Opt candidați participă la alegerile pentru funcţia de başcan al Găgăuziei, alegeri care care vor avea loc pe 30 aprilie. Procesul de înregistrare a fost finalizat pe data de 1 aprilie, pe fondul unei campanii electorale apatice. Este de așteptat ca autoritățile electorale să organizeze un al doilea tur de scrutin, în data de 14 mai 2023.
La alegerile pentru postul de guvernator vor participa foștii bașcani Mihail Formuzal și Dumitri Croitor, deputații Adunării populare Nicolai Dudoglo, Grigore Uzun, Victor Petrov, Serghei Cimpoieș și fostul deputat al Adunării populare Serghei Cernev. Toți candidații se poziționează drept „independenți”, cu excepția Evgheniei Guțul, care reprezintă partidul Şor.
Luptă geopolitică
„Nu sprijinim pe nimeni în acest proces electoral – aceasta este decizia partidului. Urmărim cu atenţie organizarea alegerilor în Găgăuzia. Este foarte important pentru noi ca acestea să se desfăşoare corect. Pentru că corectitudinea alegerilor este un indicator al pregătirii țării de a avansa pe calea integrării europene”, a explicat liderul formațiunii proprezidențiale PAS, președintele Parlamentului de la Chișinpu, Igor Grosu.
Preşedinta Maia Sandu a declarat că socialiştii „sunt obligaţi să respecte interesele Republicii Moldova, iar în cazul în care vor comite acţiuni împotriva statului vor fi traşi la răspundere”, într-un comentariu făcut cu privire la vizita unui grup al Partidului Socialiştilor (de stânga, prorus) la Moscova, unde s-a întâlnit cu membrii partidului de guvernământ „Rusia Unită”, formaţiunea care susţine invazia Kremlinului în Ucraina.
„Ce fac socialiştii este treaba lor, dar trebuie să ţină minte că ei sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi sunt obligaţi să respecte interesul Republicii Moldova, iar în situaţia în care vor comite acţiuni care vin împotriva statului Republicii Moldova vor trebui să-şi asume aceste acţiuni şi respectiv responsabilitatea pentru asta”, a declarat Maia Sandu.
Ai noștri sunt aproape
Scandalul legat poziţia pro-Kremlin a socialiştilor a fost amplificat de o declaraţie recentă făcută de fostul preşedinte Igor Dodon. „Ai noştri sunt deja aproape”, a afirmat Dodon în cadrul unei întâlniri cu alegătorii din Găgăuzia pentru susţinerea lui Grigori Uzun, candidatul socialist la funcţia de başcan (guvernator).
„Sunt sigur că trebuie să fim prieteni cu Rusia. Nu împotriva Europei, dar fără Rusia nu vom supravieţui, pentru că avem nevoie de acea piaţă, avem nevoie de motorină ieftină, de gaz ieftin. Vreau să vă îndemn: nu renunţaţi, totul va fi bine, vom reuşi. Ai noştri sunt deja aproape”, a declarat Igor Dodon, citat de mass-media locală.
Ulterior, Dodon – cercetat în trei dosare, inclusiv ‘pentru trădare de patrie’, şi care are interdicţie de a părăsi teritoriul Republicii Moldova – a trebuit să-şi nuanţeze declaraţia, afirmând că s-a referit la „deputaţii săi” şi nu la „ruşi sau altcineva”.
Găgăuzia, vârf de lance pentru Moscova
Rusia a elaborat o strategie pentru a subordona politic şi economic Republica Moldova, pentru a împiedica apropierea sa de NATO şi UE, mai ales prin intermediul României, şi pentru a impune limba rusă în fosta republică sovietică.
Vladimir Putin ar câștiga ușor orice tip de alegeri în Găgăuzia, grație influenței economice imenese, a apartenenței regiunii la Patriarhia Ortodoxă Rusă, dar și a importantei diaspore găgăuze din Federația Rusă.
Conform unui document elaborat în 2021 de către Kremlin împreună cu Serviciul de Informaţii Externe (SVR), cu Serviciul Federal de Securitate (FSB) şi Serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU) şi alte servicii speciale din Rusia, există o strategie pentru subordonarea politică şi economică a Republicii Moldova, prin care Rusia vrea să împiedice apropierea ţării de Uniunea Europeană și NATO.
Autorii strategiei stabileau obiective ce trebuie atinse în acest deceniu (până în 2030) cum ar fi generarea unei opoziţii la influenţa NATO şi UE în Republica Moldova, forţarea republicii să participe la alianţa militară postsovietică Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) şi alte proiecte internaţionale ruseşti.
Planul cuprinde ca obiectiv soluţionarea conflictului din regiunea separatistă prorusă Transnistria (din estul R.Moldova) prin acordarea unui statut special şi, ca întotdeauna, cu Rusia (care menţine trupe în regiune) ca mediator.
Documentul intitulat „Obiectivele strategice ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova” provine de la aceeaşi Direcţie prezidenţială pentru cooperare transfrontalieră care a realizat o strategie similară privind planurile Rusiei de a anexa Belarusul.
Printre iniţiativele eşuate ale Rusiei cuprinse în planul respectiv putem menționa deschiderea unui consulat în Găgăuzia, la Comrat, o idee intens promovată, în interes electoral, de fostul preşedinte Igor Dodon încă din 2012.
„Documentul arată că ei sunt cu un pas în urmă faţă de situaţia generală din cauza războiului în Ucraina şi datorită capacităţii regionale a ţărilor UE şi a altor organizaţii internaţionale de a se mobiliza şi de a face faţă intenţiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, remarca Sergiu Diaconu, şeful de cabinet al premierului moldovean Dorin Recean.
Pelerinaj în Rusia
Doi deputați ai Adunării populare a Găgăuziei (APG), Victor Petrov și Serghei Cimpoeș, care și-au anunțat intenția de a participa la alegerile pentru bașcanul autonomiei, au vizitat Rusia înainte de începerea campaniei electorale.
Victor Petrov a anunțat pe rețelele de socializare că s-a întâlnit la Kazan cu șeful Tatarstanului, Rustam Minnikhanov, cunoscut pentru susținerea acordată Găgăuziei în timpul mandatelor actualei guvernatoare, Irina Vlah.
La rândul său, deputatul Serghei Chimpoeș, s-a întâlnit la Moscova cu vicepreședintele Dumei de stat Piotr Tolstoi. Oficialul rus l-a asigurat pe Chimpoeş „de intenția de a menține relații de prietenie cu populația Găgăuziei”. Tolstoi a remarcat că „există acum factori în viața politică a Moldovei care nu permit încă acest lucru”.
Parlamentul local de la Comrat a declarat că deplasările deputaților au avut loc la inițiativa lor personală. Cei doi deputați nu au șanse reale la alegerile din 30 aprilie, luând parte mai mult ca parte a pregătirii alegerilor locale din toamna anului 2023.
Răspuns dur
Partea rusă nu a rămas datoare, ministrul rus de externe Serghei Lavrov declarând într-o intervenţie în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) că prin intensificarea retoricii că Federaţia Rusă ar plănui o lovitură de stat în Republica Moldova, Chişinăul vrea să abată de la sine acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale sociale şi economice, inclusiv din Găgăuzia.
”Ne dorim să avem relaţii bune cu o Moldovă prietenoasă, cu o Moldovă multinaţională, dar aceasta este, desigur, o stradă cu dublu sens”, a spus Lavrov.
”Dar nu ne face absolut nicio plăcere ca această ţară prietenă să fie folosită în scopuri antiruseşti”, a spus el, adăugând că, prin retorica antirusească, autorităţile moldovene doresc să deturneze acuzaţiile de eşec în privinţa politicii lor interne.
Oficiali ruși acuză periodic Ucraina că încearcă să „încingă cât mai mult posibil” retorica antirusească de la Chişinău, căruia i-ar fi transmis „oarecare informaţii confidenţiale despre provocări şi lovituri de stat” plănuite de Moscova.
”Există o dorinţă maniacală a Kievului şi a celor care îl manevrează să submineze poziţiile Rusiei în cadrul mecanismului ‘5plus2’, care se ocupă de reglementarea transnistreană, precum şi să slăbească legăturile Rusiei cu Găgăuzia, să dea vina pe Rusia pentru toate nenorocirile Moldovei şi să ceară retragerea pacificatorilor ruşi care păzesc uriaşele depozite de muniţii de la Colbasna”, a declarat ulterior șeful diplomației ruse.
Poziția turcă
Cuprinsă de propria febră electorală, Turcia nu a uitat de Găgăuzia. Actualul ambasador al Republicii Moldova la Ankara, Dumitru Croitor, fost guvernator la începutul anilor 2000 este favoritul neoficial al părții turce.
Turcia susține oficial integritatea teritorială a Republicii Moldova, precum și independeța acesteia. În toamna în contextul unei vizite oficiale în Republica Moldova, Președintele Marii Adunări Naționale a Turciei, Mustafa Șentop a vizitat și Găgăuzia. Acolo, oficialul a declarat că pentru această zonă este foarte importantă păstrarea limbii găgăuze și a tradițiilor, dar totodată, el a subliniat importanța cunoașterii limbii române. „În caz contrar, această formațiune autonomă va rămâne izolată. La nivel național, este imposibil să faci afaceri și să participi la conducerea afacerilor statului fără a cunoaște limba”, a punctat Șentop, citat atunci de KARADENIZ PRESS..
De asemenea, aflat în Găgăuzia, speakerul turc a condamnat invazia rusă în Ucraina. În același timp, autoritățile din Găgăuzia nu au recunoscut până acum că Rusia a invadat Ucraina și a încălcat dreptul internațional.
Găgăuzia pe hartă
Republica Moldova se află în permanență pe hărţile de război ale Federaţiei Ruse, iar riscurile sunt mari atât timp cât războiul continuă în Ucraina. O serie de analiști, precum Andrei Ilarionov, fost consilier al lui Vladimir Putin în primul mandat prezidenţial al acestuia, a declarat că oricând este posibil un scenariu în care armata rusă ar putea ataca Bugeacul ucrainean şi ar crea un coridor cu Găgăuzia, puternic prorusă, şi cu regiunea transnistreană. Poate acest senariu nu pare ușor de pus în practică, dar putem observa o pregătire destul de serioasă din punct de vedere ideologic în regiunea găgăuză..
Un moment tensionat în relațiile dintre Chișinău și Comrat a fost și momentul octombrie 2022, când Congresul extraordinar al deputaților de toate nivelurile și legislaturile din Adunarea Populară a Găgăuziei, care urma să se desfășoare pe 2 octombrie 2022, a fost amânat.
Oficial decizia a fost luată în contextul situației social-politice din Republica Moldova, când „anumite forțe care nu doresc liniște și pace țării noastre, încearcă să prezinte acest Congres drept un eveniment organizat împotriva statalității țării noastre”.
Atac la Chișinău
În actele aprobate de Parlamentul regional de la Comrat cu ocazia lansării demersului de organizare a evenimentului se arăta că „Congresul extraordinar este forumul care se convoacă doar în cele mai importate momente pentru aprobarea deciziilor necesare pentru popor. Situația din autonomie, în primul rând cea legată de relațiile cu puterea centrală, limitarea atribuțiilor, ignorarea legii privind statutul special al Găgăuziei, a dus la necesitatea organizării acestui Congres ”
Justficând amânarea Congresului, membrii ai grupului de organizare menționau că „Nu excludem că anumite servicii speciale, inclusiv servicii speciale de la noi, vor încerca să provoace o situație care ar ieși de sub control și care ar duce la înrăutățirea lucrurilor. Nu am dori un asemena rezultat. Am declarat tranșant că avem o țară, Găgăuzia își are atribuțiile sale ca parte a țării noastre și ele trebuie să fie realizate. (…) Problemele legate de distrugerea statalități țării noastre nu vor fi subiectul discuției (în cadrul Congresul extraordinar al deputaților de toate nivelurile și legislaturile din Adunarea Populară a Găgăuziei n. red.) și (încercările de a-l aborda n. red.) vor fi blocate. Avem persoane cu diferite viziuni politice, dar toți susțin ideea că nu trebuie admisă distrugerea statalități. Vor fi diferite discuții (în cadrul Congresului n. red.), dar nicidecum nu se va discuta despre distrugerea statalității, independenței, suveranității și cu atât mai mult a integrității teritoriale”,
La congres urmează să participe deputații Consiliului Suprem și membri ai Guvernului Republicii Găgăuze, foști bașcani ai Găgăuziei, deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei și deputați ai Parlamentului Republicii Moldova din Găgăuzia din toate legislaturile, membri ai Comitetului Executiv al Găgăuziei, actuali primari și consilieri ai localităților autonomiei.
