Frane pentru extinderea UE

, , , ,
 

Uniunea Europeana, prea obosita pentru o noua extindere

Uniunea Europeana, prea obosita pentru o noua extindere

Politica de extindere a Uniunii Europene este pusa la incercare de criza economica si de o anumita “oboseala a extinderii” din partea europenilor, dar mai multe tari, intre care Marea Britanie, Finlanda, Italia si Suedia, incearca sa schimbe aceasta tendinta. Ministrii europeni ai Afacerilor Externe si-au reafirmat in mod oficial la Bruxelles, “sustinerea ferma fata de politica de extindere”. Insa, in culise, in opinia multora “nu este o perioada propice extinderii, care devine o politica a pasilor foarte marunti”, a recunoscut un diplomat. Dupa ce a integrat zece tari, in 2004, Uniunea si-a dat seama ca a acceptat prea rapid tari putin pregatite, ca Romania si Bulgaria, in 2007, apreciaza un diplomat. “Din aceasta cauza, clubul si-a inasprit regulile, se misca incet, iar astazi este un pic frustrant pentru tarile care aspira sa se alature”. Negocierile de aderare cu Turcia stau marturie in acest sens. In prezent, ele se apropie de un punct mort, in contextul in care Croatia, care le-a inceput in acelasi timp, in 2005, spera sa le incheie in primul semestru din 2011, pentru a adera la Uniune pana in 2013.

Etapa turca

Presedintia belgiana a Uniunii spera sa atinga o noua etapa, deschizand, luna aceasta, un nou capitol de negocieri cu Ankara, asupra Concurentei, transmite Mediafax. Insa, ministrul belgian al Afacerilor Externe, Steven Vanackere, a recunoscut ca nu acesta este cazul, afirmand, totodata, ca “acesta nu este un recul”. Parti intregi din cadrul negocierilor sunt blocate din cauza impasului in negocierile privind reunificarea Ciprului si refuzului Ankarei de a recunoaste Republica Cipru, care a aderat la Uniune in 2004.
In mod fundamental, tari ca Franta sau Germania sunt foarte reticente fata de ideea unei aderari a acestei tari cu 78 de milioane de locuitori. Insa, Turcia are aparatorii ei, intre care ministrul britanic al Afacerilor Externe, William Hague. El a apreciat, la Bruxelles, ca europenii ar trebui sa isi continue eforturile “in vederea unei aderari a Turciei” la Uniune. “Pana atunci, insa, va fi necesara ameliorarea cooperarii noastre in materie de politica externa”, a adaugat el, referindu-se la divergentele din acest an, intre Ankara si europeni, asupra sanctiunilor contra programului nuclear iranian. Intr-un material de presa publicat duminica, Hague si ministrii Afacerilor Externe italian, Franco Frattini, suedez, Carl Bildt, si finlandez, Alexander Stubb, au pledat ca Europa “sa se indrepte din nou catre exterior”. In opinia lor, chiar criza ar trebui sa motiveze Uniunea sa se deschida catre noi membri, care o pot “ajuta sa revina la dinamism economic”. Insa, in opinia secretarului de Stat francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, chiar si britanicii sunt mai putin favorabili extinderii, in comparatie cu perioada anterioara, din cauza evolutiei opiniei publice. Abia lansate in iulie, negocierile de aderare ale Islandei sunt foarte afectate de diferende asupra pescuitului, iar Uniunea se pregateste sa ia masuri de retorsiune, interzicand debarcarea macroului islandez in porturile sale. Tara candidata din 2005, Macedonia asteapta, in continuare, deschiderea formala a negocierilor de aderare, blocata de disputa sa cu Grecia referitoare la numele sau. Ministrii au mai hotarat sa transfere sefilor de stat si de Guvern responsabilitatea acordarii statutului de candidat Muntenegrului. Albania si Serbia, care au depus o cerere in aprilie si, respectiv, in decembrie 2009, nu au obtinut, inca, acest statut.

Aderarea Macedoniei blocata de refuzul Greciei

Vestea buna a primit-o Muntenegru, pentru care ministrii au hotarat sa transmita liderilor europeni propunerea de a-i acorda statutul de tara candidata. Reusita este cu atat mai importanta pentru Muntenegru cu cat inaintea reuniunii nu era clar ca se va ajunge la un acord intre cei 27. Alte doua tari care au depus cereri pentru obtinerea statutului de candidat la aderare, este vorba despre Serbia si Albania, vor trebui sa mai astepte un raspuns din partea Uniunii, iar Macedonia ramane in continuare blocata de refuzul Greciei de a o recunoaste cu acest nume. Islandei, care a inceput recent negocierile, i se cere o cat mai rapida si completa aplicare in legislatia nationala a acquis-ului comunitar, in timp ce Croatiei i se cer progrese la capitolul justitie si afaceri interne.Cu toate acestea, Croatia ar putea sa mai inchida trei capitole de negociere saptamana viitoare si sa finalizeze negocierile pana in vara anului viitor.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *