta produselor petroliere, dispozitiile prevazute in Tratatele privind comertul liber si Uniunea Vamala  se aplica bilateral si in acordurile incheiate in cadrul EvrAzEs. Exemplu de aceste acorduri pot servi Acordul dintre guvernul Republicii Belarus si al Federatiei Ruse privind comertul liber din 13 noiembrie 1992, Protocolul privind introducerea regimului comertului liber fara exceptii si limitari dintre Republica Belarus si Federatiei Ruse din 6 ianuarie  1995, Acordul privind Uniunea Vamala dintre Republica Belarus si Federatia Rusa din 6 ianurie 1995, Tratatul privind Uniunea Vamala si zona economica unica din 26 februarie 1999, Tratatul privind crearea unui teritoriu vamal unic si formarea Uniunii Vamale din 6 octombrie 2007. In urma acordurilor internationale indicate mai sus, partile se angajeaza sa nu perceapa taxe in comertul bilateral.

Masuri ilegale

Astfel, introducerea taxelor de export de catre Federatia Rusa pentru produsele petroliere, contravine obligatiunilor internationale asumate si aduce grave prejudicii economice concernului „Belneftehim”, entitatilor economice din Belarus, care utilizeaza produse petroliere rusesti pentru productia proprie si in general economiei nationale a Belarus. Republica Belarus a luat toate masurile necesare pentru solutionarea litigiului inainte de a recurge la tribunal, inclusiv, a initiat consultari si negocieri, dar nu au dus la nici un rezultat pozitiv. In aceasta situatie, pentru a ajunge la o examinare impartiala si independenta a litigiului, bazata pe o analiza juridica echilibrata, Republica Belarus s-a adresat autoritatilor judiciare din cadrul  EvrAzEs.
Republica Belarus, considera ca este important sa se asigure solutionarea acestei dispute economice cu Federatia Rusa pe o baza solida juridica internationala, respectand in acelasi timp toate principiile justitiei, inclusiv independenta si impartialitatea procesului.  Litigiu in fata unei instante din EvrAzEs ar trebui sa serveasca la luarea unei hotarari obiective si sa fie un exemplu in solutionarea disputelor similare in formatul Uniunii Vamale si spatiului economic unic.
In conformitate cu punctul 6 din statutul Arbitrajului economic, adoptat prin  Decizia nr. 122 a Consiliului Interstatal al Comunitatii Economice Eurasia din 27 aprilie 2003, hotararea Arbitrajului este definitiva. Fiecare stat – membru al EvrAzEs este de acord sa se conformeze deciziei in acest caz, in care este parte.

Razboi vamal ruso-belarus

Anterior, presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, avertiza Republica Belarus sa i-si plateasca datoria „istorica” pentru livrarile de gaze rusesti, amenintand ca, in caz contrar, vor fi luate masuri severe fata de fosta republica sovietica. „Contactati responsabilii structurilor corespunzatoare belaruse, care se ocupa de aceasta problema si propuneti-le ca in cel mai scurt timp sa achite datoria”, sublinia Dmitri Medvedev, citat de mass-media de la Moscova, preluata de agentiile de presa de la Bucuresti. „Daca acest lucru nu va fi facut, atunci vom trece la luarea unor masuri severe”, a insistat presedintele rus.
La randul sau, Aleksei Miller a indicat ca Gazprom are „toate motivele de reducere a livrarilor de gaz catre Belarus, proportional cu suma datoriei”. Potrivit Gazprom, Minskul trebuie sa achite Moscovei 200 de milioane de dolari pentru gazele livrate de la inceputul anului 2010. Gigantul rus se confrunta adesea cu problema intarzierilor la plata gazelor din partea Belarusului, tara pe care a amenintat-o de mai multe ori in ultimii ani cu reducerea livrarilor sale in caz de neplata.
Reamintim ca relatiile in domeniul energetic dintre Moscova si Minsk, dar si dintre Moscova si Kievul vecin, sunt urmarite cu atentie de clientii europeni ai Gazprom, care se tem de intreruperi ale livrarilor, in conditiile in care 20% din importurile de gaz rusesc ale UE tranziteaza Belarus, restul trecand prin Ucraina.

