Gazprom cucereste Balcanii

, , , , , , , , ,
 

gazpromRepublica Macedonia va incepe la 1 octombrie 2010 negocieri cu Gazprom pentru a se alatura proiectului de gazoduct South Stream, a anuntat recent ministrul de finante, Zoran Stavreski, citat de mass-media regionala. In iunie, o delegatie condusa de presedintele macedonean Gjorge Ivanov a mers la Moscova si a discutat despre posibilitatea ca Skopje sa se alature proiectului ruso-italian. Presedintele macedonean s-a intâlnit atunci cu presedintele Dmitri Medvedev si cu alti oficiali rusi de rang inalt, inclusiv cu directorul Gazprom, Aleksei Miller. “Vom face tot ce putem pentru a convinge Gazprom ca proiectul este profitabil atât pentru companie, cât si pentru Republica Macedonia gratie crearii unei ramificatii a coridorului de transport South Stream. Este de mare importanta pentru stabilitatea si siguranta viitoare a aprovizionarii cu gaz”, a declarat ministrul macedonean de finante intr-un comunicat.
Reamintim ca guvernul rus a semnat acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croatia si Austria pentru a construi tronsonul terestru al gazoductului, care isi propune sa transporte 63 de miliarde de metri cubi de gaz rus pe an, pe sub Marea Neagra, pâna in Europa Centrala si de Sud, ocolind Ucraina.
Totodata, Serbia a anuntat saptamâna trecuta ca este gata sa inceapa constructia conductei de tranzit pentru South Stream, devenind astfel prima tara din Europa care trece la aplicarea proiectului.

Sperietoarea romaneasca

Presa bulgara se teme ca daca România se alatura si ea proiectului, includerea Macedoniei ar putea ajuta Rusia sa ocoleasca Bulgaria pentru executarea proiectului, in cazul in care relatiile cu guvernul de la Sofia ar deveni tensionate. Rusia a declarat in câteva rânduri ca si România si-a exprimat interesul pentru a participa la proiectul South Stream. La un moment dat chiar, când pozitia noului guvern bulgar de centru-dreapta parea ezitanta in ceea ce priveste continuarea implicarii sale in South Stream, Gazprom ar fi amenintat ca va inlocui Bulgaria cu România, dar analistii au considerat ca este un bluf destinat sa puna presiune pe Sofia. La rândul lor, declaratiile oficialilor români in privinta South Stream nu au fost niciodata transante. Pozitia ferma a Bucurestiului este ca ramâne deplin angajat in proiectul Nabucco, dar totodata ca niciun proiect energetic major nu va ocoli România.
In Bulgaria, gazoductul ar urma sa se ramifice in doua – o conducta va merge spre Grecia si sudul Italiei, cealalta ramificatie va merge spre Austria si nordul Italiei traversând Serbia, Croatia si Slovenia.
Proiectul, considerat rival al gazoductului Nabucco, a fost initiat de Gazprom si de compania italiana Eni, iar compania franceza EdF intentioneaza sa se alature ca actionar, costurile ridicandu-se la suma de 25 de miliarde de euro.

Comisia Europeana inchide putin South Stream

Proiectul gazoductului South Stream, dezvoltat de Gazprom si compania italiana Eni, nu poate deveni un proiect prioritar pentru Uniunea Europeana, a declarat Marlene Holzner, purtator de cuvant a comisarului european pentru energie, Günther Oettinger. Potrivit unui portal bulgar de stiri, solicitarea ca South Stream sa devina o prioritate UE a fost facuta de premierii bulgar si elen, Boiko Borisov si Georgios Papandreou, dupa ce acestia au cazut de acord, intr-o intalnire avuta in capitala bulgara, sa promoveze proiectul South Stream. In raspunsul dat in numele Comisiei Europene, Holzner a aratat ca executivului de la Bruxelles ii lipsesc informatiile relevante referitoare la cadrul legal al proiectului South Stream si, de asemenea, Comisia nu are suficiente dovezi ca proiectul va servi cel mai bine interesele statelor membre.
Gazul cu care va fi alimentat South Stream va proveni din redirectionarea cantitatilor care tranziteaza conductele deja existente in Ucraina, ceea ce inseamna ca nu vor fi folosite noi surse de gaz. Obiectivul UE este sa diversifice sursele de aprovizionare cu gaz. O componenta-cheie pentru Coridorul Sudic este proiectul Nabucco, la care participa si Romania si care ar urma sa aduca gaz din Caspica, ocolind Rusia. Vocile spun  ca proiectele Nabucco si South Stream sunt considerate rivale. South Stream ar urma sa lege Rusia de Uniunea Europeana, ocolind Ucraina. Proiectul South Stream, in care Rusia, Bulgaria si Grecia sunt partenere, prevede construirea unei conducte de 300 de kilometri de la Burgas, pe litoralul bulgar al Marii Negre, pana la Alexandroupolis, pe coastele elene de la Marea Egee.
Rusia si Bulgaria au semnat un acord privitor la proiectul South Stream in ianuarie 2008, iar pregatirile financiare si tehnice trebuiau finalizate pana la mijlocul acestui an. La 16 iulie, Rusia si Bulgaria au semnat o foaie de parcurs cu privire la caracterisitile tehnice si economice ale sectiunii bulgare a conductei. Pentru sectiunea terestra a gazoductului au mai fost semnate acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Grecia, Ungaria, Slovenia, Croatia si Austria.
Gazoductul Nabucco, avand costurile estimate la 7,9 miliarde de euro, ar urma sa aiba o lungime o de 3.300 de kilometri si va aduce gaz din zona caspica in Europa, pentru a reduce dependenta UE de Rusia.

Bulgaria va primi gaze rusesti fara intermediari

Bulgaria va cumpara gazele rusesti direct de la Gazprom, au anuntat ministrul bulgar al economiei si energiei Traicio Traikov si omologul sau rus Serghei Smatko dupa ce au semnat, recent, o ‘foaie de parcurs’ pentru proiectul South Stream. ‘Am pus capat activitatii intermediarilor’, a declarat Smatko. El a precizat ca cele doua parti vor renunta la intermediari dupa expirarea contractelor existente de livrare a gazelor rusesti. Ministrul bulgar a precizat ca Bulgaria vrea niste preturi mai mici si a facut primul pas in acest sens. El a adaugat ca noile contracte de livrare a gazelor vor fi semnate pana la 30 iunie 2011.
Negocierile nu au fost deloc usoare, a recunoscut premierul bulgar Boiko Borisov care a asistat la ceremonia semnarii documentului referitor la South Stream, care a avut loc in palatul Evksinograd, nu departe de orasul Varna. Borisov i-a multumit ministrului Smatko pentru ca nu a plecat din tara vineri seara, cum era programat. Am negociat pana la ora 3 noaptea, a spus Borisov. Partea bulgara a explicat oficialilor rusi ca daca preturile raman nemodificate, consumatorii mari de gaze vor da faliment, iar cei mici vor alege un alt combustibil.
Bulgaria insista de mai mult timp pentru eliminarea intermediarilor. Aceasta aceasta cerere a fost formulata pentru prima data de presedintele Gheorghi Parvanov, in urma cu mai bine de un an. Decizia de sambata a fost salutata de toate partidele politice din Sofia. Rumen Ovcearov, fost ministru al economiei si energiei, a declarat ca aceasta este o veste buna. El a adaugat insa ca eliminarea intermediarilor trebuie sa fie mentionata intr-un contract oficial si sa nu ramana doar la nivel de declaratii. Martin Dimitrov, liderul partidului de dreapta Uniunea Fortelor Democratice, a salutat de asemenea intelegerea cu privire la eliminarea intermediarilor, dar a precizat ca cel mai important este sa fie diminuate preturile.
Aflat intr-o vizita in Bulgaria la inceputul lunii iulie, vicepremierul rus Viktor Zubkov s-a declarat foarte surprins de diferenta mare intre pretul la care Gazpromul vinde gazele Bulgariei si pretul final pentru persoanele fizice. El a subliniat ca gazele rusesti intra in Bulgaria la un pret de 339 dolari pentru o mie de metri cubi, iar clientii bulgari platesc 576 dolari pentru aceeasi cantitate. Zubkov a promis atunci ca va discuta cu premierul rus Vladimir Putin despre masurile care pot fi intreprinse pentru revizuirea pretului gazelor.

Rusia si Bulgaria vor intemeia o companie comuna pentru South Stream

Rusia si Bulgaria vor intemeia o companie comuna pentru realizarea proiectului pentru gazoductul South Stream, a anuntat vineri ministrul bulgar al economiei si energiei, Traicio Traikov, dupa intalnirea cu omologul sau rus, Serghei Smatko. Traikov a declarat ca aceasta companie comuna va fi creata pana in luna februarie 2011. Foaia de parcurs pentru proiectul South Stream, care urmeaza sa fie semnata, va include etapele si termenele concrete, a precizat Traikov. Ministrul bulgar a mai spus ca partea bulgara a gazoductului South Stream va costa 835 milioane de dolari. In opinia lui Traikov, negocierile cu partea rusa, care vor continua si sambata, merg bine. El crede ca partea rusa ar putea intelege cererea Bulgariei privind diminuarea preturilor, dar a precizat ca inca nu s-a ajuns la nicio intelegere in acest sens.
Ministrul a mai afirmat ca este adevarat ca si alte state europene cumpara gaze rusesti la acelasi pret ca si Bulgaria, dar ca aceste tari, spre deosebire de Bulgaria, au si alte surse de aprovizionare cu gaze. Deoarece Bulgara cumpara numai din Rusia, ar trebui sa beneficieze de un pret mai mic, crede Traicio Traikov. El a refuzat sa raspunda la intrebarea daca va semna foaia de parcurs pentru South Stream daca nu va obtine preturi mai mici la gazele rusesti.

Bulgaria scoate Romania din South Stream

Decizia Bulgariei de a ramane angajata in proiectul gazoductului South Stream, care prevede transportul gazelor rusesti pe sub Marea Neagra in Europa de Sud-Est, a scos, se pare, Romania din respectivul proiect, comenteaza presa rusa. Astfel, agentia de presa Regnum titreaza: ‘Sofia ramane in South Stream: asteptarile inselate ale Romaniei si alarma lui Ianukovici’. La inceput, mentioneaza agentia de presa citata, expertii au fost sceptici in privinta unui rezultat pozitiv al vizitei intreprinse marti de prim-vicepremierul rus Viktor Zubkov la Sofia, mai ales ca autoritatile bulgare anuntasera anterior inghetarea proiectului de oleoduct Burgas-Alexandroupolis si pe cel al centralei nucleare Belene, anticipand ca aceeasi soarta o va avea si South Stream.
In eventualitatea unei astfel de decizii, gigantul gazier rus Gazprom luase in calcul posibilitatea revizuirii traseului conductei de gaze in directia Romaniei, iar autoritatile de la Bucuresti au fost de acord, cu toate ca au continuat sa caute surse alternative de aprovizionare cu gaze in regiunea Marii Caspice, in special in Azerbaidjan, via Georgia – noteaza Regnum. Expertii citati de agentia de presa rusa sugereaza ca la schimbarea pozitiei Sofiei a contribuit faptul ca anul viitor expira contractul privind livrarea gazelor din Rusia in Bulgaria (aproximativ 3,2 miliarde de metri cubi de gaze pe an), precum si faptul ca partea bulgara nu a reusit sa gaseasca surse alternative de aprovizionare, desi incearca sa convina asupra unui acord privind importul a un miliard de metri cubi de gaze din Azerbaidjan incepand cu 2011. Astfel, comenteaza Regnum, sperantele Romaniei de a obtine acces la tranzitul unor volume importante de gaze rusesti nu au, se pare, sanse de materializare.

Acord turcesc

Republica Turcia isi va da acordul pentru constructia gazoductului South Stream pe sub apele sale teritoriale in luna noiembrie, a anuntat anterior vicepremierul rus Igor Secin. “Premierul turc Erdogan a afirmat ca Turcia sutine South Stream si ca in luna noiembrie a vor fi gata documente privind permisiunea de a incepe constructia gazoductului in zona economica a Turciei”, a spus Secin, care l-a insotit pe presedintele rus Dmitri Medvedev in vizita pe care a efectuat-o la Ankara.
Reamintim ca presedintele rus Dmitri Medvedev a efectuat o vizita in Turcia, in cadrul careia a semnat 17 acorduri, care vor permite Ankarei sa atraga investitii rusesti in valoare de 25 de miliarde de dolari. Doar pentru constructia primei centrale atomoelectrice din Turcia, Rusia va pune la dispozitie 20 de miliarde de dolari, iar pentru oleoductul Samsun-Ceyhan – 3 miliarde de dolari. Generozitatea Kremlinului trebuia sa convinga Ankara sa permita Rusiei constructia South Stream pe sub apele teritoriale ale Turciei. Totusi, studiul de fezabilitate privitor la traseul gazoductului nu a fost semnat.

Turkmenistanul continua cursa spre Marea Caspica

Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve.
In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Deturnarea gazului turkmen

Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei.
Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute.
Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.

Nabucco, la mana Turkmenistanului

Consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei, a declarat recent un partener implicat in negocieri, citat de mass-media de specialitate, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Ucraina cere acces la gazele din Asia

Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute luna trecuta la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis. “In prezent – spunea el – exporturile de gaz rusesc catre Ucraina aduc venituri nete de 236 dolari la mia de metri cubi, fata de 155 dolari din exporturile Gazprom catre Germania”. La Forumul de la Kiev a participat si controversatul om de afaceri Dmytro Firtash, presedintele consortiului RosUkrEnergo.

Parteneriat energetic la Marea Neagra

Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, alternativa AGRI a demarat prin intelegeri bilaterale intre statele partenere, urmate de semnarea, in aprilie, la Bucuresti, a unui Memorandum de transport al gazelor intre cele trei tari, urmand ca in perioada iunie-iulie 2010 sa se convina si asupra statului companiei ce se va ocupa de proiect si al carei sediu va fi la Bucuresti. Proiectul nu va fi nici substitut, nici alternativa pentru Nabucco, intrucat prin capacitatea sa, avuta in vedere, de 12 miliarde mc de gaze nu poate modifica sensibil actuala configuratie a Coridorului energetic sudic evocat de europenii ce vor sa reduca dependenta lor in materie fata de Rusia, au mai declarat sursele citate. Dar AGRI are o conotatie simbolica si poate fi realizat mai rapid, desi este mai costisitor. Nu va fi o conducta continua, caci presupune si o transbordare, prin imbuteliere, pe Marea Neagra, ceea ce inseamna si puncte de lichefiere (in Georgia) si de delichefiere (in Romania) a gazului, ceea ce va conduce automat la modernizarea si extiderea infrastructurii petroliere si portuare din porturile romanesti, respectiv georgiene.

Nabucco la butelie

Azerbaidjanul este dispus sa asigure gazul necesar proiectului caci, cu sale estimate la 2200 miliarde mc, poate face fata tuturor proiectelor in care este implicat, cum afirma ministrul Industrei si Energiei de la Baku, dar isi rezerva dreptul de a opta pentru e cele mai oportune, cum a tinut, tot el, sa precizeze.
Reamintim ca, in 2009, Azerbaidjanul a mai convenit o optiune de transport, de gaz natural comprimat, cu Georgia si Bulgaria. Triada de proiecte Nabucco, AGRI si cel ce include Bulgaria ar putea scoate din joc varianta conductei submarine romano-georgiene numita White Stream. Oricum, oficialii romani vor sa propuna UE sa faca din AGRI proiect european prioritar.
In timp ce presedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se afla la Ankara, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu semna pe 12 martie, la Baku, protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI, proiect la care vor participa firmele Romgaz, SOCAR (azera) si GOGC (georgiana). Prin noua ruta astfel creata vor putea fi transportate pana la 12 miliarde de metri cubi de gaze, respectiv cat intreaga productie anuala medie a Romaniei. Daca acest proiect se va dovedi ca fiind functionabil, Romania s-ar putea constitui intr-un fel de cap de pod pentru gazele azere de la Marea Caspica care vor fi apoi transportate inspre vest prin conducta Arad-Szeged si apoi spre sud prin conducta Giurgiu Ruse.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream(…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul.

Terminalul independentei

Guvernul de la Chisinau realizeaza studii pentru construirea unui terminal de gaze lichefiate in portul maritimo-dunarean Giurgiulesti, pentru a diminua dependenta de gazele rusesti, a declarat Ilarion Popa, vice-ministru al Economiei din Republica Moldova, prezent la Neptun la forumul regional pe teme energetice FOREN. „Republica Moldova depinde in totalitate de gazele rusesti. Si pentru producerea de energie, centrala care aprovizioneaza tara functioneaza tot pe gaze de la Gazprom”, a aratat Popa, citat de mass-media de la Bucuresti. „Trebuie sa gasim solutii pentru acest lucru, altfel rusii ne arata degetul energetic”, a mai spus oficialul de la Chisinau. Mai mult, sistemul energetic moldovenesc a acumulat datorii de 2,4 miliarde de dolari catre Gazprom, a mai precizat oficialul de la Chisinau.
Mass-media de la Bucuresti mai subliniaza faptul ca Romania are, de asemena, in plan realizarea unui terminal de gaze lichefiate. Gazele ar urma sa provina din Azerbaidjan, lichefiate in Georgia, apoi transportate cu vase speciale la Constanta. In portul romanesc vor fi regazeificate si incarcate pe conducte, pentru a ajunge in restul Europei. Concomitent, si Ucraina a anuntat ca analizeaza posibilitatile tehnice de construire a unui terminal de gaze lichefiate, de mare capacitate, in regiunea portului Odessa.

Bucurestiul, calul de bataie al Gazprom

Anterior, serviciul de presa al Ministerului Economiei de la Bucuresti a reiterat ca Romania ar putea fi una dintre tarile care vor fi tranzitate de gazoductul South Stream, avand in vedere pozitia sa geografica, dar traseul definitiv al conductei nu a fost inca stabilit.
Anuntul autoritatilor de la Bucuresti venea la scurt timp dupa ce Alexei Miller, director general al grupului rus Gazprom, a declarat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Romania nu mai poate lua locul Bulgariei in proiectul South Stream, dar ar putea fi construit un tronson catre aceasta, fie pe sub Marea Neagra fie pe teritoriul bulgaresc. “Poate fi construit un tronson maritim sau pe teritorul Bulgariei (care sa lege South Stream de Romania, n.r.). Deocamdata este vorba doar despre idei”, a declara Miller, citat de mass-media rusa. El a subliniat ca Romania si-a aratat interesul fata de acest proiect si ca discutiile cu Bulgaria au avut succes, iar proiectul evolueaza conform programului.
Reamintim ca in decembrie 2009, directorul general adjunct al grupului rus de stat, Alexandr Medvedev, a declarat ca Gazprom are si alte optiuni, printre care Romania, pentru construirea gazoductului South Stream, in cazul in care Bulgaria renunta sa participe la dezvoltarea proiectului.
La randul sau, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, declara, la inceputul lunii martie 2010, ca Transgaz a primit o invitatie oficiala pentru a adera la South Stream, stire neconfirmata de serviciul de presa al Gazprom.

Romania deschide Marea Neagra pentru South Stream

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat anterior la Tokyo, unde participa la un important forum economic romano-japonez, ca Romania a dat un raspuns pozitiv Federatiei Ruse in vederea inceperii prospectarilor in zona economica exclusiva a Romaniei de la Marea Neagra. ”Va pot informa ca am dat deja un raspuns pozitiv rusilor, care ne-au cerut sa le permitem sa inceapa prospectarea in zona economica a Romaniei care e situata pe Marea Neagra”, a spus Basescu, raspunzand astfel unei intrebari adresate de reprezentantul unei companii japoneze. Reamintim ca anterior, mai multe companii japoneze si-au manifestat periodic interesul pentru a participa la construirea viitoarelor gazoducte din regiunea Marii Negre.
Traian Basescu a precizat ca Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, promoveaza cu prioritate proiectul energetic Nabucco, in privinta caruia a semnat un acord. ”Dar, in acelasi timp, nu avem nimic impotriva South Stream. Nimeni nu va bloca accesul proiectului rusesc spre Marea Neagra. Romania nu este impotriva South Stream, dar vom sprijini prioritar Proiectul Nabucco, care este un proiect UE. (…) Nu suntem impotriva South Stream, dar sustinem ca prioritate proiectul european, Nabucco” a mai afirmat Basescu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Gazprom masoara Marea Neagra

Romania si-a dat acordul ca Gazprom sa faca masuratori in Marea Neagra, pentru proiectul gazoductului South Stream, cu conditia ca cel mai mare producator de gaze din lume, Gazprom, sa respecte legislatia din Romania, a declarat la sfarsitul anului trecut, secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, citata de mass-media de la Bucuresti. Aceste masuratori nu au demarat inca, iar intalnirea dintre cele doua parti, care trebuia sa aiba loc in Romania, a fost amanata, din cauza situatiei politice din Romania. De asemenea, reprezentantii transportatorului de gaze din Romania, Transgaz, au declarat ca pana acum au transmis Gazprom cateva detalii tehnice pe care acestia le-au cerut. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat in repetate randuri ca oricum South Stream va trece prin partea romaneasca a Marii Negre, relateaza pagina online a postului Realitatea.

Ambitii energetice

Proiectul South Stream, care presupune costuri de constructie de circa 15 de miliarde euro, prevede transportul anual a 31 miliarde metri cubi de gaz – cu posibilitatea cresterii capacitatii la 63 miliarde metri cubi ulterior – din Asia Centrala catre Europa, evitand Ucraina, cu care Moscova a avut deja mai multe conflicte legate de tranzitul gazului rusesc catre principalele piete europene. Primele livrari prin South Stream ar trebui sa inceapa in 2015, desi initial era vorba de 2013. South Stream va fi alimentat cu gaz din Rusia, Asia Centrala si Kazahstan, potrivit Moscovei. South Stream urmeaza sa treaca pe sub Marea Neagra, legand Rusia de Bulgaria, de unde se va imparti in doua, o parte indreptandu-se spre Serbia si Austria, cealalta spre Grecia si Italia. Reamintim ca mai multi analisti si-au manifestat scepticismul fata de argumentele economice si de fezabilitatea South Stream din cauza faptului ca specificitatea fundului Marii Negre presupune o tehnologie mai avansata, iar costurile sunt mai mari.
Proiectul energetic South Stream este in concurenta cu un alt proiect, Nabucco, un gazoduct european cu o lungime de 3.300 de kilometri, care are ca scop alimentarea Uniunii cu gaz din regiunea caspica, ocolind Rusia. Potrivit proiectului initial, South Stream urmeaza sa treaca pe sub Marea Neagra, legand Rusia de Bulgaria, de unde se va imparti in doua, o parte indreptandu-se spre Serbia si Austria, cealalta spre Grecia si Italia. O ramificatie a gazoductului din sectorul maritim ar putea fi construita spre Romania in cadrul proiectului de gazoduct South Stream, a declarat la inceputul luni octombrie seful companiei ruse Gazprom, Aleksei Miller, potrivit RIA Novosti.

Sprijin romanesc

Cel mai mare producator de gaze din lume, Gazprom, a solicitat Romaniei suportul tehnic pentru activitatile de foraj in Marea Neagra, in vederea construirii conductei South Stream, iar ministerul roman al Economiei i-l va acorda, conform unui comunicat emis recent de serviciul de presa al ministerului. Autoritatile romane au mai discutat la Moscova cu reprezentantii Gazprom despre problema importului direct de gaze naturale, iar Gazprom se va implica in realizarea studiului privind depozitul de gaze de la Roman-Margineni, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu.
“Am reluat proiectele de colaborare intre Romgaz si Gazprom, privind importul direct de gaze, dezvoltarea capacitatilor de inmagazinare pe teritoriul Romaniei, precum si dezvoltarea retelei de tranzit a gazelor. De asemenea, am vorbit si despre implicarea Gazprom in proiecte privind termocentralele din Romania. Le-am vorbit de faptul ca Romania are termocentrale pe gaze cu o putere instalata de 3.000 MW. Impreuna cu Gazprom, vom dezvolta proiecte in privinta termocentralelor”, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu, citat de mass-media de la Bucuresti.

Proiecte comune

Potrivit reprezentantilor Ministerului Economiei, depozitul de gaze Roman-Margineni poate fi un proiect win-win pentru ambele parti. In acest context, reprezentantii Romgaz au prezentat un proiect de memorandum pentru aceasta colaborare, urmand ca partea rusa sa analizeze documentul. “Totodata, avand in vedere ca in anul 2011 vor expira actualele contracte de furnizare a gazelor naturale rusesti in Romania, a avut loc si o discutie de principiu referitoare la necesitatea demararii negocierilor pe aceasta tema in perioada urmatoare”, au mai spus reprezentantii ministerului, citati de agentiile de presa.
De asemenea, potrivit datelor transmise de Romgaz, la inceputul lunii martie, producatorul national de gaze incearca sa coopteze proiectantul de specialitate al Gazprom in definirea unor faze ale studiului de fezabilitate pentru depozitul de gaze de la Roman-Margineni, pentru a face proiectul mai atractiv pentru investitori. Reprezentantii Romgaz estimeaza de asemenea ca investitiile pentru acest depozit de gaze s-ar putea ridica la 500 milioane euro, iar capacitate de stocare ar putea ajunge la doua miliarde metri cubi gaze.
In cadrul vizitei intreprinse in Federatia Rusa in perioada 20-21 mai, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a avut miercuri intalniri cu ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko. Adriean Videanu i-a propus acestuia posibilitatea dezvoltarii comune a unor centrale electrice care sa functioneze pe gaze. Reprezentantii Gazprom, Romgaz si Transgaz au discutat si la Bucuresti, pe 29 octombrie 2008, despre posibila colaborare dintre gigantul rusesc si companiile romanesti pentru dezvoltarea capacitatilor de depozitare si de tranzit a gazelor pe teritoriul Romaniei si despre proiectul gazoductului South Stream.

Nabucco vs. South Stream

Proiectele Nabucco si South Stream sunt complementare, ele nu se exclud, iar zona Marii Negre este esentiala, intrucat uneste zona Caspica de Europa, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni, prezent la Black Sea Energy and Economic Forum, la Bucuresti, citat de agentiile de presa. “In timp ce South Stream este proiectata a fi aprovizionata cu gaz rusesc, de cealalta parte, gazoductul Nabucco intentioneaza sa aprovizioneze Europa cu gaze din alte surse. Daca proiectul South Stream prevede transportul anual a maxim 63 miliarde metri cubi de gaz, capacitatea Nabucco ar fi de cel mult 31 miliarde metric cubi gaze anual. Deci oricum nu e suficient”, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni. Acesta considera ca exista un apetit crescut pentru gaz in Europa Centrala si de Vest, iar consumul este in continua crestere. “Trebuie sa gasim rute care sa uneasca Europa de regiunea Caspica. Este loc pentru o conducta aditionala in nord. Pentru a ne implica efectiv, trebuie sa fim atenti la toate provocarile si oportunitatile din zona Marii Negre. Marea Neagra este foarte importanta pentru Eni. Cu Romania si Bulgaria acum membre ale UE, granita este la Marea Neagra. Vorbim de o zona care reuneste zona Caspica cu pietele europene”, a mai subliniat Scaroni.
Omul de afaceri Dinu Patriciu, prezent la eveniment, a spus ca “este convins ca Nabucco si South Stream sunt doua proiecte in competitie. Suntem capatul vestic al Marii Negre, intr-o lume care are nevoie de podul dintre Est si Vest, care este deasupra acestei mari. Democratia trebuie sa treaca spre Caucaz”.
Reamintim ca ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, a declarat ca South Stream va fi gata inainte de proiectul european rival Nabucco. “Consider ca South Stream are toate sansele sa fie realizat inainte de Nabucco. Nabucco se confrunta cu mai multe probleme, care trebuie rezolvate”, a declarat Smatko. “Nu cred ca partenerii care vor furniza resursele pentru Nabucco vor fi liberali cu privire la pret”, a adaugat el.

Axa energetica Moscova-Ankara

Turcia a autorizat Rusia sa  intreprinda lucrari de explorare pentru a realiza gazoductul South Stream, a anuntat premierul turc Recep Tayyip Erdogan in urma intalnirii cu omologul sau rus Vladimir Putin, informeaza agentiile de presa internationale, citate de Hotnews. Putin a mers la Ankara sa ceara acordul partii turce pentru a incepe studii geologice si explorari submarine care ar permite inceperea lucrarilor la gazoduct. Decizia se inscrie intr-un pachet de acorduri privind cooperarea pe domeniul gazului si petrolului intre cele doua tari.
Erdogan a mai anuntat semnarea unui acord privind extinderea dupa 2011 a contractului de livrare de gaz cu Rusia si alte doua acorduri privind participarea Rusiei la proiectul oleoductului Samsun-Ceyhan si extinderea conductei Blue Stream spre Siria, Liban, Israel si Cipru. “In spiritul care anima relatiile noastre bilaterale, am acceptat solicitarea Rusiei de a efectua studiile necesare inceperii constructiei gazoductului South Stream”, a spus Erdogan la conferinta de presa, potrivit AFP.
La randul lui, Vladimir Putin a spus ca South Stream este o alternativa la proiectul sprijinit de UE, Nabucco, insa nu este un proiect concurent. Semnarea acordului pentru South Stream a avut loc in prezenta premierului italian Silvio Berlusconi, participarea lui la eveniment fiind explicata prin faptul ca grupul italian Eni este partenerul principal al Gazprom in realizarea South Stream.
Semnarea acestui acord deschide ruta gazoductului spre Bulgaria ocolind Ucraina, despre care o serie de sustinatori ai proiectului spuneau ca ar putea ingreuna eforturile ruse, interzicand construirea gazoductului prin apele sale teritoriale. In acest caz, situatia pare rezolvata si South Stream pare a avea cale libera, iar Gazprom situatia simplificata, insa mai este un element. Premierul bulgar Borisov a anuntat ca vrea sa revada acordul incheiat cu Gaprom privind participarea Bulgariei la constructia gazoductului.
Daca interesul Rusiei pentru South Stream poate fi tradus in dorinta de a-si proteja cota de 25% din piata europeana a gazului, participarea Turciei indica marile ambitii regionale ale Ankarei, care se extind dincolo de traditionala cooperare cu aliatii sai occidentali. Mai mult, faptul ca Turcia a semnat si acordul pentru Nabucco, in urma cu o luna, indica dorinta sa de a deveni si un hub energetic in regiune.

Rusia in oleoductul Samsun – Ceyhan

In schimbul participarii Turciei la South Stream, Moscova va sustine Turcia in cateva proiecte energetice. Unul dintre ele este oleoductul Samsun – Ceyhan, care ar trebui sa uneasca Marea Neagra cu terminalul de petrol de la Mediterana, Ceyhan. Scopul acestui proiect este de a crea o alternativa la transportul petrolului din Rusia si Kazahstan prin stramtorile Bosfor si Dardanele. Este un proiect al ENI si al companiei turce Calik Enerji si isi cauta investitori, in conditiile in care costurile proiectului sunt estimate la doua miliarde de dolari.

Prima centrala nucleara turca

In plus, Rusia va ajuta Turcia sa construiasca prima sa centrala atomica. Proiectul a fost deja contestat de 20 de protestatari de la Greenpeace, care au manifestat in Ankara, in timp ce premierii celor doua tari erau in discutii. Un consortiu format din companiile rusesti Inter RAO, Atomstriexport si cea turca Park Teknik a fost singurul care a participat la licitatii pentru constructia centralei nucleare. Ministrul turc al energiei a spus miercuri sa asteapta ca firmele ruse sa reduca pretul pe care vor sa il ceara pentru energia produsa de centrala. Intre timp, Turcia a intarziat o decizie finala privind oferta inter RAO-Atomstroexport, asteptand o revizuire a pretului energiei. Centrala ar trebui sa fie operationala in 2016.
Potrivit Guvernului rus, propunerea rusa prevede construirea a patru reactoare cu o putere totala de 1.200 de megawati. Electricitatea va fi vanduta cu un pret fix pana in 2030, apoi la pretul pietei. Primul reactor ar urma sa fie dat in folosinta in 2016, iar celelalte trei la un interval de un an de zile unul de altul. Costul constructiei este estimat la 21 de miliarde de dolari (14,6 miliarde de euro).

Rusia respinge Carta Energetica

In ziua discutiilor atator proiecte energetice, Rusia respinge oficial Carta Energetica printr-un decret semnat de premierul Vladimir Putin, informeaza AFP. Decretul informeaza asupra “intentiei Federatiei Ruse de a nu deveni membru al Cartei Energetice” semnata de Rusia in 1994. Presedintele Medvedev a propus in aprilie o noua Carta Energetica pentru a inlocui vechiul document adoptat in 1991, pe care Moscova refuza sa il ratifice. Europenii insa au aratat ca sunt dispusi sa asculte propunerile Rusiei privind o carta energetica insa nu exista niciun motiv pentru renuntarea la pactul existent. “Nu vom renunta la acorduri care exista deja de ani buni. Suntem deschisi sa discutam propunerile Rusiei, construind insa pe acordurile existente, fara a distruge si a pune sub presiune sistemul deja existent”, a spus Barroso. Ambele parti au ramas pe aceeasi pozitie si dupa ultimul summit UE-Rusia, care a avut loc in luna mai.
Decretul premierului Putin este “un nou gest politic” prin care Rusia vrea sa arate Occidentului ca are propria sa agenda, spune un fost ministru rus al energiei, potrivit AFP, si faptul ca a fost dat intr-o zi in care a mai obtinut si victoria privind cooptarea Turciei in South Stream nu este intamplatoare. Documentul pe care refuza Moscova sa il ratifice obliga partile – tarile est-europene si fostele republici sovietice – sa faciliteze tranzitul materiilor si produselor energetice pe teritoriile lor si interzice intreruperea sau reducerea furnizarii de energie in cazul unor litigii privind modalitatile de tranzi

Baku lasa Nabucco fara gaz

Republica Azerbaidjan a amanat pana in 2017 lansarea celei de-a doua faze a proiectului Sah-Deniz, in sectorul sau de la Marea Caspica, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia a fost luata din cauza imposibilitatii de a exporta gaz in Europa, au declarat surse oficiale azere, sub protectia anonimatului. Reamintim ca autoritatile de la Baku luasera anterior decizia de a amana inceperea lucrarilor din 2013-2014, pentru 2016, ceea ce pune sub semnul intrebarii constructia gazoductului european Nabucco. Momentan Azerbaidjan si Turcia duc negocieri privind aprovizionarea cu gaz, tarifele pentru gaz, pentru livrare, precum si cantitatea aprovizionarilor in Turcia si Europa. Faptul ca Turcia si Azerbaidjan nu au ajuns la un acord blocheaza inceperea proiectului Nabucco, conceput pentru a reduce dependenta energetica a Europei de Rusia, relateaza mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti.

Rezerve strategice

Uniunea Europeana nu a luat inca decizia finala privind investitiile in proiectul Nabucco, a doua faza a proiectului de la Sah-Deniz fiind considerata resursa de baza pentru gazoductul Nabucco. Azerbaidjanul vrea ca Turcia sa plateasca pretul de piata pentru gaz, care momentan ajunge la 120 de dolari pentru mia de metri cubi. Mai mult, negocierile pentru gaz au accentuat diferendele economice dintre cele doua tari, Azerbaidjanul avertizand ca ar putea redirectiona livrarile de gaz spre alte tari, dovada in acest sens fiind acordurile energetice recente incheiate cu Republica Islamica Iran si Federatia Rusa. Rezervele campului gazifer de la Sah-Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi. Potrivit estimarilor Companiei petroliere de stat a Republicii Azerbaidjan, lansarea fazei a doua a proiectului Sah-Deniz este estimata la 20 de miliarde de dolari.

Termen provizoriu

Transportul gazelor naturale prin conducta Nabucco va incepe cel mai devreme in 2018, a declarat comisarul european pentru energie, intr-un interviu publicat de cotidianul Süddeutsche Zeitung, citat de mass-media de la Bucuresti. In opinia lui Günther Oettinger, cu toata aceasta intarziere, Nabucco ramane un proiect prioritar al Uniunii Europene. Sansele realizarii acestei investitii au cresut substantial in ultimele luni. Daca in luna septembrie a anului trecut aceste sanse erau de numai 30%, acum acestea sunt de aproximativ 65%, a adaugat comisarul Günther Oettinger.
Anterior comisarul european a madeclarat ca gazoductul Nabucco ar putea reduce incepand din 2018 dependenta energetica a UE fata de Rusia, dar este mai degraba “o mareata viziune de viitor” decat o prioritate imediata pentru Comisia Europeana. “Nabucco ar trebui sa primeasca unda verde definitiva inainte de sfarsitul anului 2010 (…), dar nu va reglementa problema energetica a Europei decat dupa cativa ani”, a adaugat comisarul pentru energie Günther Oettinger. “Este o viziune mareata. Dar este si o provocare enorma, pentru ca trebuie sa-i puna de acord pe toti cei 15 sau 20 de parteneri ai proiectului”, a mai precizat oficialul european.

Declaratii confuze

Conform declaratiei Comisarului european pentru Energie Günther Oettinger, darea in exploatarea a gazoductului Nabucco va avea loc cel mai devreme in 2018, cu 4 ani mai tarziu decat era planificat. Potrivit lui, posibilitatea ca hotararea privind constructia gazoductului sa fie aprobata este de aproximativ 65 %. Acest gazoduct care va furniza gaze din Asia Centrala in Europa si va asigura independenta fata de gazul rusesc, ramane un proiect „de prestigiu” al UE, a remarcat  Oettinger. Totodata, conform agentiei internationale Reuters, conducerea consortiului international pentru constructia Nabucco a declarat ca nu au fost adoptate nicio hotarare privind amanarea sau anularea proiectului. Toate autorizatiile de constructie au fost primite si constructia va incepe in 2011, iar in 2014 vor incepe livrarile de gaze, care initial vor fi de 8-10 miliarde mc,  si treptat vor creste pana la 31 miliarde mc. Singura necunoscuta ramane aceea ca nu se stie cine va livra gazele. In calitate de potentiale surse de gaze sunt Azerbaidjan, Turkmenia si Iran, dar nu afost semnat nici un document in acest sens cu nici una din aceste tari. Doar Azerbaidjanul si-a dat acordul de principiu la inceputul acestui an.

Comisar anti-Nabucco

Agentia de presa KARADENIZ PRESS a relatat anterior ca germanul Gunther Oettinger, comisar al Energiei, intentioneaza sa nu acorde o prioritate sporita proiectului Nabucco, care pana in prezent era unul dintre principalele obiective ale politicii energetice a Uniunii Europene. Viitoare intentii ale lui Oettnger au venit in urma unor intrebari adresate la audierile din Parlamentului European de catre eurodeputatul roman Adina Valean. Candidatul, in acel moment, pentru portofoliul european al Energiei a raspuns ca Nabucco este un proiect foarte costisitor, care are sens numai daca se poate asigura transportul rezurselor energetice pe termen lung. “Nabucco este un proiect foarte costisitor si va avea sens numai daca vom putea asigura pe termen lung securitatea transportului pentru intregul volum energetic avut in vedere”, a Gunther Oettinger. In acest sens, el a atras atentia ca exista probleme privind posibilele tari furnizoare de gaz care inca nu au parcurs toate etapele democratizarii si in care nu sunt indeplinite toate criteriile de securitate. “O sa ma concentrez, alaturi de colegii mei, ca tratatele semnate pentru Nabucco cu aceste state furnizoare sa fie ferme si foarte sigure”, a declarat spus comisarul propus de Germania. El a atras atentia ca Azerbaidjanul este o tara de incredere, care doreste sa isi dezvolte relatii stranse cu ea si cu care se pot dezvolta proiecte sigure. Europarlamentarul roman Adelina Valean nu a parut multumita de raspunsul lui Oettinger. “Pentru a fi viabil Nabucco trebuie sa fie reconfigurat pe alte rute, dar aceasta este doar opinia mea si poate o veti lua in considerare in timpul mandatului dumneavoastra”, a comentat Valean.

Triunghi energetic amoros

Pentru ca avea dreptul si la o intrebare suplimentara, Valean l-a chestionat pe comisarul german despre “triunghiul amoros dintre Rusia, Ucraina si UE, construit pe tema gazelor”. Oettinger, care a fost amuzat de intrebare sau de modul in care a fost ea formulata, a raspuns ca, intr-adevar, acest “triunghi amoros” este unul periculos, dar ca UE a reusit sa fructifice pozitiv participarea sa la aceasta formula si ca, prin contacte apropiate cu Kievul si Moscova, a reusit sa depaseasca perioadele dificile si de criza. “Criza gazelor de anul trecut a fost un fel de test pentru intregul sistem energetic european si cred ca toti cei implicati au invatat multe din acest episod. Ca umare a acestei crize s-au luat masuri foarte curajoase”, a spus germanul, completand ca in UE ar trebui sa existe tratate de solidaritate care se intre in vigoare pe timp de criza.

Independenta spre ratare

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana, ca alternativa la importul din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie 2009, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Austria, anexata la South Stream

Federatia Rusa si Austria au semnat un acord pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream, destinat aprovizionarii Europei cu gaze naturale, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul a fost semnat in capitala austriaca Viena de catre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si de ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, in prezenta premierului rus, Vladimir Putin, si a cancelarului austriac, Werner Faymann. Separat, presedintele Gazprom, Alexei Miller, si presedintele OMV, Wolfgang Ruttensdorfer, au semnat un acord cadru pentru colaborarea celor grupuri energetice, relateaza sursele citate.
Premierul rus, Vladimir Putin a subliniat ca South Stream este un “proiect concurent” pentru Nabucco, unde un partener important este OMV. Putin a pus din nou sub semnul indoielii realizarea proiectului Nabucco, afirmand ca “inainte de a construi ceva, trebuie asigurata semnarea contractelor de livrare de gaze naturale”, facand aluzie la incertitudinile legate de sursele de gaze pentru Nabucco.
La randul sau, cancelarul austriac, Werner Faymann, a amintit ca circa 70% din necesarul de gaze al Austriei este importat din Rusia si a adaugat ca livrarile efectuate prin intermediul South Stream sunt complementare energiei din resurse regenerabile. Studiul de fezabilitate al tronsonului austriac al gazoductului va fi terminat la finele acestui an, se arata intr-un comunicat al OMV. Decizia finala asupra investitiilor pe care grupul le va face in proiect va fi luata in urmatoarele 18 luni.

Diplomatie energetica

Inaintea semnarii intelegerii cu Austria, Federatia Rusa avea incheiate acorduri bilaterale cu alte state de tranzit, respectiv Bulgaria, Grecia, Serbia, Slovenia si Ungaria. Pe langa Eni, grupul francez EDF a anuntat ca se va alatura consortiului care va construi South Stream. Gazoductul, cu o lungime de circa 900 de kilometri, va trece pe sub Marea Neagra, din Novorosisk pana la Varna, in Bulgaria. Proiectul este dezvoltat de Gazprom, cel mai mare producator si exportator de gaze naturale din lume, si de grupul italian Eni. Gazoductul va avea o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea extinderii la 63 de miliarde de metru cubi pe an, urmand sa transporte 35% din volumul total de gaze destinate Europei. Primele livrari sunt estimate pentru sfarsitul anului 2015, oficialii avand unele rezerve fata de stabilirea unui termen limita. “Este o perioada foarte dificila. Suntem in 2010, avem mai putin de sase ani pana la lansarea livrarilor, programul este strans”, au declarat surse Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul.

South Stream prin Romania

„Toate proiectele energetice din zona sudica a Europei – South Stream, Nabucco, AGRI – vor trece prin Romania”, a declarat anterior fostul ministru al Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Adriean Videanu, la videochatul cotidianului Gandul. “Ca efort pe care Ministerul Economiei l-a facut anul trecut, toate proiectele pe zona sudica, intr-o forma sau alta, trec prin Romania. Am reusit sa deschidem dialogul inclusiv cu rusii. South Stream trece prin Romania, Nabucco trece prin Romania, AGRI trece prin Romania. Majoritatea proiectelor energetice pe culoarul sudic trec prin Romania, ceea ce face din Romania un jucator foarte important”, a afirmat Videanu, citat de Agerpres. Oficialul MECMA a precizat ca proiectul Azerbaidjan Georgia Romania Interconect (AGRI) este cel mai rapid si eficient proiect dintre cele ce urmeaza sa fie dezvoltate in regiune. Romania, Georgia si Azerbaidjan au semnat, la inceputul lunii aprilie, la Bucuresti, Memorandumul de intelegere pentru realizarea proiectului AGRI, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania.
Reamintim ca la mijlocul lunii februarie, Gazprom anunta intr-un comunicat, in urma unei intalniri desfasurate la Bucuresti intre vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, si ministrul roman al economiei, Adriean Videanu, ca Romania a confirmat interesul pentru participarea la proiectul South Stream si a transmis partii ruse datele solicitate anterior, necesare pentru pregatirea studiului de fezabilitate pentru varianta de traseu a gazoductului pe teritoriul Romaniei.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *