Rusia nu poate accepta propunerile SUA de a pune capăt războiului din Ucraina în forma lor actuală, deoarece acestea nu abordează problemele pe care Moscova le consideră ca fiind cauza conflictului, a declarat adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, citat de mass-media rusă. Declarațiile înaltului oficial rus au alimentat speculațiile privind stagnarea discuțiilor dintre SUA şi Rusia pe această temă.

Sprijin aliat

Țările aliate au promis deja în primele trei luni ale acestui an sprijin militar în valoare de peste 20 de miliarde de euro pentru Ucraina și vor susține în continuare Kievul, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-o conferință de presă, la Bruxelles, citat de mass-media internațională.
Rutte a afirmat că reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, ce are loc în această săptămâ la sediul Alianței Nord-Atlantice, se va concentra pe consolidarea apărării comune în zona euro-atlantică, ”fundația pe care s-a clădit NATO și care rămâne prioritatea noastră numărul 1”. ”Sunt absolut convins că această alianță este aici pentru a dura, cu Statele Unite. Angajamentul lor este absolut clar”, a afirmat Mark Rutte, care se va întâlni și cu secretarul de stat american, Marco Rubio, conform mass-media.
De asemenea, miniștrii de externe din Alianța Nord-Atlantică vor discuta despre continuarea sprijinului pentru Ucraina și adâncirea cooperării cu Uniunea Europeană în domeniul apărării.
Referitor la Ucraina, înaltul responsabil NATO a menționat că centrul de la Wiesbaden (Germania) va asigura în continuare coordonarea asistenței militare pentru Kiev și pregătirea soldaților ucraineni. În ultimele săptămâni au apărut îngrijorări legate de posibilitatea ca sprijinul american pentru Ucraina să fie redus masiv, în contextul demersurilor făcute de președintele american Donald Trump pentru încheierea unui acord de pace în Ucraina.

În cursul anului trecut, țările NATO au furnizat un sprijin de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Presiuni a la Trump

Administrația americană, prin vocea președintelui Donald Trump, le-a cerut constant țărilor europene din NATO să-și majoreze cheltuielile pentru apărare chiar până la 5% din produsul intern brut (PIB), ceea ce ar însemna mai mult decât dublul țintei de 2% din PIB, stabilită la summitul NATO din Țara Galilor desfășurat în septembrie 2014.
Mark Rutte a reafirmat că țările aliate vor trebui să-și sporească bugetul alocat apărării ”considerabil peste 3%”, menționând că o decizie va fi probabil luată la summitul NATO de la Haga de la finalul lunii iunie 2025.
Pe de altă parte, el a amintit de masacrul de la Bucea, comis de forțele ruse în urmă cu trei ani, spunând că astfel de dezastre arată că este extrem de important ca războiul ilegal dus de Rusia contra Ucrainei să se încheie. ”Nu vom uita niciodată acel dezastru de la Bucea. La trei ani de la eliberarea localității, Rusia continuă războiul contra Ucrainei. Salut inițiativele președintelui Trump și susțin deplin eforturile SUA pentru a se pune capăt acestui război, ca și eforturile Regatului Unit, Franței și ale altor țări pentru a contribui la instaurarea unei păci durabile atunci când va veni vremea. Statele aliate continuă să sprijine Ucraina. Amenințarea cu care ne confruntăm din partea Rusiei, care lucrează împreună cu China, Iran și Coreea de Nord, vizează nu numai securitatea Ucrainei, dar și a altor zone ale lumii”, a spus el.
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a insistat că un acord care să consfințească încheierea războiului din Ucraina va trebui să fie durabil și să asigure că ceea ce a făcut Rusia nu se va repeta.
Mark Rutte s-a referit și la Groenlanda, care ”face parte din Regatul Danemarcei”. El a ținut să precizeze că situația trebuie să fie abordată ținând cont de nevoia de consolidare a securității întregii regiuni arctice, căreia îi sunt riverane șapte țări din NATO – printre care SUA – și unde Rusia are interese strategice evidente.

Supărare rusă?

Comentariile ministrului adjunct de externe Serghei Riabkov sugerează că Moscova şi Washingtonul nu au reuşit până în prezent să elimine divergenţele menţionate de preşedintele Vladimir Putin în urmă cu mai bine de două săptămâni, când a afirmat că propunerile SUA trebuie revizuite.

Aceste comentarii vin în contextul în care preşedintele american Donald Trump pare să devină din ce în ce mai nerăbdător faţă de ceea ce a sugerat că ar putea fi o tergiversare din partea Moscovei a unui acord mai amplu de pace.

În ultimele zile, Trump a declarat că este „supărat” pe Putin şi a vorbit despre impunerea de sancţiuni asupra ţărilor care cumpără petrol rusesc dacă va considera că Moscova blochează un acord.

Riabkov, specializat în relaţiile dintre SUA şi Rusia, a declarat însă că Moscova nu este încă în măsură să avanseze în privinţa unui acord. „Luăm foarte în serios modelele şi soluţiile propuse de americani, dar nu le putem accepta pe toate în forma lor actuală”, a declarat Riabkov într-un interviu pentru revista rusă „Afaceri internaţionale”, citat de presa rusă de stat, inclusiv Interfax și Tass.

„Din câte putem vedea, în ele nu există astăzi niciun fel de abordare a principalei noastre cereri, şi anume rezolvarea problemelor legate de cauzele profunde ale acestui conflict. Este complet absentă, iar acest lucru trebuie depăşit”, a punctat Riabkov.

Subiect complex

Putin a declarat că doreşte ca Ucraina să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO, Rusia să controleze integral patru regiuni ucrainene pe care le-a revendicat ca fiind ale sale, iar dimensiunea armatei ucrainene să fie limitată. Kievul susţine că aceste cereri echivalează cu capitularea sa.

Întrebat despre ultimele declaraţii ale lui Trump cu privire la dorinţa lui Putin de a încheia un acord în privinţa Ucrainei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarase reporterilor ceva mai devreme, marţi, că Moscova „continuă contactele cu partea americană”.

„Subiectul este foarte complex. Substanţa pe care o discutăm, legată de reglementarea ucraineană, este foarte complexă. Acest lucru necesită o mulţime de eforturi suplimentare”, a spus Peskov.

De asemenea, Rusia a declarat că respectă pe deplin moratoriul negociat de SUA privind atacarea instalaţiilor energetice ale Ucrainei.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru televiziunea de stat că ministrul apărării, Andrei Belousov, l-a informat marţi pe Putin cu privire la presupuse încălcări ucrainene, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei. În plus, Rusia a transmis o listă cu aceste încălcări consilierului american pentru securitate naţională Mike Waltz şi secretarului de stat Marco Rubio, a precizat Lavrov.

Până la sfârşitul săptămânii trecute, Trump adoptase o poziţie mai conciliantă faţă de Rusia, care i-a neliniştit pe aliaţii europeni ai Statelor Unite, în timp ce şeful Casei Albe încearcă să negocieze încheierea conflictului din Ucraina, aflat acum în al patrulea an. Însă în ultimele zile, pe fondul presiunilor exercitate de europeni, precum preşedintele Finlandei, care l-au îndemnat să tragă Rusia la răspundere, Trump a adoptat un ton mai dur.

Cer liniștit

Autoritățile de la Kiev nu au înregistrat lansarea niciunei drone rusești împotriva teritoriului Ucrainei de luni seara, o situație practic nemaiîntâlnită din primul an de război și care nu s-a mai întâmplat de când Rusia s-a angajat public, pe 18 martie, să oprească atacarea infrastructurii energetice a Ucrainei.
‘Nu au existat drone de atac. Vom continua să fim atenți până când aceasta va însemna cu adevărat ceva’, a relatat recent, pe canalul său de Telegram, șeful Centrului Împotriva Dezinformării al Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Andri Kovalenko.
Nici canalul forțelor aeriene ucrainene, care raportează de obicei de seara până dimineața sosirea pe teritoriul ucrainean a mai multor grupuri de drone de atac kamikaze Shahed pe care Rusia le-a achiziționat din Iran, nu a informat despre intrarea în spațiul aerian ucrainean a vreunei drone în ultimele ore.
Acest calm fără precedent pentru Ucraina vine după ce, în weekend, președintele american Donald Trump l-a amenințat pe omologul său rus Vladimir Putin cu tarife secundare la exporturile sale de petrol dacă nu face ceva pentru încetarea ostilităților pe care Washingtonul o dorește.

Moratoriu fragil

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți Statelor Unite să întărească sancțiunile împotriva Rusiei, pe care a acuzat-o că ‘încalcă’ fragilul moratoriu asupra atacurilor împotriva instalațiilor energetice anunțat de Washington săptămâna trecută.
‘Cred că am ajuns în punctul de a crește impactul sancțiunilor deoarece cred că rușii încalcă ceea ce au promis Statelor Unite’, a declarat el în cursul unei conferințe de presă. ‘Sperăm mult că președintele (american Donald) Trump are toate instrumentele adecvate pentru a crește presiunea sancțiunilor’, a adăugat Zelenski, precizând că Kievul a ‘transmis’ informații la Washington despre ceea ce armata ucraineană prezintă drept tiruri ruse împotriva instalațiilor sale energetice.
Un atac rus asupra orașului Herson din sudul Ucrainei a lăsat fără electricitate, marți dimineața, 45.000 de locuitori ai orașului, a anunțat șeful diplomației ucrainene Andrii Sibiha, acuzând Mosova că a încălcat din nou acordul asupra unui armistițiu parțial. ‘Rusia continuă să încalce acest acord’, a declarat ministrul, evocând fragilul compromis anunțat săptămâna trecută de către Washington după negocieri separate cu Kievul și Moscova, care a invadat Ucraina în urmă cu trei ani.

Înaintare oprită?

Cu 240 de kilometri pătrați ocupați în martie 2025, înaintarea forțelor ruse în Ucraina a încetinit pentru a patra lună consecutiv, potrivit unei analize a AFP pe baza datelor furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
În schimb, pe teritoriul rus, forțele Moscovei i-au alungat aproape în totalitate pe ucraineni din regiunea Kursk. Ei mai sunt prezenți acolo doar pe circa 80 de kilometri pătrați, 6% din întinderea maximă a ofensivei ucrainene în Rusia. Începută în august 2024, aceasta atinsese circa 1.300 de kilometri în primele două săptămâni.
Această zonă de operațiuni s-a micșorat în lunile ce au urmat. La sfârșitul lui 2024, ea era de sub 500 kilometri pătrați, iar luna martie a fost marcată de o accelerare a contraofensivei ruse, care a făcut ca zona să scadă de la peste 400 de kilometri la circa 80 de kilometri pătrați, o reducere de 80% într-o lună.
În Ucraina, forțele ruse au ocupat cu aproape 150 de kilometri pătrați mai puțini în martie decât în februarie. Avansările lor încetinesc în fiecare lună după vârful de 725 de kilometri pătrați în noiembrie 2024, în urma unor importante mișcări ruse pe linia frontului începând din vara precedentă.
În pofida acestor încetiniri, ultimele 12 luni au fost marcate de o avansare a armatei ruse în Ucraina, în timp ce ucrainenii nu reușesc să recâștige teren. Din aprilie 2024 până în martie 2025, ucrainenii au eliberat doar 77 kilometri pătrați, în timp ce rușii au cucerit 4.772 de kilometri pătrați. Forțele ruse au ocupat prin urmare 4.695 de kilometri pătrați net, adică 0,78% din teritoriul ucrainean incluzând Crimeea și Donbas.
Dimpotrivă, din aprilie 2023 până în martie 2024, ucrainenii eliberaseră în general mai mult teren în fața rușilor. Dacă aceștia din urmă ocupaseră 1.300 de kilometri pătrați, forțele ucrainene recuperaseră în paralel 1.373 de kilometri pătrați. Calculele citate de mass-media internațională sunt efectuate pe baza fișierelor comunicate zilnic de ISW, care se bazează pe informațiile difuzate de cele două tabere și pe analiza unor imagini prin satelit.

Poziție europeană

Șefa diplomației europene, estona Kaja Kallas, a rostit un discurs în Parlamentul European și a cerut din nou oferirea de sprijin militar Ucrainei, nu doar pentru a putea continua războiul cu Rusia, dar și pentru a-și consolida poziția de negociere în discuțiile inițiate separat de SUA și din care UE a fost exclusă, dar Kallas a susținut că în pofida acestui fapt blocul comunitar își păstrează ”relevanța”, inclusiv prin sancțiunile impuse Rusiei. ”Am primit favorabil negocierile asupra unei încetări a focului și primii pași care se fac în acest sens”, a spus Kallas, care consideră că UE, deși nu ia parte la aceste negocieri la care participă SUA, Rusia și Ucraina, își menține ”relevanța” și dispune de instrumente pentru a influența deznodământul lor, precum ”sancțiunile, care slăbesc Rusia”.
”De asemenea, trebuie să oferim ajutor Ucrainei, întrucât cu cât sunt mai puternici pe câmpul de luptă, cu atât sunt mai puternici la masa negocierilor”, a motivat șefa diplomației europene, care a eșuat recent să impună un plan de ajutor militar prin care statele UE ar fi urmat să ofere Ucrainei anul acesta 40 de miliarde de euro, dublu față de anul trecut.
După ce unele state membre au primit cu răceală acest plan, Kaja Kallas a cerut ca alternativă noi contribuții de 5 miliarde de euro din partea statelor UE pentru achiziția de obuze destinate armatei ucrainene, dar nici acest plan nu a fost aprobat la summitul european din martie, când liderii europeni au convenit ca acest ajutor să fie acordat Kievului pe bază voluntară.

Pavăza nucleară

Cât despre ruși, ”nici ei nu pot duce acest război la infinit”, a mai justificat Kallas cererea ei privind noi ajutoare militare pentru Ucraina, adăugând că UE va sprijini un plan de pace care să prevadă ”independența și suveranitatea” Ucrainei.
Ea a insistat din nou și asupra presupuselor crime împotriva umanității comise de Rusia în Ucraina, invocând în acest sens fotografii și înregistrări pe care le consideră indicii asupra unor crime de război în orașele ucrainene Bucea și Mariupol.
În ce privește dezbaterea privind dotarea cu arme nucleare, arme de care numai Franța dispune în rândul celor 27 de state membre ale UE, Kaja Kallas s-a arătat rezervată față de această idee. ”Dacă amenințarea cu folosirea armelor nucleare funcționează, ceea ce vom vedea în lume va o mai mare proliferare, întrucât toate țările care se tem de vecinii lor vor dori arme nucleare, aceasta fiind singura modalitate de a se proteja. Și toate acele țări care vor râvni la teritoriul vecinilor lor vor dori de asemenea arme nucleare”, a explicat ea.

Armistițiu la Marea Neagră

Statele Unite au anunțat anterior că au încheiat înțelegeri separate cu Ucraina și Rusia pentru un armistițiu parțial cu două componente, respectiv garantarea siguranței navigației în Marea Neagră și oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurilor energetice.
Dar părțile nu au semnat de atunci niciun document care să detalieze aplicarea acestor înțelegeri. Moscova și Kievul au promis totuși că vor respecta armistițiul energetic, însă apoi s-au acuzat reciproc de încălcarea lui.
Cât despre armistițiul maritim în Marea Neagră, Rusia a condiționat aplicarea acestuia de ridicarea parțială a sancțiunilor occidentale împotriva exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte, solicitare respinsă însă de Comisia Europeană împreună cu circa 30 de state aliate ale Ucrainei care s-au reunit săptămâna trecută la un summit la Paris.

Trump vs. Putin

Președintele american Donald Trump a declarat că omologul său rus Vladimir Putin ‘își va face partea sa’ de înțelegere, după ce își exprimase cu o zi în urmă frustrarea față de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova și Kiev. Încercând să-și îndeplinească propriile promisiuni de campanie, Donald Trump exercită presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului în Ucraina, dar negocierile derulate de Washington n-au înregistrat până acum vreun rezultat concret.
Președintele american s-a declarat duminică ‘foarte supărat’ și ‘furios’ pe omologul său rus, reticent să se angajeze într-un acord de încetare a focului, și a amenințat să impună noi taxe împotriva petrolului rusesc, potrivit unui interviu acordat postului de televiziune NBC, citat de mass-media internațională.
‘Cred că se va ridica la înălțimea a ceea ce mi-a spus. Și cred că își va îndeplini acum partea sa de înțelegere. Și mai este și Zelenski, sper că va fi la înălțimea’ sarcinii sale, a afirmat deja luni Donald Trump în fața jurnaliștilor acreditați la Casa Albă.
În ceea ce privește petrolul rusesc, Donald Trump a spus că nu vrea să ‘impună taxe vamale’ suplimentare. ‘Dar, cred că aș face ceva dacă aș considera că (el) nu face ceea ce trebuie’, a adăugat el, referindu-se la Putin.

Trump la atac

Președintele rus a evocat recent ideea instituirii unei ‘administrații temporare de tranziție’ în Ucraina, eventual sub egida ONU, pentru organizarea unor alegeri prezidențiale ‘democratice’ în această țară și abia apoi negocierea unui acord de pace cu noile autorități.
În declarațiile ulterioare, Donald Trump și-a moderat totuși tonul față de Vladimir Putin, pentru a-l ataca pe Volodimir Zelenski, pe care îl acuză că vrea să întoarcă spatele acordului privind mineralele rare pe care Statele Unite vor să le exploateze în Ucraina.
Trump a declarat că Zelenski încearcă să obțină o revizuire a termenilor acordului cu SUA cu privire la exploatarea minereurilor rare în Ucraina. Kievul ar vrea să schimbe semnarea documentului pentru aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică, cu toate acestea, apartenența Ucrainei la NATO nu a fost niciodată discutată la negocieri, a afirmat președintele american, citat de agenția de presă Unian.
Conform media ucrainene, Zelenski s-ar fi pronunțat pentru o modificare a acestui acord, deoarece în varianta sa actuală el afectează viitoarea aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. S-ar putea ca Donald Trump să fi confundat UE cu NATO, scrie agenția de presă de la Kiev, Unian, citată de mass-media regională.

Presiune rusă

Armata ucraineană observă o creșterea a presiunii ruse de-a lungul întregului front, susținând însă că aceste acțiuni ofensive intensificate au ca efect pierderi semnificative în rândul trupelor ruse, în timp ce analiștii confirmă că trupele ucrainene își continuă operațiunea recent lansată pe teritoriul Rusiei în regiunea Belgorod.. Potrivit datelor de front publicate luni, numărul confruntărilor a crescut cu 32% săptămâna trecută, la 1.382, după ce Rusia și-a intensificat asalturile în regiunile ucrainene Donețk și Zaporojie, precum și în regiunea rusă de graniță Kursk, unde armata ucraineană controlează în continuare o mică fâșie de teritoriu de-a lungul graniței.
Zona cea mai intensă de confruntări este pe sectorul de front din apropierea orașului Pokrovsk, în regiunea Donețk, sector unde au fost consemnate 37% dintre confruntările de săptămâna trecută.
Unitățile ruse nu au făcut progrese semnificative în vecinătatea acestui oraș, în pofida încercărilor de a recâștiga teritoriul pierdut acolo în urma unei serii de contraatacuri ucrainene. Kievul face tot posibilul să nu mai piardă teren pe sectorul de front din jurul orașului Pokrovsk, întrucât căderea în mâinile Rusiei a minelor de cărbune cocsificabil din acea zonă ar fi o lovitură grea pentru economia Ucrainei.
În schimb, trupele ruse au reușit să facă progrese locale la vest de Kurahove și în apropiere de Torețk, potrivit platformei ucrainene de analiză militară ‘DeepState’. Cel mai notabil progres al armatei ruse este pătrunderea în localitatea Rozliv, unde amenință să taie ruta logistică folosită de trupele ucrainene care încă luptă în localitatea Kostiantinopil din apropiere.
Însă în sud încercările trupelor ruse de a înainta către orașul Zaporojie au fost zădărnicite, în pofida atacurilor constante. Insuficiența echipamentelor grele împiedică soldații ruși să facă progrese semnificative spre orașe precum Zaporojie, Sumî sau Harkov, potrivit analizelor publicate de platforma de analiză militară Defense Express din Ucraina.

Preț greu

Prin urmare, anticipează acesta, armata rusă va continua să lanseze valuri de atacuri ale infanteriei de-a lungul întregului front, cu obiectivul de a epuiza forțele și resursele armatei ucrainene.
Această evaluare este împărtășită de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), care estimează că unitățile ruse ar putea încerca de asemenea să se apropie mai mult de capitalele regionale pentru a le aduce în raza de acțiune a artileriei sale și a pătrunde în Dnipropetrovsk, regiune din centrul Ucrainei unde trupele ruse nu au intrat, dar au ajuns la numai câțiva kilometri de granița sa administrativă.
Potrivit ISW, dacă Rusia va reuși să pătrundă cu armata sa într-o nouă regiune ucraineană, precum Dnipropetrovsk, ar putea sub acest pretext să formuleze la eventuale negocieri de pace noi revendicări teritoriale, pe lângă cele deja cunoscute care privesc peninsula Crimeea și provinciile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
Kievul susține în acest timp că armata rusă plătește un preț greu în efective de luptă și echipamente pentru a obține pe teren doar progrese limitate. Potrivit unui analist militar ucrainean, Oleksandr Kovalenko, pentru a câștiga doar aproximativ 130 de kilometri pătrați Rusia ar fi pierdut în martie circa 40.000 de soldați, morți și răniți, precum și mai mult de 1.500 de piese de artilerie, cifre neconfirmate independent, în timp ce niciuna dintre tabere nu publică date despre pierderile proprii, dar de obicei le exagerează pe cele ale inamicului.
Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat la rândul său recent că pierderile în rândul trupelor sale s-au diminuat în luna martie prin măsuri care au pus accentul pe prelungirea instruirii militare a noilor recruți și pe integrarea mai treptată a acestora în unitățile de luptă.
Forțele ucrainene continuă ‘apărarea activă’ și au reușit recent să înainteze pe unele sectoare ale frontului și să-și îmbunătățească pozițiile tactice, a mai afirmat Sîrski, într-un mesaj pe Telegram. El nu a menționat încă noua operațiune din provincia rusă de graniță Belgorod, unde trupele ucrainene au ocupat recent câteva sate de-a lungul graniței cu provincia ucraineană Sumî, potrivit analiștilor și bloggerilor militari.
Aceștia estimează că incursiunea ucraineană în Belgorod are ca scop dispersarea resurselor rusești și îngreunarea pregătirii unor eventuale noi ofensive ruse în nordul Ucrainei.

Demers diplomatic

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, dorește ca președintele american Donald Trump să exercite o influență sporită asupra omologului său rus Vladimir Putin. ”Cred că Statele Unite au de asemenea rolul de a pune o presiune mai mare asupra Rusiei pentru a opri acest război”, a afirmat fosta șefă a guvernului estonian la o reuniune cu mai mulți miniștri de externe europeni, la Madrid, consacrată războiului dintre Rusia și Ucraina și eforturilor președintelui SUA în vederea instaurării păcii.
Rusia trebuie să accepte o încetare a focului în războiul din Ucraina și să facă un pas înainte, care ar putea consta, de exemplu, în repatrierea copiilor ucraineni sau în eliberarea prizonierilor de război, a spus Kallas.
La reuniunea de la Madrid au mai participat miniștrii de externe din Polonia, Franța și Spania și comisarul european pentru apărare și spațiu Andrius Kubilius. Acesta din urmă s-a pronunțat pentru implementarea imediată a strategiei ReArm Europe, prezentată recent de Comisia Europeană. La finalul întâlnirii este prevăzută semnarea unei declarații comune a participanților.
Uniunea Europeană și-a afirmat constant sprijinul continuu și de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

Pace prin forță

Realizarea ‘păcii prin forță’ necesită ca Ucraina să se afle în cea mai puternică poziție posibilă, o componentă esențială a acesteia fiind deținerea de către Ucraina a unor capabilități militare și de apărare proprii robuste. UE este pregătită să contribuie la garanțiile de securitate, în special prin sprijinirea capacității Ucrainei de a se apăra în mod eficace.
UE a impus Moscovei 16 seturi de sancțiuni individuale și economice, precum și măsuri diplomatice și restricții în materie de vize. Măsurile sunt concepute astfel încât să slăbească baza economică a Rusiei, lipsind această țară de tehnologii și piețe critice și reducând în mod semnificativ capacitatea sa de a purta războaie.
Cel mai recent pachet de sancțiuni, adoptat în 24 februarie, la exact 3 ani de la începerea invaziei ruse în Ucraina, vizează 48 de persoane fizice și 35 de entități și cuprinde măsuri de combatere a eludării, interdicții suplimentare la export, restricții asupra băncilor și suspendări ale licențelor de emisie.

Joc a la russe

Vladimir Putin ‘rămâne deschis oricărui contact’ cu omologul său american Donald Trump, a afirmat luni Kremlinul după criticile formulate de liderul de la Casa Albă la adresa președintelui rus, în pofida apropierii lor demarate de mai multe săptămâni. ‘Președintele rămâne deschis oricărui contact cu președintele Trump’, a afirmat purtătorul de cuvânt al președinției ruse Dmitri Peskov, în timpul briefingului său zilnic, precizând că ‘nicio nouă convorbire telefonică’ între cei doi lideri ‘nu este prevăzută deocamdată’.
Donald Trump s-a declarat ‘foarte enervat’ de omologul său rus, după ce acesta din urmă a evocat ideea unei ‘administrații de tranziție’ în Ucraina, fără președintele Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a declarat recent, într-un interviu telefonic pentru postul NBC News, că va impune tarife secundare de 25% până la 50% la întregul petrol rusesc dacă el consideră că Moscova îi blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina, și că aceste tarife ar putea fi introduse în termen de o lună dacă nu va exista o încetare a focului.
Intervenind într-o emisiune matinală, Trump a spus că a fost furios și ‘enervat’ atunci când președintele rus Vladimir Putin a criticat credibilitatea conducerii președintelui ucrainean Volodimir Zelesnki.

Propunere ori capcană?

Președintele rus Vladimir Putin a sugerat plasarea Ucrainei sub o ‘administrație de tranziție’ sub egida Organizației Națiunilor Unite (ONU), pentru a organiza alegeri prezidențiale ‘democratice’ în această țară, apoi negocieri în vederea unui acord de pace cu noile autorități.
‘Am putea, desigur, să discutăm cu SUA, chiar și cu țările europene, și în mod evident cu partenerii și prietenii noștri, sub egida ONU, posibilitatea de a înființa în Ucraina o administrație de tranziție’, a declarat Putin în timpul unei întâlniri cu infanteriști marini ruși, în toiul nopții, la Murmansk, în nord-vestul Rusiei.
‘Pentru ce? Pentru a organiza alegeri prezidențiale democratice care s-ar solda cu instalarea la putere (în Ucraina) a unui guvern competent și care s-ar bucura de încrederea poporului, apoi pentru a începe cu aceste autorități negocieri asupra unui acord de pace și a semna documente legitime’, a explicat Putin. ‘Ne îndreptăm progresiv, poate că nu atât de rapid pe cât ne-am dori, însă cu insistență și certitudine, pentru a îndeplini toate obiectivele anunțate’ la începutul ofensivei în Ucraina, a adăugat Putin.
Rusia, care a lansat în 2022 atacul la scară mare împotriva vecinului său ucrainean, a afirmat că dorește ‘demilitarizarea’ și ‘denazificarea’ Ucrainei, ale cărei aspirații de a adera la NATO sunt considerate de Moscova o amenințare la adresa securității sale.
Washingtonul, care vrea să obțină cu orice preț un armistițiu în Ucraina, a întreprins o apropiere spectaculoasă de Moscova, generându-le ucrainenilor și europenilor temerea că ar putea încheia un acord fără știrea lor. La presiunea americană, Kievul a acceptat pe 11 martie un armistițiu de 30 de zile.

Ambiții la Marea Neagră

Președintele rus Vladimir Putin a invocat, din nou, posibilitatea ca armata sa ‘să avanseze’ în direcția Odesei, un astfel de scenariu fiind posibil numai dacă forțele ruse ar reuși să captureze regiunea Zaporojie, a apreciat cunoscutul expert militar independent rus Iuri Fiodorov, membru al Asociației de studii internaționale din Cehia, într-un interviu acordat recent pentru media ucraineană Fabrika Novini.
‘Situația ar putea deveni foarte dificilă pentru forțele ucrainene în direcția Zaporojie, întrucât Moscova dispune în acest sector de gruparea de trupe Dnepr, formată din cinci armate combinate’, în a cărei sarcină se află – conform ordinelor comandamentului rus – teritoriul ce se întinde de la Guliaipole, în estul regiunii Zaporojie, și până Vasilievka, în regiunea Herson, a afirmat Fiodorov, autorul volumului ‘Rusia între fascism și dezintegrare’.
Totodată, în opinia sa, o tentativă a trupelor ruse din Herson de a debarca pe malul drept al Niprului prin forțarea fluviului ar echivala cu o sinucidere, evocând în acest sens evenimente din cel de-Al Doilea Război Mondial, când în 1943 trupele sovietice au efectuat mai multe operațiuni similare vizând forțarea acestui fluviu.
Pierderile reale sunt încă necunoscute, spune el. Potrivit datelor oficiale, ar fi vorba de 25% dintr-o grupare de trupe sovietice de două milioane de soldați – adică aproximativ 500.000 de morți. Dar unii cercetători independenți consideră că pierderile de atunci au fost de cel puțin două ori mai mari.

Scenariu sângeros

‘Conform amintirilor unor martori, Niprul era plin de cadavre ale ostașilor și ofițerilor sovietici, aproximativ același lucru s-ar putea întâmpla cu trupele ruse astăzi dacă ar încerca să treacă Niprul în dreptul orașului Herson. Lățimea râului este de aproape un kilometru, iar pe alocuri și mai mare. Malul drept este abrupt, mai înalt decât cel stâng’, afirmă Fiodorov.
Expertul militar, citat de Unian, nu exclude ca în perioada primăverii și a verii trupele ruse ‘să se activeze’ în sectorul Zaporojie, argumentând că în această direcție ‘ocupanții’ nu au obstacole naturale serioase, acolo predominând zonele de câmpie. Totul depinde de cât de minuțios și corect este organizată apărarea ucraineană acolo, spune el.
Iuri Fiodorov a subliniat că problema Zaporojie este importantă și din punct de vedere strategic, întrucât ‘dictatorul de la Kremlin’, Vladimir Putin, a început din nou să vorbească despre ‘direcția Odesa’. ‘În orice caz, fie va fi o debarcare navală, un scenariu sortit eșecului, fie va fi forțarea Niprului. Altă cale nu există. Dar dacă trupele ruse reușesc să ocupe (regiunea) Zaporojie și podurile rămân într-o stare cât de cât funcțională, atunci ar putea avea o șansă. Prin urmare, Zaporojie, în opinia mea, devine un punct strategic, principalul sector strategic’ în următoarele luni, a subliniat Fiodorov.
Conform informațiilor oficiale, în ultimele zece zile trupele ruse și-au intensificat acțiunile în direcția Zaporojie, dar nu au obținut încă un succes deosebit.
De asemenea, rapoartele comandamentului rus menționează în mod constant așezările Stepovoie, Șcerbaki, Malîie Șcerbaki, situate în zona de acțiune a grupului militar rus Dnepr, care însumează 70.000 -80.000 de soldați.

Sectoare periculoase

‘Sunt forțe serioase, ar putea fi periculos. În opinia mea, sectoarele periculoase nu sunt regiunea Donețk și nici măcar Harkov, ci Zaporojie’, a insistat în declarația sa expertul militar menționat. Totuși, el spune că și chiar dacă trupele ruse ar avansa în direcția Zaporojie, acestea nu o vor putea cuceri complet și astfel ‘visul lui Putin de a ajunge la Odesa s-ar putea nărui’.
Publicația The New York Times, citând ‘consilieri ai președintelui Volodimir Zelenski’, relata recent că la Kiev există temerea că Donald Trump ar putea să predea portul Odesa sub controlul Kremlinului, amintește Unian, referindu-se la informații apărute înainte de convorbirea telefonică dintre Putin și Trump la 18 martie. Conform unor informații, în cadrul acelei discuții urmau să fie discutate, între altele, ‘pământurile și activele pe care le-ar putea păstra Rusia în cazul unei încetări a focului cu Ucraina’.

Pământuri rare

Rusia și SUA au inițiat discuții despre proiecte comune în domeniul metalelor de pământuri rare, precum și despre alte proiecte în Rusia, iar unele companii și-au exprimat deja interesul față de acestea, conform unor declarații făcute luni de trimisul președintelui Vladimir Putin pentru investiții.
În contextul eforturilor președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului în Ucraina, atât Kievul, cât și Moscova au propus Washingtonului opțiunea cooperării în domeniul zăcămintelor minerale, deși Trump a declarat duminică faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar dori să renunțe la varianta propusă de acord în acest sens.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat în februarie că SUA ar putea fi interesate de explorarea în comun a zăcămintelor de metale de pământuri rare din Rusia, care deține a cincea cea mai mare rezervă mondială de metale utilizate în industria de lasere și echipamente militare.
Kirill Dmitriev, trimisul special al Kremlinului pentru cooperarea internațională în domeniul economic și al investițiilor, a declarat pentru ziarul Izvestia, în comentarii publicate anterior, citate de mass-media internațională, că discuțiile au început deja.

SUA vs. Rusia și China

‘Metalele de pământuri rare sunt un domeniu important pentru cooperare și, desigur, am început discuțiile privind diverse metale de pământuri rare și (alte) proiecte în Rusia’, a afirmat Kirill Dmitriev, de asemenea CEO-ul Fondului rus de investiții directe.
Dmitriev, care a făcut parte din echipa de negociere a Rusiei la discuțiile cu oficialii americani din Arabia Saudită în februarie, a declarat că unele companii și-au arătat deja interesul pentru respectivele proiecte, fără să numească însă vreo companie sau să dezvăluie mai multe detalii.
Ulterior Trump a declarat că este ‘furios’ pe Putin și va impune tarife suplimentare de 25% până la 50% pentru companiile care cumpără petrol rusesc dacă va considera că Moscova îi blochează eforturile de a pune capăt războiului în Ucraina.
Controlul Chinei asupra a 95% din producția și aprovizionarea mondială cu metale rare, esențiale pentru industrii precum apărarea și electronica de consum, a determinat restul lumii să încerce să-și dezvolte propriile rezerve.
U.S. Geological Survey estimează rezervele de metale rare din Rusia la 3,8 milioane de tone metrice, dar estimările Moscovei sunt mult mai mari. La data de 1 ianuarie 2023, potrivit Ministerului Resurselor Naturale de la Moscova, rezervele Rusiei de 15 metale de pământuri rare se cifrau la 28,7 milioane de tone, din care 3,8 milioane de tone ar constitui cantitatea de rezerve în curs de dezvoltare sau pregătite pentru dezvoltare.
Izvestia a relatat că această cooperare ar putea fi discutată suplimentar la următoarea rundă de discuții Rusia-SUA, care ar putea avea loc la mijlocul lunii aprilie în Arabia Saudită.

Presiuni ruse

Rusia a impus restricții asupra exporturilor de petrol prin terminalul din Marea Neagră al conductei petroliere Caspian Pipeline Consortium (CPC), din cauza atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii conductei ce transportă în special petrol kazah, a anunțat anterior Kremlinul. Companii occidentale, printre care se numără și cele americane Chevron și Exxon Mobil, folosesc acest oleoduct pentru petrolul extras din Kazahstan și transportat apoi prin Marea Neagră.
În urma unor inspecții tehnice efectuate după atacurile ucrainene cu drone asupra unei stații de pompare a oleoductului, autoritatea rusă din domeniul transporturilor a dispus săptămâna aceasta închiderea a două dintre cele trei puncte de acostare ale terminalului petrolier.
De asemenea, operatorul rus al conductelor petroliere Transneft a anunțat concomitent suspendarea operării unei dane petroliere în portul Novorossiisk de la Marea Neagră, în urma verificărilor efectuate de aceeași autoritate.
‘Acesta este rezultatul pagubelor provocate infrastructurii CPC de loviturile cu drone ucrainene’, a susținut purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ‘Nu trebuie să uităm că acolo s-au produs pagube enorme, pagube foarte complexe din punct de vedere tehnologic. Și acest lucru nu poate, desigur, să nu aibă consecințe asupra funcționării întregului sistem, din păcate’, a adăugat oficialul rus.
Un atac ucrainean cu drone a scos din funcțiune în februarie stația de pompare Kropotskinskaia, situată la aproximativ 200 de kilometri sud de orașul rus Rostov-pe-Don și care este una dintre cele mai puternice stații de-a lungul conductei petroliere ce leagă câmpul petrolier Tengiz din Kazahstan de orașul rus Novorossiisk situat pe țărmul Mării Negre.
Această conductă de 1.551 de kilometri transportă mai mult de două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului, precum și petrol rusesc extras din regiunea Caspică. Pare totuși de neînțeles decizia Ucrainei de a ataca această infrastructură și de a lovi astfel interese kazahe și americane, chiar dacă această conductă transportă și petrol rusesc.