Flota rusa din Marea Neagra, legalizata in Crimeea

, , ,
 

Flota militara rusa in Marea Neagra, legalizata de noile acorduri dintre Moscova si Kiev

Flota militara rusa in Marea Neagra, legalizata de noile acorduri dintre Moscova si Kiev

Consiliul Federatiei Ruse (n.r.-camera superioara a Legislativului de la Moscova) va ratifica maine, 28 aprilie 2010, acordul dintre Ucraina si Federatia Rusa privind prelungirea contractului de stationare a Flotei militare ruse a Marii Negre in portul militar Sevastopol, a declarat presedintele Consiliului Federatiei, Serghei Mironov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform unor surse diplomatice de la Moscova, Duma de Stat (n.r.-camera inferioara a Parlamentului rus) va ratifica acest acord in data de 27 aprilie, iar Rada Suprema de la Kiev are inclusa aceasta problema pe agenda zilei de azi, in pofida amenintarilor deputatilor opozitiei de a bloca lucrarile Radei.
Anterior, prim-ministrul rus Vladimir Putin a declarat ca bugetul Federatiei Ruse poate sustine acordarea unei reduceri semnificative a pretului la gaze catre Ucraina, in schimbul unei baze militare cheie, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Premierul a glumit spunand ca “ar fi mancat” conducerea Ucrainei pentru suma pe care Moscova a trebuit sa o plateasca pentu a extinde contractul de stationare a Flotei din Marea Neagra in portul militar Sevastopol din peninsula Crimeea.

Povara bugetara

Reamintim ca saptamana trecuta, presedintii Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici au semnat un acord in baza caruia Ucraina a obtinut o reducere cu 30% a pretului la gaze naturale. Intelegerea a provocat valuri de proteste din partea opozitiei pro-occidentale din Ucraina, care l-a acuzat pe presedintele Viktor Ianukovici de predare a suveranitatii sale. Premierul rus Vladimir Putin a declarat, insa, ca cel mai grav ranit de pe urma acordului este bugetul Rusiei. “Va fi o povara, bineinteles. Si inca una majora”, a precizat Putin, dupa o serie de discutii la Kiev cu presedintele ucrainean Ianukovici si premierul Mykola Azarov. “Suma pe care acest acord ne-a costat este altceva. Pentru o astfel de suma de bani as fi putut sa-i mananc pe Ianukovici si pe premierul vostru, impreuna”, a declarat Putin. “Nicio baza din lume nu costa atat de mult”.
Fostul lider de la Kremlin a mai declarat ca, in urma reducerii de pret la gaze naturale, bugetul Rusiei va pierde 3 miliarde de dolari in 2010 si 4 miliarde de dolari in 2011. Acordul va fi respectat cu bani din rezerva, a explicat el. “Asta inseamna o crestere a deficitului, pentru noi. Si daca Ucraina va folosi pentru propriul buget aceasta reducere de pret, atunci deficitul vostru va fi mai mic decat al nostru”, a continuat el. Fostul presedinte rus a mai precizat ca toate controversele nascute in Ucraina in acest moment sunt “neasteptate”, spunand ca fostul premier Iulia Timosenko nu a obiectat niciodata la astfel de lucruri, cat a fost la putere. “Pentru noi nu este doar o chestiune de bani, dar si una privind cooperarea cu Ucraina”, a adaugat Putin.

Proteste pe banda rulanta

Protestele opozitiei au continuat in principalele orase din vestul Ucrainei si capitala Kiev, dupa ce la sfarsitul saptamanii trecute, în cadrul unui miting la Kiev, liderul opoziţiei, Iulia Timoşenko, a anunţat declanşarea unor ample manifestări de protest împotriva ratificării acordului Medvedev-Ianukovici prin care flota militară a Federaţiei Ruse obţine dreptul de a se afla în Crimeea până în anul 2042. „Numiţi-mi măcar o singură ţară în care ar fi posibilă iniţierea unor dezbateri, fie în Radă, ori Parlament, Senat, Congres, despre separarea unei părţi a teritoriului ei pentru sute de ani, iar deputaţii să se confrunte în jurul ideii de a ceda sau de a nu ceda teritoriul ţării lor natale, de a vinde sau de a nu vinde Patria!”, s-a adresat Iulia Timoşenko celor circa cinci mii de susţinătorilor ai săi, adunaţi sâmbătă în capitala Ucrainei. Timoşenko a mai lansat un apel către toate forţele patriotice din Ucraina de a se uni pentru a demite cât mai curând actuala putere de la Kiev.

Veto parlamentar

Comitetul pentru politica externa a Radei Supreme din Ucraina recomanda sa nu se ratifice acordul privind prelungirea ramanerii flotei ruse a Marii Negre pe teritoriul Ucrainei, a declarat vicepresedintele Radei, Nikolai Tomenko, citat de agentia de presa Unian, preluata de mass-media de la Bucuresti. “Comitetul Central al Radei Supreme a decis sa nu sustina acest acord”, a declarat Tomenko, care a mai precizat ca reprezentantii Comitetului au ajuns la concluzia ca acest acord vine in contradictie cu prevederile Constitutiei Ucrainei. Ei considera necesara trimiterea actului la Curtea Constitutionala a Ucrainei, in baza articolului care interzice amplasarea bazelor straine pe teritoriul national.
Reamintim ca in data de 21 aprilie 2010, Rusia si Ucraina au semnat la Harkov un acord pentru extidenderea perioadei de utilizare bazei de la Sevastopol pentru 25 de ani, cu dreptul de a putea fi prelungit pentru inca 5 ani. Opozitia ucraineana se declara impotriva ratificarii actului, considerandu-l neconstitutional, relateaza RIA Novosti. Curtea Constitutionala a Ucrainei a recunoscut decizia anterioara, de a prelungi sederea flotei Mari Negre in Crimeea, conforma cu legile statului.

Fara marja

Deputati ai Radei Supreme de la Kiev, citati de mass-media rusa, au dezvaluit faptul ca pana in ultimul moment partea rusa a insista pe modificarea formatului intalnirii si o ordinii de zi a negocierilor dintre cei doi sefi de stat. “Cu toate ca acordurile privind flota si gazele naturale fusesera dezbatute din timp, pana miercuri nu s-a pus problema unei adoptari ‘la pachet’ si in regim de urgenta a acestor documente”, a recunoscut o sursa din anturajul presedintelui ucrainean, Viktor Iuscenko. Potrivit acestuia, in situatia creata, Ianukovici nu a avut spatiu de manevra, graba nepermitand o definitivare a aspectelor juridice ale problemei. De altfel, expertii ucraineni afirma ca documentele semnate de sefii de stat pot fi anulate din cauza neconcordantei lor cu textul Constitutiei.
La o conferinta de presa, desfasurata saptamana trecuta la Kiev, Ianukovici a vorbit despre starea deplorabila a economiei nationale, subliniind ca Ucraina a platit „cel mai ridicat pret la gaze din Europa”, pentru ca asa stipulau acordurile semnate la inceputul anului trecut de Iulia Timosenko. “A fost un pret imposibil de sustinut. Acest pret ar fi trebuit reflectat in costul serviciilor comunale si in tarife, in pretul la toate produsele de consum, la paine. Industria noastra chimica si-a pierdut competenta, ea trebuia sprijinita”, a explicat presedintele, mentionand ca „negocierile au durat destul de mult si au fost foarte dificile”.
Conform mass-media rusa, presedintele ucrainean a recunoscut ca la Harkov rusii si-au aparat cu succes interesele, iar partea ucraineana nu a avut spatiu de negocieri. In ceea ce priveste Flota rusa, expertul Serghei Taran a declarat ca, prin decizia lui, Ianukovici „a adancit prapastia din interiorul societatii. Ucraina occidentala se va opune categoric prelungirii perioadei de stationare a flotei. Cea rasariteana este pentru. Iar aceasta discrepanta va deveni baza viitoarelor crize politice”, a spus analistul.
Pe de alta parte, a continuat el, presedintele ucrainean, ales de o jumatate din populatia tarii, a pierdut pentru totdeauna posibilitatea de a obtine sustinerea celeilalte jumatati a societatii. In opinia expertului, partea rusa a subrezit intentionat pozitiile presedintelui ucrainean, pentru a obtine controlul asupra unei regiuni de o importanta strategica.

Opozitia fara arme

Oficialii rusi, citati de mass-media de la Moscova, au declarat ca opozitia parlamentara ucraineana nu poate impiedica ratificarea acordului de prelungire a contractului de stationare a Flotei ruse in Crimeea. Curtea constitutionala a Ucrainei nu a gasit neconcordante intre textul acordului si cel al Constitutiei. Altfel spus, Curtea i-a privat de argumente pe criticii presedintelui Viktor Ianukovici, relateaza sursele citate.
La randul sau, premierul rus Vladimir Putin a mai declarat ca reducerea pretului la gaze pentru Ucraina reprezinta o exceptie, cerandu-le altor state, parteneri comerciali ai Federatiei Ruse, sa nu deranjeze Moscova cu solicitari similare.

Invidie la Minsk

Presedintele Republicii Belarus, Alexandr Lukasenko, citat de mass-media rusa, preluata de presa de la Bucuresti a declarat ca fosta republica sovietica nu primeste nimic in schimbul celor doua baze militare ruse de pe teritoriul sau. “Cred ca seful Fortelor Armate ale Rusiei a uitat ca pe teritoriul Belarusiei se afla doua baze militare active. Si pot sa va amintesc, ca, in comparatie cu Sevastopolul, Rusia ne plateste 0 ruble si 0 kopeici pentru inchirierea acestor baze”, a declarat presedintele belarus Lukasenko. Din acest motiv, el s-a aratat nemultumit de acordul dintre Rusia si Ucraina, prin care rusii isi garantau ramanerea flotei ruse la Sevastopol si dupa 2017, prin reducerea pretului la gaze pentru ucraineni, relateaza Svobodnaya Pressa. “Nu ma intereseaza detaliile acordului. E treaba lor. Vreau sa-i felicit pe colegii din Ucraina cu ocazia acestei victorii: ei au primit cateva miliarde de dolari prin semnarea acestui acord. Dar eu vorbesc despre altceva acum”, a precizat Lukasenko.

Avertismente prezidentiale

“In ceea ce priveste declaratia lui Dmitri Medvedev legat de faptul ca trebuie sa mergem unii in intampinarea celorlalti, cred ca Medvedev s-a referit la Belarus. Pentru ca numai Belarus a mers intotdeauna in intampinarea aspiratiilor ruse” a mai declarat presedintele Lukasenko, citat de ziuaveche.ro. In opinia lui, cele doua baze militare ruse sunt foarte importante. Baza din regiunea Baranovici are scopul de a preveni atacurile cu rachete. “Este o baza noua, foarte importanta, pe care am construit-o cu Boris Eltin. A doua baza, de la Vileika, asigura legatura cu flota Federatiei Ruse in Atlantic. Daca presedintele rus a uitat acestea – de baza Baranovici si de Vileika- e timpul sa-i reamintim. Aceasta este situatia si acestea sunt intentiile noastre”, sustine Alexandr Lukasenko.

„Bratvaua” dictatorilor

Presedintele belarus a mai declarat ca „probabil Medvedev s-a suparat ca Bakiev a venit in Belarus si nu in Rusia. Dar cred ca Kurmanbek Bakiev a avut motivele lui bine intemeiate pentru aceasta”, a declarat Lukasenko. Legat de reprosurile care i se aduc, presedintele belarus a replicat: “Ce reprosuri pot sa existe? Am primit un om cu care sunt in relatii bune. El nu este prietenul meu, asa cum ii sunt presedintii care l-au ‘abandonat’. Bakiev nu a facut atatea pentru Belarus, cate a facut pentru Rusia”.
Reamintim ca liderul belarus Alexandr Lukasenko si fostul sau omolog de la Biskek, Kurmanbek Bakiev, au dezvoltat in ultimii ani un adevarat parteneriat strategic intre cele doua republici post-sovietice. Autoritatile belaruse au fost acuzate frecvent de organizatiile pentru protectia drepturilor omului ca au facilitat delapidarea de catre Kurmanbek Bakiev si membrii familiei sale a sute de milioane de euro din bugetul Republicii Kirghizstan si din ajutoarele internationale destinate fostei republici sovietice.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *