În data de 18 septembrie au apărut în spațiul public din România trei subiecte distincte, aparent fără o legătură directă între ele, dar care ar putea genera urmări semnificative pentru contextul geopolitic actual din Marea Neagră.
Primul subiect ar fi legat de consolidarea prezenței SUA în România cu o nouă unitate. Președintele Klaus Iohannis a aprobat prezența unui contingent american de forțe navale pentru operațiuni speciale în România, însoțit de echipamente și materiale din înzestrarea United States Naval Special Warfare. Scopul acestei prezențe este de a sprijini instruirea comună și de a îmbunătăți capacitatea României de a răspunde adecvat la provocările de securitate din regiunea Mării Negre, conform unui document transmis Parlamentului de către Administrația Prezidențială.
Această colaborare vine în contextul creșterii numărului de militari americani dislocați în România, o inițiativă anunțată de Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale al SUA din Europa. Misiunea include prepoziționarea de echipamente și materiale, având ca scop întărirea interoperabilității între forțele speciale ale României și cele ale SUA. De asemenea, inițiativa contribuie la consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două țări și la întărirea poziției României pe Flancul Estic al NATO.
În plus, Suedia și-a oferit sprijinul militar prin donarea unor bărci de asalt Ucrainei, ca răspuns la cererile de asistență. Pentru aceasta, Suedia a solicitat ajutorul României în găsirea unei locații adecvate pentru staționarea bărcilor, personalul suedez fiind deja prezent în România din august 2024. Aceștia au cerut acces în Baza aeriană Mihail Kogălniceanu și Portul Militar Mangalia, unde bărcile vor fi puse în funcțiune de echipe suedeze specializate.
Al doilea subiect este legat de o inițiativă nouă de antrenare a trupelor ucrainene în România. Președintele Klaus Iohannis a propus Parlamentului României înființarea unei facilități de instruire maritimă pe teritoriul național pentru pregătirea personalului militar ucrainean. În scrisoarea transmisă Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, președintele argumentează că evoluțiile recente din războiul dintre Rusia și Ucraina au subliniat necesitatea intensificării instruirii forțelor armate ucrainene.
România are capacitatea de a contribui la ,,Coaliția pentru capabilități maritime”, prin găzduirea unei facilități de instruire pentru trupele de infanterie marină din Ucraina, în funcție de capabilitățile existente. Această facilitate este prevăzută să funcționeze pentru o perioadă de doi ani, iar România își rezervă dreptul de a înceta angajamentul în orice moment în cadrul acestui interval.
Finanțarea și sprijinul inițial pentru dezvoltarea facilității vor fi asigurate în întregime de Marea Britanie, iar contribuțiile internaționale vor susține funcționarea acesteia. Președintele Iohannis subliniază că acest proiect va poziționa România ca lider regional în pregătirea operațiunilor maritime, consolidând coeziunea euroatlantică și întărind capacitatea de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre. Această inițiativă se aliniază eforturilor internaționale de a sprijini Ucraina în contextul războiului de agresiune declanșat de Rusia și întărește rolul strategic al României în regiune.
Al treilea subiect apărut în spațiul public este legat de un program de înzestrare al Armatei României, dar care va genera o nouă capabilitate importantă pentru forțele NATO în regiune. Ministerul Apărării Naționale a trimis către Parlament o cerere de aprobare pentru achiziția a 44 de vehicule amfibii de asalt de tip AAV-7, fabricate în SUA. Aceste vehicule sunt destinate să modernizeze forțele armate române, oferindu-le o mobilitate și o putere de foc sporită în contextul unei pregătiri pentru scenarii de luptă complexe. Achiziția face parte dintr-un program mai amplu de transformare și modernizare a Armatei României, cu obiective care se întind până în 2040, conform angajamentelor asumate în cadrul NATO și UE.
Costul estimat al celor 44 de vehicule amfibii este de 210 milioane de dolari, fără TVA. Aceasta reprezintă o extindere semnificativă față de planurile inițiale ale guvernului român, care prevedea achiziționarea a 21 de vehicule în trei versiuni diferite. Vehiculele AAV-7 sunt utilizate de batalioanele de asalt ale Infanteriei Marine, demonstrându-și eficiența în operațiuni amfibii. Aceste vehicule sunt esențiale pentru îmbunătățirea capacităților de apărare ale României, în special în contextul geografiei țării, care include accesul la Marea Neagră.
Cele trei evenimente politico-militare pot reprezenta etape ale unui plan mult mai complex. Președintele ucrainean a declarat în repetate rânduri că unul dintre obiectivele militare ale țării sale în confruntarea cu inamicul rus este recuperarea peninsulei Crimeea. Dacă acest lucru se va întâmpla Moscova va suferi o lovitură strategică pentru echilibrul de putere la Marea Neagră. Având în vedere situația politico-militară din teren, pentru a-și atinge obiectivul impus, trupele ucrainene vor fi probabil nevoite sa realizeze o amplă operațiune de desant amfibiu.
Pentru a realiza acest gen de operațiune vor fi necesare pregătiri consistente, iar cea mai importantă componentă va fi partea de planificare și executare. De asemenea, va conta extrem de mult antrenarea trupelor implicate. Antrenarea infanteriei marine ucrainene în mediul potrivit, sub umbrela de securitate a unui stat NATO, având parte de consilierea trupelor speciale navale americane, pare un pas logic, având în vedere obiectivele declarate ale conducerii ucrainene. Mai mult chiar, dublarea numărului de vehicule amfibii de asalt planificate inițial pentru achiziționare de către România ar putea sugera o contribuție semnificativă a Bucureștiului la antrenarea infanteriei marine ucrainene, având în vedere că această structură nu dispune de astfel de vehicule în dotare.
0 Comentarii