Ambiții majore
Periodic, liderii de la Comrat încearcă să obțină o serie de avantaje pentru autonomie, inclusiv necesitatea de a da Legii cu privire la statutul special al UTA Găgăuzia statutul de lege constituțională; asupra necesității creării unei instanțe judiciare proprii în Găgăuzia; acordarea Găgăuziei cu un nivel special de autoguvernare; participarea reprezentanților Găgăuziei la distribuirea fondurilor publice și a fondurilor de la donatori externi; asigurarea reprezentării Găgăuziei în organele guvernamentale și în misiunile diplomatice; monitorizarea respectării de către Republica Moldova a obligațiilor de exercitare a atribuțiilor Găgăuziei; înființarea unor structuri proprii de poliție și alte solicitări care sunt greu de acceptat de către Chișinău.
Ce este Găgăuzia?
Găgăuzia (în găgăuză: Gagauz Yeri sau Gagauziya, cuvântul yeri înseamnă „pământ” sau „țară”) este o regiune autonomă (din 1995) din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei limbi turcice, de confesiune creștină ortodoxă, fiind subordonat canonic Patriarhiei Orotodoxe Ruse. Oficial, autonomia este cunoscută sub numele Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (abreviată UTA Găgăuzia), iar denumirea sa provine de la etnonimul „găgăuz”.
Cu o origine aprig disputată de experți și istorici, de la cumani la turci selgiucizi, populația găgăuză s-a format pe teritoriul actual al Bulgariei, fiind colonizată de Imperiul țarist în Bugeac, împreună cu un contingent de etnici bulgari.
Relațiile cu Imperiul Rus și ulterior cu România Regală și URSS au marcat definitic formarea identității geopolitice găgăuze.
Între 1812 și 1846, rușii au recolonizat cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în așezările părăsite de nogai. Găgăuzii s-au stabilit acolo în paralel cu bulgarii basarabeni.
URSS a cultivat naționalismul găgăuz, iar în perioada de consolidare a identității Republicii Moldova o mișcare, „Poporul Găgăuziei”, a organizat un Congres în care a fost adoptată o rezoluție care cerea crearea unui teritoriu autonom în sudul Moldovei, cu capitala la Comrat.
Mișcarea națională găgăuză s-a intensificat atunci când româna a fost acceptată ca limbă oficială a Republicii Moldova în august 1989, înlocuind rusa, limba oficială a URSS-ului. O parte din populație multietnică din sudul Moldovei considera, cu îngrijorare, această decizie ca fiind o precipitare și își manifesta lipsa de încredere în guvernul central de la Chișinău.
Găgăuzii au fost, de asemenea, îngrijorați în legătură cu implicațiile pentru ei în cazul când Moldova s-ar reuni cu România, unire ce părea foarte probabilă în acel moment.
În august 1990, Comrat s-a declarat ea însăși o republică autonomă, dar guvernul Republicii Moldova a anulat declarația ca fiind neconstituțională. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal.
Cu 1800 de kilometrii pătrați și o populație de 135 de mii de locuitori, Găgăuzia nu are resurse proprii pentru a rezista din punct de vedere economic ori politic, situație care obligă autoritățile locale să coopereze cu autoritățile centrale de la Chișinău.
Referendum geopolitic
Reamintim că pe 27 noiembrie 2013 Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a adoptat două hotărâri „Cu privire la desfășurarea referendumului legislativ privind statutul separat al locuitorilor din Găgăuzia la autodeterminare externă” și „Cu privire la desfășurarea referendumului consultativ. Prin acțiunile date fiind încălcate prevederile Constituției Republicii Moldova, Codul electoral al Republicii Moldova și ale altor acte legislative.
Referendumul ilegal, conform legislației Republicii Moldova, a avut loc la 2 februarie 2014 în urma acestuia 98.9% dintre locuitorii Găgăuziei au declarat că susțin independența Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea, iar 98,47% dintre ei își doresc ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, în timp ce infimul procent rămas se pronunța pentru aderarea la UE.
0 Comentarii