Tratative esuate

Tratativele bilaterale dintre Rusia si Belarus la nivel prezidential s-au finalizat fara nici un rezultat, ca si cele intre premierii celor doua tari, relateaza mass-me dia rusa, autoritatile de la Minsk refuzand sa accepte taxa pentru titei in interiorul Uniunii Vamale formate din Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan. Uniunea vamala trilaterala a  intrat in vigoare de la 1 iulie 2010, insa din cauza refuzului Minskului de a face concesii, Rusia si Kazahstan au declarat la 28 mai ca aceasta va fi bilaterala. Premierul Putin explica atunci ca o divergenta de nedepasit au devenit tarifele la titei si produsele petroliere, reexportate de Republica Belarus in terte state. Reprezentantul guvernului belarus a calificat mentinerea acestora in interiorul uniunii ca o incalcare grosolana a regulilor internationale de integrare.
Anterior, presedintele belarus Lukasenko a sosit la Moscova pentru a discuta problemele litigioase cu liderii rusi. Acesta a relatat ulterior ca discutiile cu Medvedev au fost “furtunoase”, dupa care a plecat sa continue tratativele cu Putin, pe care l-a numit “un lup deja batut”. Discutiile vor continua in timpul cel mai apropiat, pe 18 iunie 2010 fiind programate noi intalniri la nivelul comisiei comune din cadrul Uniunii Vamale, insa surse oficiale de la Moscova au declarat ca este „prematur” sa se vorbeasca despre o intelegere definitiva.
Pozitia rigida a autoritatilor de la Minsk a fost criticata de oficalii rusi, printre care si ambasadorul Federatiei Ruse in Belarus, care a declarat ca nu vede erori in sistemul existent de taxe vamale. Diplomatul rus sustine ca “taxele cuprind si volumul care este exportat prin prelucrarea titeiului”.
Anterior, vice-premierul rus Igor Secin considera, de asemenea, ca sistemul juridic nu permite anularea taxelor de export, aceasta va fi posibil numai la formarea spatiului economic unic, adica de la 1 ianuarie 2012. Avand in vedere ca inlaturarea taxelor a fost obtinuta la sfarsitul anului 2009, Belarus considera ca “Rusia incearca sa modifice regulile jocului dupa ce a inceput deja sa joace”, mai considera cotidianul rus „Vedomosti”.

Oferta belarusa

Republica Belarus este gata sa cedeze Rusiei controlul societatii sale care transporta gaz spre Europa, Beltransgaz, si al rafinariilor sale, in schimbul micsorarii pretului la gaze, a declarat presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „N-as fi impotriva, daca rusii propun sa ne furnizeze gaz la pretul pietei interne ruse in schimbul unui pachet de control la Beltransgaz. Daca totul se face in conditii echitabile, ei pot prelua acest control”, a declarat Lukasenko in timpul unei reuniuni a asociatiilor si organizatiilor studentesti pro-guvernamentale din Belarus.
Anterior, Lukasenko a declarat ca „ideea Uniunii vamale nu trebuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a subliniat acesta, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Pozitii ambigue

Desi declaratia oficiala a fost facuta de presedintele belarus Aleksandr Lukashenko la cateva saptamani dupa revenirea din turneul oficial efectuat in America Latina, unde s-a ajuns la intelegeri in privinta livrarii titeiului venezuelean pentru a fi prelucrat in rafinariile belaruse, expertii politici considera ca intelegerile respective nu au legatura cu relatiile economice reciproce ruso-belaruse. Potrivit surselor citate, actiunea juridica a Republicii Belarus nu are precedent in CSI si se inscrie in cadrul divergentelor intre cele doua state intr-un cerc mai larg de probleme, printre care si faptul ca presedintele Lukashenko nu doreste ca rafinariile beloruse sa fie puse la dispozitia investitorilor rusi la preturile propuse de Federatia Rusa.

Colonialism energetic

Potrivit unui contract pe patru ani, valabil pana in 2011, holdingul rus Gazprom detine 50% din Beltransgaz, operatorul care transporta gaz rusesc catre Europa. Belarusul achita 150 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, dar pretul pentru regiunea rusa invecinata la frontiera, Smolensk, este cu mult mai mic. Incepand din 2011, Minskul va trebui sa cumpere gaz la pretul mediu european, din care se scad taxele de tranzit si de export. In ceea ce priveste petrolul, presedintele Lukasenko a spus ca este gata sa vanda actiunile la rafinariile de petrol pentru a putea cumpara petrol fara taxe. In prezent, numai 6,3 milioane de tone din petrolul rus importat de Belarus sunt scutite de taxele vamale, autoritatile ruse amenintand periodic cu anularea tuturor facilitatilor fiscale.

Razboi cu repetitie

Autoritatile din Republica Belarus au solicitat, in mod repetat, instantei economice a Comunitatii Statelor Independente (CSI) anularea taxelor vamale la produsele petroliere, au anuntat surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In actiunea intentata, autoritatile de la Minsk solicita anularea taxelor instituite de Federatia Rusa, incepand din ianuarie 2010, la exportul produselor petroliere din Federatia Rusa catre Belarus. Autoritatile din Belarus considera ca acestea contravin conventiilor interstatale incheiate, in timp ce autoritatile ruse au declarat ca au introdus aceste taxe tinand cont de legislatia nationala a Federatiei Ruse. Oficialii rusi au declarat ca Moscova i-a in considerare posibilitatea aplicarii unor sanctiuni economice si juridice impotriva Republicii Belarus.
Conform mass-media de limba rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, autoritatile de la Minsk se refera la documentele interguvernamentale din anii 1992 si 1995, care prevad regimul comertului liber fara impuneri si limite in cadrul Comunitatii Economice Eurasatice (EvrAzES). Expertii citati de mass-media considera ca procesul juridic nu va fi usor pentru Belarus, deoarece baza juridica a EvrAzES permite perceperea taxelor la export pe perioada de dinaintea formarii politicii europene unice.

Declaratii in contradictoriu

Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o recenta intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Tarife ilegale

La randul sau, si autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.

Axa Minsk-Astana

Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.

Atac petrolier

Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.

Declaratie de garantie

Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei rus catre Belarus, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.

Contrabanda panslava

Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.

Cartea kazaha

Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.

Razboiul rafinariilor

Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.

Ambitii nucleare

Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.

Razboiul laptelui

Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.

Recunoastere posibila

Republica Belarus va recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, a declarat recent preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care a mai adăugat că omologul său belorus, Alexandr Lukaşenko, a promis că va face acest lucru în cel mai scurt timp. Liderul de la Kremlin a anunţat că Lukaşenko şi-a exprimat intenţia clară de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Preşedintele belarus a făcut această promisiune în prezenţa mai multor şefi de stat ai ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente, a precizat Medvedev.
Lukaşenko a declarat, anterior, că decizia privind recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste, trebuie să fie adoptată de parlamentul belarus. Însă, subiectul nu a fost inclus pe agenda sesiunii de primăvară a forului legislativ. Astfel, această temă va fi abordată când se va deschide sesiunea de toamnă, adică abia la 2 octombrie 2010.

Consulate in Caucaz

Conform unor surse diplomatice abhaze, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz.
Reamintim ca parlamentul belarus a înfiinţat o comisie de lucru pentru examinarea acestei acţiuni. Membrii grupului de lucru au efectuat vizite în ambele republici separatiste, precum si in Georgia, „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Raportul raportul referitor la concluziile întrevederilor nu a fost inca dat publicitatii.
La începutul lunii iulie 2010, Lukaşenko s-a întâlnit în Crimeea cu liderul georgian Mihail Saakaşvili, cu ocazia zilei de naştere a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Pe 15 iulie, postul public de televiziune de la Minsk a difuzat un interviu cu Saakaşvili, în care acesta mulţumea Belarusului pentru politica echilibrată faţă de Abhazia şi Osetia de Sud şi critica Moscova pentru pretenţiile neclare faţă de el. Lukaşenko a afirmat, totodată, că discuţiile sale cu Saakaşvili nu au fost îndreptate împotriva cuiva anume.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *