Gazprom renunta la afaceri in Balcani si lasa loc liber azerilor de la SOCAR

de | iun. 10, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Chiar daca patrunde activ in zona Balcanilor, rusii de la Gazprom incep sa renunte la anumite afaceri in fata unor competitori din zona Marii Caspice. Gazprom nu a depus o oferta ferma de preluare a distribuitorului elen de gaze DEPA, pana la termenul limita care a expirat luni, in timp ce pentru operatorul retelei de […]

gazprom_greece_1

Chiar daca patrunde activ in zona Balcanilor, rusii de la Gazprom incep sa renunte la anumite afaceri in fata unor competitori din zona Marii Caspice. Gazprom nu a depus o oferta ferma de preluare a distribuitorului elen de gaze DEPA, pana la termenul limita care a expirat luni, in timp ce pentru operatorul retelei de gaze DESFA singura oferta a venit din partea grupului SOCAR din Azerbaidjan, potrivit unor surse citate de mass-media de la Atena. Grupul rus ar fi urmat sa fie singurul ofertant pentru DEPA, dar Gazprom nu a depus o oferta ferma din cauza unui dezacord legat de pretul la care ar fi urmat sa fie livrate gaze populatiei. Grecia plateste in prezent pentru gazele importate din Rusia cu 30% peste pretul mediu de la nivelul Uniunii Europene, iar guvernul de la Atena spera sa obtina un pret mai mic. Singura companie care a concurat Gazprom pentru preluarea DEPA este M&M Gas, companie mixta intre companiile elene Motor Oil si Mytilineos, dar potrivit unor surse nici M&M nu a depus o oferta pana la termenul limita. Gazprom a facut o oferta preliminara de 900 de milioane de euro pentru DEPA, iar M&M de 550 de milioane de euro. Incapacitatea de a atrage o oferta pentru DEPA este stanjenitoare pentru guvernul elen, care a prelungit termenul limita de depunere pentru Gazprom. in cazul DESFA, o alta companie din Rusia, Sintez, si-ar fi retras interesul, potrivit unor informatii, astfel ca singurul ofertant a ramas SOCAR. Cele doua companii din sectorul gazelor erau considerate „bijuteriile coroanei” pentru programul ambitios de privatizari al Greciei. De la primul program de salvare, din 2010, Grecia nu a reusit sa respecte tintele de privatizari si a redus modificat initial de a obtine 50 de miliarde de euro din vanzari de active pana la sfarsitul deceniului. In prezent, guvernul vrea sa obtina din privatizari 11,1 miliarde de euro pana la sfarsitul lui 2016, 25 de miliarde de euro pana in 2020 si 50 de miliarde de euro intr-o perioada nespecificata.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *