Europa se confruntă în prezent cu două dileme strategice majore în materie de securitate. Pe de o parte, se constată lipsa echipamentelor necesare pentru apărarea colectivă, o problemă strâns legată de capacitatea industrială și de finanțare. La nivel european se încearcă o schimbare de paradigmă prin implementarea noii Strategii Readiness 2030 și a instrumentului de finanțare SAFE, însă în ceea ce privește numărul de forțe nu se regăsesc aceleași oportunități. Statele europene nu dispun de soluții adecvate convenabile pentru a asigura numărul de personal necesar echipamentelor și tehnicii care urmează a fi achiziționate.

În ceea ce privește deficitul de personal militar, se conturează două direcții principale de acțiune: fie se reintroduce serviciul militar obligatoriu, fie se dezvoltă un model de serviciu voluntar foarte atractiv pentru public.

În Germania, de exemplu, se preconizează lansarea unui nou model de serviciu militar voluntar, iar pașii inițiali vor include reactivarea procedurilor de înrolare. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a afirmat că se așteaptă ca în primul an să se alăture aproximativ 5.000 de persoane, evidențiind astfel eforturile de modernizare a forțelor armate prin atragerea de noi tineri.

În Polonia, premierul Donald Tusk a anunțat în luna martie că se lucrează la un proiect prin care toți bărbații adulți ar trebui să beneficieze de antrenament militar. Potrivit declarațiilor sale, se dorește ca până la sfârșitul anului să fie implementat un model care să asigure instruirea fiecărui bărbat adult în eventualitatea unui conflict, astfel încât rezervele militare să fie adecvate pentru a face față amenințărilor posibile. De asemenea, premierul a subliniat faptul că, în timp ce armata ucraineană numără aproximativ 800.000 de soldați, Rusia se confruntă cu o forță de circa 1,3 milioane de militari. În acest context, Polonia intenționează să își dubleze capacitatea, vizând creșterea numărului de soldați și rezerviști de la aproximativ 200.000 la 500.000, iar ulterior unii dintre oficialii naționali au menționat chiar posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu ca răspuns la amenințările crescânde din partea Rusiei și Belarusului.

În Croația se pregătește, de asemenea, reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Programul a fost conceput astfel încât primul grup de recruți să înceapă pregătirea de bază în luna octombrie, în așteptarea aprobării finale din partea parlamentului pentru noua Lege privind Serviciul de Apărare și Forțele Armate. Noul curs de instruire este mult mai scurt decât modelul anterior, durând doar opt săptămâni în loc de șase luni. Facilitățile modernizate din Slunj vor putea acomoda 200 de recruți pe ciclu de instruire, cu planuri de a instrui 800 de persoane pe serie în cadrul a cinci cicluri anuale.

Scopul principal al acestui demers este consolidarea forței de rezervă a armatei. Recruții vor primi un venit lunar de 1.100 de euro, care va conta spre înregistrarea lor de contribuții pentru pensie, vor avea protecție împotriva concedierilor din partea angajatorilor și vor beneficia de prioritate la aplicarea pentru posturi în sectorul public. Ministrul responsabil, Anušić, a declarat că pachetul de sprijin oferit le conferă încrederea necesară pentru succesul proiectului, estimând că numărul de soldați noi înrolați ar putea ajunge la cel puțin 5.000 anual.

În Ungaria, Ministerul Apărării a lansat, în luna iunie a anului precedent, un program național de recrutare sub motto-ul „Îmi iubesc țara și o voi proteja”. Inițiativa s-a bucurat de un succes major, înregistrând cel mai mare număr de voluntari de la renunțarea la serviciul militar obligatoriu. Ministrul Szalay-Bobrovniczky a precizat că cifrele obținute reflectă succesul campaniei de recrutare pentru introducerea trupelor teritoriale de rezervă și au fost interpretate ca un semn al coeziunii, responsabilității comunitare și camaraderiei, subliniind că ritmul de recrutare a fost „fără precedent”. El a menționat că, până la mijlocul lunii ianuarie, numărul voluntarilor a atins pragul de 4.000, iar până în aprilie depășise deja 5.000, ceea ce indică o consolidare semnificativă a forței de rezervă operaționale. Întrucât Ungaria are o populație de aproape 10 milioane de locuitori și o armată activă de 42.000 de militari, aceste eforturi ar putea conduce la obținerea unei rezerve operaționale considerabile în viitorul apropiat.

Astfel, Europa se află într-un moment critic, în care modernizarea echipamentelor militare și asigurarea unui număr suficient de forțe militare sunt două provocări complementare și esențiale. În timp ce schimbările conceptuale și instrumentele financiare noi adresează nevoile legate de dotările militare, strategiile de recrutare și reintroducerea serviciului militar – fie obligatoriu, fie voluntar – rămân pași indispensabili pentru consolidarea capacității de apărare colectivă a continentului.