Găgăuzia, avertismente politice

Situată la doar câțiva zeci de kilometri de granița României și a Uniunii Europene, Unitatea Teritorial Administrativă (UTA) Găgăuzia se confruntă cu un nou exercițiu electoral, pe fondul invaziei militare ruse în Ucraina. Alegerile din data de 30 aprilie 2023 au o importanță deosebită, pe fondul apropierii alegerilor locale din toamna anului 2023 și a celor parlamentare din 2024.

Curiozitate geopolitică

Parte componentă a Republicii Moldova, situată în sudul țării, cu o suprafață de 1.848 de km2, Găgăuzia este un teritoriu autonom în granițele Republicii Moldova, cu un statut juridic special având o lege fundamentală proprie similară unei constituții (Regulamentul), cu un parlament local (Adunarea Populară) și un guvern local (Comitetul Executiv). Liderul Găgăuziei este Guvernatorul sau Bașkanul, căruia i se subordonează toate autoritățile administrației publice ale Găgăuziei și reprezintă Găgăuzia pe teritoriul Republicii Moldova și la nivel internațional. Guvernatorul Găgăuziei este membru de drept al Guvernului de la Chișinău, având un rol fundamental în promovarea intereselor găgăuze în interiorul Republicii Moldova, dar și în marja relațiilor internaționale.

Având în componență trei raioane (Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti) și centrul administrativ în municipiul Comrat, Găgăuzia reprezintă o curiozitate geopolitică, cu 134.535 de cetățeni, dintre care 112.387 se declară a fi găgăuzi, 6.564 bulgari, 6.292 moldoveni, 4.344 ruși, 3.317 ucraineni, 57 de români iar restul sunt de etnie romă sau alte etnii.

Deși Găgăuzia are trei limbi oficiale (găgăuză, moldovenească/română și rusă), rusa reprezintă lingua franca, fiind folosită pentru comunicarea cotidiană, în sistemul educațional, în administrație, justiție și în mass-media. Găgăuzii vorbesc o limbă înrudită cu turca, având însă religia creștin ortodoxă. Când Imperiul Otoman a accelerat represiunile în Bulgaria, locul în care locuiau inițial găgăuzii, mulți au început să se stabilească în Basarabia sub protecția Imperiului Țarist, în secolul XIX. Din acest motiv, memoria istorică și afinitățile pro ruse ale găgăuzilor rămân și astăzi, prin conservarea acestei imagini a Rusiei protectoare. În timpul regimului sovietic, găgăuzii au fost din nou supuși rusificării, devenind susținători ai cauzei sovietice.

În martie 1991, găgăuzii au votat în unanimitate să rămână parte a URSS și au susținut puciul de la Moscova din august 1991 al conservatorilor anti-Gorbaciov.

Statut special

Pe fondul tensiunilor dintre Chișinău și Tiraspol, în zona locuită de găgăuzi au apărut mișcări separatiste, fapt încurajat de oficialii de la Moscova, mișcarea Gagauz Halkî proclamând Republica Găgăuzia în cele trei raioane.

După negocieri dure, autoritățile de la Chișinău au recunoscut autonomia Găgăuziei, iar în data de 23 decembrie 1994, Parlamentul de la Chişinău a votat Legea pentru Statutul Special al Găgăuziei, transformând regiunea într-un teritoriu național autonom, parte a Republicii Moldova.

Statutul Găgăuziei a fost discutat periodic și ca posibil exemplu pentru rezolvarea diferendului transnistrean ori pentru rezolvarea altor crize. Totuși, datorită unor divergențe politice, legislația privind Găgăuzia și relațiile sale cu autoritățile centrale au nevoie de îmbunătățiri, scoțând în evidență importanța postului de guvernator.

În sudul regiunii Odessa din Ucraina (zona Bugeac) există o regiune cu o importantă populație găgăuză, alături de ruși, bulgari, ucraineni, găgăuzi și români, un teren propice demersurilor ruse de sprijinire a unei pseudo-republici a Basarabiei. Faptul că porturile Ismail, Reni și Chilia reprezintă una din principalele căi de export ale Ucrainei în acest moment, precum și controlul exercitat în apropierea gurilor Dunării amplifică importanța regiunii.

Influență rusă

Moscova menține un puternic aparat de influență în Găgăuzia, inclusiv prin importanta diasporă găgăuză din Federația Rusă, cât și prin biserică, mediul de afaceri, instituțiile de cultură. Această influență nu a scăzut semnificativ nici la un an după începerea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Un sondaj de opinie efectuat în luna ianuarie 2023 arată că locuitorii din Găgăuzia au o atitudine favorabilă față de Rusia de 93,8% și față de Putin de 82,4%.

O parte din politicienii locali s-au folosit de aceste sentimente pentru a se pronunța împotriva apropierii Chișinăului de UE, un moment emblematic din punct de vedere geopolitic fiind organizarea, în 2014, în Găgăuzia a unui referendum ilegal, unde 99% au votat pentru independența Găgăuziei, 98% au votat ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan și numai 2% au susținut decizia de parteneriat cu UE. Referendumul a avut loc la scurt timp după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE.

Una dintre temele principale ale propagandei ruse în Găgăuzia este „pericolului unirii cu România”, stare de fapt care a dus la prezența în statutul găgăuz a unei prevederi privind dreptul la autodeterminare în cazul „schimbării statutului de stat independent al Republicii Moldova”.

Apropierea recentă a Republicii Moldova de Uniunea Europeană va reprezenta o provocare pentru viitorul guvernator, care va avea un mandat plin de astfel de provocări geopolitice.

Imaginea României și a Uniunii Europene se îmbunătățește treptat în autonomie, inclusiv datorită implementării unor programe cu finanțare românească ori europeană, dar și a faptului că o parte importantă a tinerei generații vorbește limba română, fiind conectată la realitățile republicane. Un bun exemplu este și actuala guvernatoare a UTAG, Irina Vlah, care a învățat limba română.

Creșterea numărului de găgăuzi care vorbesc în limba română ori alte limbi oficiale ale UE (bulgară, germană, greacă, italiană, etc.) este o soluție de a diminua treptat influența campaniilor de dezinformare promovate de Rusia, facilitându-le accesul și la surse de informare alternative, nu doar cele de limbă rusă.

Războiul din Ucraina, îngrijorare la Comrat

Echilibru pe axa Comrat-Chișinău

Relația dintre Chișinău și autoritățile de la Comrat este una sinuoasă, depinzând de modul în care Guvernul și președintele Republicii Moldova gestionează relațiile cu Federația Rusă. De multe ori relațiile erau strict instituționale, în funcție de perioada electorală din autonomie. Trebuie să precizăm că actuala relație dintre președinta Maia Sanda și guvernatoarea Irina Vlah este un bun exemplu în acest sens, datorită relațiilor aparte întreținute de Irina Vlah cu persoane din conducerea rusă.

Rolul viitorului guvernator este și mai important având în vedere evoluțiile din Ucraina și necesitatea depășirii actualului război rece dintre instituțiile de la Comrat și Chișinău. Acesta nu trebuie să susțină inițiative radicale în Găgăuzia, care ar tensiona iremediabil situația, pe fondul problemelor economice și sociale cu care se confruntă Republica Moldova, inclusiv regiunea găgăuză.

La rândul lor, autoritățile de la Chișinău trebuie să continue dialogul cu autoritățile de la Comrat pentru a diminua marja de acțiune a Rusiei și să prezinte celor ce locuiesc în Găgăuzia beneficiile sprijinului masiv ce vine din parte UE, al României și al SUA, pentru stabilizarea situației economice, ajutor incomparabil mai mare decât ceea ce poate să dea Rusia acum, inclusiv Găgăuziei.

Acest ajutor al Occidentului este însă puțin cunoscut locuitorilor din Găgăuzia care se informează mai mult din mass-media rusă, fiind nevoie de un efort susținut din partea statelor occidentale, în mod special România, pentru a diminua impactul ghetoului informațional reprezentat de Rusky Mir (Lumea Rusă), controlată de Kremlin.

Având în vedere că Moscova nu renunță la eforturile de destabilizare a Republicii Moldova, viitorul lider de la Comrat trebuie să fie deschis unui dialog cu autoritățile centrale, atât pentru a atrage pentru autonomie cât mai multe fonduri nerambursabile,  europene și din partea altor donatori, cât și pentru a evita transformarea regiunii într-o zonă de instabilitate în Republica Moldova, chiar dacă pentru a obține voturi matricea de acțiune electorală implică automat adoptarea unei poziții pro-ruse și criticarea acțiunilor Chișinăului. Trebuie să menționăm faptul că o parte din această vină aparține și unor factori politici de la Chișinău, care folosesc o retorică dură fără a încerca să poarte un dialog cu liderii de la Comrat.

Croitor, de la bașkan la ambasador

Dmitri Croitor, actualul ambasador al Republicii Moldova în Turcia, candidează independent pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, părând să fie candidatul de compromis al majorității mediilor politice moderate de la Chișinău și Comrat.

Dmitri Croitor deține funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Turcia, Liban, Egipt și Iordania. El a mai candidat și la alegerile din 2015, dar fără a avea o campanie serioasă.

În primul său mandat de guvernator, Croitor a demarat timid modernizarea aparatului regional, dar datorită presiunilor exercitate de o parte a liderilor locali, susținuți de fostul președinte Vladimir Voronin, a fost nevoit să demisioneze.

Ambasadorul Republicii Moldova la Ankara este susținut evident de partea turcă, mass-media apropiată actualului președinte Erdogan publicând mai multe interviuri în care este lăudată activitatea acestuia. Faptul că nu a fost înlocuit din funcție după ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale moldovenești demonstrează cu prisosință susținerea de care se bucură din partea Turciei.

Găgăuzia este locul unde se manifestă și o puternică influență a Turciei, fondată pe

legăturile lingvistice și culturale dintre cele două popoare, accentuată de politica externă a neo-otomanismului promovată de președintele Recep Tayyip Erdogan. Turcia are un consulat general la Comrat, investind masiv în proiecte de infrastructură și educație. Ankara nu a încurajat în ultimul deceniu demersurile secesioniste și a folosit Găgăuzia ca un exemplu al politicii sale față de minoritățile turcofone din spațiul CSI și nu numai. Poziția turcă joacă un rol în stoparea unor tendințe radicale, susținând statutul de autonomie al Găgăuziei și militând dialogul dintre părți.

Merită să menționăm vizita făcută în septembrie 2022, la Chișinău și Comrat, de președintele Parlamentului unicameral turc, Mustafa Șentop, care a declarat că „viitorul Găgăuziei nu este în altă parte, ci în Moldova. Găgăuzia este parte integrantă a Moldovei”.

Croitor, candidatul stabilității

Bun cunoscător al mediilor de afaceri turcești, Croitor a facilitat relațiile dintre oamenii de afaceri din Republica Moldova și Turcia, bucurându-se de o imagine publică bună.

Experiența sa instituțională la nivelul Republicii Moldova, dar și la nivel internațional, prin prisma funcțiilor diplomatice ocupate, l-au ajutat pe Croitor să își clădească o imagine de candidat stabil, capabil să ajute la identificarea consensului la nivel regional, în Găgăuzia, dar și pe axa Chișinău-Comrat. Mandatul său anterior a fost caracterizat de încercările Partidului Comuniștilor de consolidare a puterii în regiunea găgăuză, în pofida politicii de deschidere promovată de Croitor.

În pofida unor relații schimbătoare, actuala guvernatoarea Irina Vlah susține candidatura ambasadorului Croitor, doi dintre cei mai importanți aliați politici locali ai bașkanului Vlah făcând campanie pentru candidatul Croitor. Primarul orașului Ciadîr Lunga, Anatoli Topal, și primarul localității Chirsova, Serghei Sapunji, sunt implicați în campania electorală în favoarea fostului guvernator, fiind de așteptat ca în aceste localități Dmitri Croitor să obțină un scor important.

Conform analiștilor politici regionali, Dmitri Croitor are șanse să intre în turul doi al alegerilor pentru postul de guvernator, mizând și pe o ușoară retorică tradițională împotriva autorităților de la Chișinău.

El a menționat recent că are „un sentiment de rușine” în urma modului în care premierul Dorin Recean a vorbit cu actuala guvernatoare, în marja scandalului interzicerii accesului în Republica Moldova a liderului republicii autonome Tatarstan din Federația Rusă, Rustam Minnihanov. El a subliniat că, deși „Vlah este în opoziție față de partidul PAS și de guvernul actual”, acest lucru „nu îi dă domnului Recean dreptul de a trata bașcanul nostru în acest fel”. „Cred că astăzi PAS așteaptă încheierea mandatului doamnei Vlah și venirea în locul ei a unui nou guvernator, tânăr, fără nicio experiență, care ar putea fi mai ușor controlat. Dar vreau să-i dezamăgesc pe reprezentanții PAS – dacă voi fi ales, voi apăra mult mai rigid și mai ferm interesele Găgăuziei noastre”, a conchis Dumitru Croitor.

Candidat de paie

Candidatul independent și nu prea, Grigorii Uzun, fost deputat socialist în Adunarea Populară a Găgăuziei și în Parlamentul Republicii Moldova, are 36 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri candidați din istoria autonomiei.

Liderii republicani ai Partidul Socialiștilor din Republica Moldova sunt implicați activ în campania fostului deputat Uzun, inclusiv fostul președinte Igor Dodon, secretarul executiv al PSRM, Vlad Batrîncea, dar și alți lideri găgăuzi.

Chiar dacă Grigorii Uzun încearcă să vândă imaginea unui candidat independent, dar este susținut în mod evident de deputații socialiști din Adunarea Populară a UTAG, simbolul său, steaua roșie, fiind folosită în mod tradițional de Partidului Socialiștilor.

Uzun nu are o experiență administrativă și instituțională evidentă, nici la nivelul Legislativului regional găgăuz și nici la nivelul Parlamentului unicameral de la Chișinău, unde s-a remarcat prin lipsa unor inițiative legislative care să îmbunătățească viața locuitorilor din autonomia găgăuză.

Decizia sa de a candida a fostului deputat Uzun pare mai mult o inițiativă a fostului președinte Dodon, care privește Găgăuzia drept moșia sa politică personală. Divergențele din ultimii ani cu guvernatoarea Vlah l-au ambiționat pe liderul socialist să îl folosească pe candidatul Uzun ca un barometru al propriei popularități în autonomie, pentru a-și satisface propriul orgoliul politic și nu în beneficiul populației din Găgăuzia.

Înfrângerile electorale repetate în fața PAS și a președintei actuale a Republicii Moldova, Maia Sandu, l-au determinat pe Igor Dodon să forțeze implicarea în aceste alegeri a unui candidat de fațadă, rol jucat de Grigorii Uzun.

Igor Dodon vrea să revină în fruntea Republicii Moldova

Scindare pe stânga

Decizia susținerii unui candidat controlabil personal de către Igor Dodon la aceste alegeri a provocat o sciziune în interiorul principalului grupu parlamentar de stânga din Legislativul de la Chișinău. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Vasile Bolea consideră că decizia PSRM de a-l susține pe Grigorii Uzun la funcția de bașcan al Găgăuziei este „incorectă”. El a optat pentru susținerea altui candidat, și anume actualul deputat al Adunării Populare, Victor Petrov.

Făcând referire la divergențele apărute în urma deciziei sale, deputatul Bolea, unul dintre cei mai vizibili lideri din noua generație socialistă, a condamnat dur decizia comitetului executiv al PSRM de a-l susține pe Grigorii Uzun, considerând că PSRM a luat o decizie „incorectă”.

„Statutul PSRM prevede două opțiuni: să participi la alegeri și să înaintezi un candidat. Dacă nu participi la alegeri, respectiv nu înaintezi un candidat. Nu există opțiunea de a susține un candidat. În ceea ce privește susținerea pentru Irina Vlah, la timpul respectiv, nu îmi amintesc să fi existat o decizie la nivel de consiliu republican. Mai ales că partidul s-a modernizat și a trecut prin reforme. S-a schimbat și statutul partidului”, a declarat atunci Bolea.

După decizia lui Bolea, socialiștii au publicat o declarație prin care îi cere „să respecte hotărârea colegilor”, amenințând inclusiv cu luarea unor măsuri. „Comitetul Executiv va lua decizii în raport cu deputatul Vasile Bolea în conformitate cu statutul Partidului”, se menționează în comunicatul PSRM.

Astfel, datorită ambițiilor politice personale greu de înțeles, fostul președinte Dodon pune în pericol viitorul politic al Partidului Socialist în autonomie prin scindarea electoratului care ar putea să susțină un candidat cu șanse mai mari de victorie.

Mizarea excesivă pe imaginea socialiștilor și a poziției lor pro-ruse în această campanie electorală nu ține seama de apariția altor forțe capabile să mobilizeze votul pro-rus din autonomie, așa cum este Partidul Politic Șor.

„Ai noștri sunt deja aproape”

Prin poziția radicală exprimată în timpul acestei campanii electorale, devine din ce în ce mai clar faptul că fostul deputat Uzun nu poate fi un garant al intereselor populației autonomiei în relațiile cu autoritățile centrale de la Chișinău. La fel putem spune și în problema viitoarelor relații dintre UTA Găgăuzia și statele Uniunii Europene ori Turcia, cei mai importanți finanțatori ai autonomiei, pe fondul crizei economice evidente care a lovit Federația Rusă. Situația economică a Rusiei se va înrăutăți pe fondul prelungirii războiului din Ucraina, făcând imposibilă primirea de fonduri din partea Moscovei.

Dodon mizează pe revigorarea propriului rating electoral din autonomie, dar nu numai, prin sacrificarea șansei candidatului Uzun. Prin încercarea de a demonstra că este în continuare un jucător politic important, Dodon își sabotează propriul partid, în fața unui examen electoral crucial, alegerile locale din toamna anului 2023.

„Cred că trebuie să prietenim cu Rusia, dar nu împotriva Uniunii Europene. Să prietenim cu Rusia, pentru că avem nevoie de această piață, avem nevoie de combustibili ieftini pentru fermieri, de gaze și electricitate ieftine. Iată de ce vă îndemn să nu cedați, totul va bine. Vom izbuti. Ai noștri sunt deja aproape”, a declarat Igor Dodon la o întrunire electorală în Găgăuzia, provocând proteste din partea mediilor politice și a unei părți din societatea civilă.

Liderul socialiștilor, revenit recent în fruntea PSRM, încearcă să câștige capital politic intern pe seama unor subiecte politice sensibile, precum războiul din Ucraina, situația economică precară, fără a ține seama de faptul că demersurile sale pot fi ușor catalogate drept incitare la război, ură și dezbinare interetnică.

Grigorii Uzun, dosar penal (foto: Facebook)

Dosar penal

Membru al aripii dure socialiste din autonomie, Uzun nu poate considerat un garant al intereselor găgăuze în jocul geopolitic de pe axa Chișinău-Moscova-Comrat. Faptul că acesta nu se va putea adapta la finul joc necesar pentru a gestiona aceste relații complexe ar afecta profund viitorul locuitorilor din autonomie.

„De ce Grigorii Uzun? Eu voi răspunde foarte clar, mă veți înțelege. Sunt sigur că peste câteva luni nu se va apuca să învețe limba română și nu o va numi limba română, așa cum face actualul bașcan. Sunt sigur că e patriot și susține că limba noastră este limba moldovenească, iar istoria e a Moldovei, nicicum altfel. Sunt sigur că nu va spune că viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană.”, a menționat Igor Dodon în momentul lansării candidaturii fostului deputat Uzun.

Încercând să dezmintă zvonurile privind faptul că nu cunoaște limba găgăuză, candidatul Uzun a evitat, totuși, cu grație să folosească limba pe care o declară maternă în timpul emisiunilor electorale la diferite posturi media din autonomie. Orice discuție pe acest subiect cu alegătorii este repede oprită de membrii staff-ului său electoral.

Cunoscut pentru temperamentul vulcanic, fostul deputat Uzun a fost implicat în mai multe episoade violente. În urmă cu câteva luni, când un grup din care făcea parte și el, precum și deputatul socialist din Adunarea Populară a Găgăuziei, Leonid Chiosea, au bătut un locuitor al autonomiei, care a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Anterior, fostul deputat a scăpat de un dosar penal după ce, în urmă cu trei ani, a fost implicat într-un alt conflict violent, în timpul ceremoniilor religioase de Bobotează. Chiar dacă Grigorii Uzun a declarat că el a fost victima acestui conflict, este greu de crezut că o astfel de persoană ar putea ocupa onorabil postul de guvernator.

Exercițiul electoral din autonomia găgăuză este completat de participarea altor candidați, reprezentanți ai unor partide politice ori independenți, actori politici pe care îi vom prezenta în analiza de mâine.