Guvernul Japoniei a protestat miercuri faţă de sancţiunile impuse de Moscova mai multor oameni de afaceri japonezi de la companii precum Toyota sau Rakuten, cărora le-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Rusiei pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Nu putem accepta niciodată măsurile pe care Rusia le-a anunţat de această dată, deoarece împiedică activităţile corecte ale companiilor japoneze”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului nipon Yoshimasa Hayashi, la o conferinţă de presă.

Răspuns dur

„Rusia susţine că este o contramăsură la sancţiunile Japoniei, dar toate sancţiunile pe care le-am aplicat vin ca urmare a încălcării clare a dreptului internaţional odată cu invadarea Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Din acest motiv, Tokio „i-a transmis Rusiei protestul” pe canale diplomatice şi „va continua să depună eforturi pentru a proteja cetăţenii şi companiile japoneze din Rusia”, a adăugat Yoshimasa Hayashi.
Ministerul de Externe a anunţat cu o zi înainte interzicerea pe o perioadă nedeterminată a intrării în Rusia pentru 13 cetăţeni japonezi care au legături cu companii şi instituţii implicate în sprijinirea reconstrucţiei Ucrainei.
Moscova a remarcat că această decizie face parte din represaliile împotriva guvernului nipon pentru sancţiunile aplicate Rusiei pentru „operaţiunea sa militară specială”.
Pe lista celor sancţionaţi se află preşedintele Agenţiei de Cooperare Internaţională din Japonia, Tanaka Akihiko, care a vizitat Ucraina în iulie anul trecut şi magnatul Hiroshi Mikitani, proprietarul conglomeratului de tehnologie şi comerţ electronic Rakuten, care s-a deplasat la Kiev în septembrie cu ministrul de externe nipon din acel moment, Yoshimasa Hayashi.

Ținta Ucraina

Alte persoane sancţionate sunt preşedintele consiliului de administraţie al Toyota Motor, Akio Toyoda, şi Makoto Amemiya, şeful unei companii de echipamente de deminare care a furnizat acest tip de dispozitive Ucrainei.
Rusia aplicase deja o interdicţie de intrare pe teritoriul său pe o perioadă nedeterminată care îi vizează pe premierul Fumio Kishida, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi jurnalişti japonezi.
Japonia, în coordonare cu ţările membre G7, a aplicat Rusiei runde succesive de sancţiuni de la invazia sa în Ucraina, ce includ măsuri de presiune financiară asupra reprezentanţilor politici şi de afaceri şi, de asemenea, interdicţia exporturilor de produse precum semiconductorii şi alte bunuri cu dublă utilizare.

Relații dificile

Relația dintre Japonia și Federația Rusă este complexă și tensionată, influențată atât de situația geopolitică globală, cât și de dispute teritoriale istorice. Invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 a adus noi dinamici în această relație.

Japonia, aliniată cu aliații săi occidentali, a condamnat invazia rusă în Ucraina. Prim-ministrul japonez Fumio Kishida a subliniat importanța menținerii ordinii internaționale bazate pe reguli și a impus sancțiuni economice împotriva Rusiei.

Tokyo a implementat sancțiuni economice semnificative împotriva Rusiei, inclusiv înghețarea activelor băncilor rusești și restricții asupra exporturilor de tehnologie și bunuri sensibile. Autoritățile japoneze a oferit suport Ucrainei sub formă de ajutor umanitar și a sprijinit rezoluțiile internaționale împotriva acțiunilor Rusiei.

Problema insulelor Kurile (numite „Teritoriile de Nord” în Japonia) este o dispută teritorială veche între Japonia și Rusia. Insulele au fost ocupate de Uniunea Sovietică la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și sunt administrate de Rusia, dar Japonia revendică patru dintre ele.

Negocieri eșuate

De-a lungul decadelor, au existat mai multe runde de negocieri între Japonia și Rusia pentru a rezolva această dispută, dar fără succes. În 2018, părea că ar putea exista un progres, dar tensiunile au reapărut, mai ales pe fondul evenimentelor recente din Ucraina.

Sancțiunile impuse de Japonia asupra Rusiei în urma invaziei Ucrainei au complicat și mai mult discuțiile privind insulele Kurile. Rusia a declarat că nu mai este interesată de negocieri în actualul context geopolitic, acuzând Japonia de adoptarea unei poziții anti-ruse.

Japonia își consolidează alianțele cu țările occidentale și partenerii din Asia-Pacific, în special SUA și Australia, pentru a contracara influența crescândă a Rusiei și a Chinei în regiune.

Japonia și-a intensificat eforturile de a-și consolida capacitățile de apărare, incluzând achiziții de echipamente militare avansate și creșterea cheltuielilor de apărare, parțial ca răspuns la amenințările percepute din partea Rusiei și a altor actori regionali.

Manevre militare geopolitice

China a anunţat anterior că desfăşoară exerciţii militare comune navale şi aeriene cu Rusia în partea de sud a teritoriului chinez, după un summit NATO la care Japonia, ţară nemembră a acestei organizaţii, a transmis că se vede tot mai ameninţată de strângerea relaţiilor ruso-chineze.
Programul de exerciţii militare „Joint Sea-2024” a durat până la jumătatea lunii iulie şi a avut loc în zona oraşului Zhanjiang din provincia Guangdong.

Potrivit Ministerului Apărării chinez, aplicaţiile militare au urmărit „să demonstreze determinarea şi capacităţile ambelor părţi de a face faţă în comun ameninţărilor la adresa securităţii maritime şi de a menţine pacea şi stabilitatea globală şi regională”.
De asemenea, surse oficiale de la Beijing declarau anterior că exerciţiile „vor permite aprofundarea parteneriatului strategic global de coordonare dintre China şi Rusia pentru noua eră” şi se desfăşoară în conformitate cu planul anual de angajament militar al Beijingului şi Moscovei.

Summit important

Acest anunţ vine în aceeaşi săptămână în care a avut loc la Washington un summit aniversar al NATO, unde aliaţii şi-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia şi în plus au salutat cooperarea sporită cu partenerii din zona Asia-Pacific pentru susţinerea Ucrainei.
În acelaşi timp, NATO a acuzat China că a devenit o susţinătoare decisivă a industriei militare ruse prin furnizarea către aceasta a unor produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, în special produse de micro-electronică, maşini-unelte şi optică.
În replică, Beijingul a cerut NATO să înceteze „incitarea la confruntare” între blocuri şi a avertizat această organizaţie că „va suferi consecinţele” dacă va considera China „un inamic ipotetic”, într-un răspuns dur faţă de afirmaţii ale secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg.
După ce acesta din urmă a descris China la summitul NATO drept o „provocare sistemică” pentru securitatea globală, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a catalogat declaraţiile lui Stoltenberg ca fiind „iresponsabile şi provocatoare” şi de asemenea impregnate de „părtinire ideologică” şi de o „mentalitate de tip Război Rece”.
Japonia a susţinut anterior că activităţile militare comune ale Chinei şi Rusiei în apropierea teritoriului său constituie o „îngrijorare serioasă din punctul de vedere al securităţii naţionale”.
China a mai efectuat recent exerciţii militare comune şi cu Belarus, ţară aliată Rusiei, exerciţii desfăşurate la graniţa de est a NATO.

Acuzații dure

China a cerut anterior NATO să oprească „instigarea la confruntare” între cele două părţi, după criticile virulente ale Alianţei Nord-Atlantice prin care a acuzat Beijingul că acordă ajutor crucial Moscovei în invazia sa din Ucraina.
Liderii NATO, reuniţi la Washington,u privire la apropierea dintre Rusia şi China. Ei au denunţat sprijinul Beijingului pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, potrivit unei declaraţii finale a summitului.
„Parteneriatul strategic din ce în ce mai strâns dintre Rusia şi China, precum şi încercările lor întrepătrunse de a destabiliza şi remodela ordinea internaţională bazată pe reguli, provoacă îngrijorări profunde”, se mai arată în declaraţia finală.
China „joacă acum un rol determinant în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, au adăugat liderii NATO, cerând Beijingului, „în calitatea sa de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU (…) să nu mai susţină material şi politic efortul de război al Rusiei”.

Nemulțumire puternică

Beijingul şi-a exprimat imediat „puternica nemulţumire” şi a denunţat un comunicat NATO „impregnat de o mentalitate demnă de Războiul Rece şi de o retorică beligerantă”, potrivit unui comunicat al purtătorului de cuvânt al misiunii chineze pe lângă Uniunea Europeană (UE).
„NATO ar trebui să înceteze să promoveze o aşa-numită ameninţare chineză, să nu mai incite la confruntare şi la rivalitate, şi să contribuie mai mult la pacea şi stabilitatea mondială”, a subliniat el, denunţând declaraţiile „pline” de „calomnie”.
China face apel la negocieri de pace, s-a angajat să nu furnizeze arme Rusiei şi solicită respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor – inclusiv a Ucrainei, însă nu a condamnat niciodată Moscova pentru invazia în Ucraina.
„Noi nu am furnizat niciodată arme letale niciunei părţi în conflict şi exercităm un control strict asupra exporturilor de produse cu dublă utilizare, inclusiv drone civile”, a dat asigurări purtătorul de cuvânt.
„Criza ucraineană durează de multă vreme. Cine pune gaz pe foc? Cine înteţeşte flăcările? Şi cine încearcă să profite de asta? Răspunsul este clar pentru toată lumea”, a declarat el, cu referire la Occident şi în special la Statele Unite, care furnizează arme Ucrainei.
Summitul NATO a găzduit și ţări partenere din Asia-Pacific – Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă şi Australia – ceea ce Beijingul consideră a fi un pretext pentru extinderea influenţei Alianţei către Asia.