Gambitul turcesc: Gazprom abandonează un important proiect gazifer

de | iun. 5, 2025 | Știri | 0 comentarii

Gigantul rus Gazprom a abandonat, pe tăcute, planurile care vizau dezvoltarea unui nou hub de distribuție a gazelor naturale în Turcia, închizând astfel ușa unei posibile oportunități de a recuceri un cap de pod pe piața din Europa, pierdută în urma invaziei rusești din Ucraina. Gambitul turcesc În condițiile în care conductele Nord Stream nu […]

Gigantul rus Gazprom a abandonat, pe tăcute, planurile care vizau dezvoltarea unui nou hub de distribuție a gazelor naturale în Turcia, închizând astfel ușa unei posibile oportunități de a recuceri un cap de pod pe piața din Europa, pierdută în urma invaziei rusești din Ucraina.

Gambitul turcesc

În condițiile în care conductele Nord Stream nu funcționează iar tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a încetat la 1 ianuarie 2025, Gazprom a studiat varianta unui hub în Turcia, țară cu care Rusia este conectată prin două importante conducte de gaze, ca o modalitate de a reveni în Europa, regiune care înainte de 2022 era cea mai mare piață de export a grupului controlat de Kremlin.
Însă, sursele din apropierea acestui dosar, citate de mass-media de profil, susțin că, după mai multe luni în care a analizat diferite opțiuni, Gazprom a ajuns la concluzia că proiectul nu este viabil și a oprit în mare parte lucrările.
Acest deznodământ pare să închidă o oportunitate pentru ca Gazprom să reia cel puțin o parte din livrările de gaze spre Europa, care odată îi aduceau venituri de opt miliarde de dolari pe lună. Cu toate acestea, o parte din oficialii de la Gazprom au fost, încă de la început, sceptici cu privire la posibilitatea ca planul turcesc să funcționeze, au precizat sursele care au dorit să își păstreze anonimatul.

Plan prezidențial

În luna octombrie 2022, la câteva săptămâni după explozia misterioasă la conductele Nord Stream, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat ideea unui hub de distribuție a gazelor în Turcia. Potrivit planului prezentat de Putin, Turcia ar fi urmat ca, la o dată ulterioară, să beneficieze de livrări de gaze rusești echivalente cu cele ale gazoductului Nord Stream, adică aproximativ 55 miliarde metri cubi pe an. Proiectul ar fi implicat amplasarea de noi conducte de-a lungul Mării Negre dar ar fi fost ‘viabil din punct de vedere economic’ și mai sigur decât alte rute europene, estima liderul de la Kremlin.
În pofida sprijinul exprimat de Putin, proiectul s-a lovit de obstacole serioase. Capacitățile libere ale conductelor dinspre Turcia spre Grecia și Bulgaria sunt mult prea limitate pentru a putea gestiona cantități semnificativ mai mari de gaze. Asta a redus perspectivele pentru un hub turcesc cu propriul său indice de preț. În plus, autoritățile de la Ankara nu au fost dispuse să permită Gazprom să participe la activitățile de comercializare a gazelor, ceea ce ar fi limitat influența Rusiei asupra viitorului hub, au precizat sursele citate de Bloomberg. Pe de altă parte, Uniunea Europeană avansează cu un plan propriu care vizează interzicerea importurilor de gaze rusești de la finele lui 2027.

Neînțelegeri pe axa Moscova-Ankara?

Sursele au dezvăluit că ideea hub-ului din Turcia nu a venit de la Gazprom ci s-a născut în cercurile apropiate Kremlinului. Chiar dacă au fost surprinși să îl audă pe Putin cum promovează public acest proiect, managerii de la Gazprom au început să lucreze în mod activ la acest proiect. Însă după ce a analizat detaliile propunerii, conducerea Gazproim și-a pierdut interesul. Conform discuțiilor inițiale, Turcia intenționa să comercializeze singură gazele livrate de Rusia spre viitorul hub, iar Gazprom ar fi urmat să acționeze doar ca furnizor, însă gigantul rus nu este dispus să confere Turciei un control atât de mare, au dezvăluit sursele.

Colaborarea energetică dintre Rusia și Turcia a început în 1984, odată cu semnarea primului acord privind livrarea gazului sovietic către Turcia prin conducta „Trans-Balkan Pipeline”, inaugurată efectiv în 1987. Gazprom a devenit rapid un furnizor strategic pentru piața turcă, acoperind în mod constant peste jumătate din consumul de gaze naturale al țării.

În această perioadă, relația energetică ruso-turcă a fost strict pragmatică, fără o dimensiune geopolitică puternică, bazându-se în principal pe nevoile energetice ale Turciei în contextul creșterii economice rapide.

Cooperare strategică

Începând cu anii 2000, relațiile energetice dintre Gazprom și Turcia s-au consolidat semnificativ prin proiecte noi și extinderea celor existente, cum este Blue Stream, conductă subacvatică inaugurată în 2003, conectând direct Rusia și Turcia prin Marea Neagră. Blue Stream a fost un moment-cheie, făcând din Turcia al doilea cel mai mare importator de gaze naturale rusești după Germania.

În această perioadă, Gazprom a susținut permanent rolul strategic al Turciei ca hub energetic pentru Europa, în timp ce Turcia a devenit tot mai dependentă de gazul rusesc, care acoperea până la 55-60% din consumul total al țării.

După criza din Ucraina din 2014 și deteriorarea relațiilor Rusiei cu Europa, Gazprom a căutat noi rute alternative către piața europeană. În decembrie 2014, Vladimir Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan au lansat ideea unei noi conducte de gaz – TurkStream. Proiectul urmărea să ocolească Ucraina și să livreze gaze către Turcia și apoi către Europa de Sud și Balcani.

În noiembrie 2015, după ce Turcia a doborât un avion militar rusesc lângă granița cu Siria, relațiile bilaterale au fost afectate profund, iar proiectul TurkStream a fost suspendat temporar. După reconcilierea din 2016, TurkStream a fost reluat și finalizat rapid. Gazele naturale au început să fie livrate către Turcia prin această conductă în ianuarie 2020.â

Ambiții regionale

Începând din 2020, relațiile Gazprom-Turcia au devenit tot mai complexe, balansând între cooperare economică și competiție geopolitică. În perioada 2020-2022, Turcia și-a extins importurile de gaze naturale lichefiate (LNG) din alte surse (Qatar, SUA, Algeria), reducând gradual dependența exclusivă de Gazprom. Această diversificare a redus influența Gazprom asupra Turciei.

În același timp, Turcia a început să folosească infrastructura TurkStream pentru a-și consolida statutul de hub energetic regional, facilitând distribuția gazului către Balcani (Serbia, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Ungaria).

Pe fondul invaziei rusești în Ucraina din 2022, relația dintre Turcia și Gazprom a devenit și mai complexă. Turcia a profitat de context pentru a negocia prețuri mai avantajoase cu Gazprom, simultan menținând o politică externă independentă față de sancțiunile occidentale asupra Rusiei.

Relația Gazprom-Turcia este una profund ambivalentă, marcată de interdependență economică, dar și de tensiuni geopolitice continue. Economic, Turcia rămâne unul dintre principalii clienți ai Gazprom, dar influența rusă asupra Turciei a scăzut treptat prin diversificarea aprovizionării energetice a Turciei.

Politic și strategic, colaborarea Gazprom-Turcia reflectă echilibrul complicat al intereselor regionale. Turcia va continua probabil să navigheze între Rusia și Occident, păstrând o poziție flexibilă și pragmatică.

Abandonarea recentă a proiectului hub-ului energetic reflectă o realitate geopolitică și economică nouă în regiune: dependența de Rusia devine tot mai puțin sustenabilă și atractivă pentru Europa, în timp ce Turcia încearcă să-și consolideze independența energetică și să joace un rol regional mai autonom. Astfel, viitorul relațiilor Gazprom-Turcia rămâne deschis, în funcție de evoluțiile geopolitice, de politicile energetice europene și de strategiile proprii ale Ankarei, pe fondul unor ambiții tot mai intense.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri