Cursul de schimb al monedei euro era în scădere uşoară luni dimineaţa, după al doilea tur al la finalul căreia extrema dreaptă a obţinut un scor sub aşteptări iar stânga s-a plasat pe primul loc, însă nicio forţă politică nu deţine majoritatea în camera inferioară a parlamentului francez.

Probleme politice

În jurul orei 06:50 GMT, moneda unică europeană era în scădere cu 0,15% în raport cu dolarul, fiind cotată la 1,0924 dolari pentru un euro. De asemenea, moneda euro s-a depreciat cu 0,06% în raport cu lira sterlină, ajungând la un curs de 84,54 pence pentru un euro.
Moneda unică europeană a înregistrat iniţial o scădere mai accentuată, la deschiderea pieţelor de schimb din Asia, au subliniat analiştii de la Commerzbank. Însă, cu prilejul tranzacţiilor care au avut loc luni dimineaţa a devenit clar că piaţa, pe ansamblu, estimează că rezultatele alegerilor nu au o importanţă pentru euro, estimează analiştii care adaugă că, spre deosebire de criza datoriilor suverane din urmă cu un deceniu, acum zona euro dispune de un mecanism de criză.
„Prima de risc pentru euro pare deja să se atenueze”, chiar dacă stânga îşi va impune strategia, iar cursul de schimb al euro în raport cu dolarul va „scădea probabil sub pragul de 1,05 dolari pentru un euro, ţinând cont de implicaţiile bugetare considerabile”, au estimat la rândul lor analiştii băncii UBS.
Rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor legislative din Franţa, care a avut loc duminică, i-a surprins pe analişti. Coaliţia franceză de stânga Noul Front Popular a câştigat cele mai multe locuri (în jur de 190) în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor, dar fără a obţine majoritatea absolută în Parlament. Pe locul al doilea se situează alianţa Ensemble (Împreună) a preşedintelui Emmanuel Macron, care a câştigat aproximativ 160 de locuri, în timp ce extrema dreaptă s-a clasat pe locul al treilea cu aproximativ 140 de locuri.
„Însă, pentru mediile financiare o Adunare Naţională divizată în trei blocuri este scenariul negativ cel mai puţin grav”, consideră John Plassard, specialist pe investiţii la Mirabaud. Potrivit acestuia, într-o primă fază, pieţele financiare ar urma să fie liniştite, fiind posibil ca volatilitatea să crească, în cea de-a doua fază, din cauza riscurilor de blocaj politic.

Dileme pentru Macron

Preşedintele francez Emmanuel Macron va avea nevoie de timp pentru a examina rezultatele alegerilor legislative de duminică şi structura noii Adunări Naţionale înainte de a decide asupra guvernului care ar putea fi format, a anunţat duminică seara Palatul Elysee.
„În rolul său de garant al instituţiilor noastre, preşedintele se va asigura că alegerea suverană a poporului francez este respectată”, a precizat acesta, citat de mass-media internațională.
Palatul Elysee a mai precizat că va trebui să fie atins numărul de deputaţi necesar pentru o majoritate absolută, relatează BFMTV.
Acest mesaj a fost transmis după ce liderii Noului Front Popular (NFP), care reuneşte partidele de stânga și extremă-stânga, şi-au manifestat intenţia de a guverna pe baza rezultatelor alegerilor, care îi plasează ca prim grup parlamentar, dar departe de o majoritate absolută.
Această primă poziţie este în orice caz o surpriză în comparaţie cu sondajele din ultimele zile ale campaniei, care prevedeau că extrema dreaptă va ajunge pe prima poziţie şi chiar va avea şansa de a obţine majoritatea absolută, comentează EFE.
Prezenţa ridicată la vot a arătat că dizolvarea Adunării Naţionale a fost necesară, potrivit palatului prezidenţial.
Având în vedere rezultatul aşteptat al alegerilor, cu alianţa de centru a lui Macron pe locul al doilea, Palatul Elysee a explicat: „Tabăra de centru fusese declarată moartă: dar ea există, chiar şi după şapte ani la putere”.
Macron urmează să se deplaseze luni la Washington pentru a participa la summitul NATO care se va încheia joi.

Demisie anunțată

Premierul francez, Gabriel Attal, a anunţat duminică seara că îşi va prezenta demisia preşedintelui Emmanuel Macron luni dimineaţă, după alegerile legislative anticipate, adăugând că îşi va exercita funcţiile atâta timp cât va fi necesar.
Premierul a făcut aceste comentarii după ce coaliţia franceză de stânga Noul Front Popular a câştigat cele mai multe locuri în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor, dar fără a obţine majoritatea absolută în parlament, conform principalelor institute de sondare.

 Attal, care face parte din partidul Renaissance al preşedintelui Emmanuel Macron, a declarat după publicarea primelor proiecţii, că alianţa Ensemble (Împreună), condusă de Renaissance, nu are majoritate pentru a guverna. Tabăra guvernamentală a lui Attal va scădea probabil de la 245 de locuri la între 150 şi 180 din cele 577 de locuri din camera inferioară a parlamentului (Adunarea Naţională), devenind a doua forţă ca mărime după NFP, care ar urma să aibă între 172 şi 215 locuri.
Attal s-a declarat dispus să conducă guvernul interimar, având în vedere blocajul parlamentar şi apropierea Jocurilor Olimpice, şi este de aşteptat ca Macron să îi ceară premierului şi guvernului să rămână în funcţie temporar, până când va exista o majoritate pentru un nou guvern.
„Ţara noastră se confruntă cu o situaţie politică fără precedent şi se pregăteşte să primească lumea în câteva săptămâni”, a declarat Attal, referindu-se la Jocurile Olimpice de la Paris, care încep pe 26 iulie.
„Prin urmare, îmi voi asuma în mod evident funcţiile atâta timp cât datoria o va cere”, a adăugat el într-o declaraţie oficială după proiecţia mandatelor în noua Adunare Naţională, în care blocul macronist se situează pe locul al doilea, în spatele Noului Front Popular de stânga şi înaintea extremei drepte.
Macron l-a numit pe Attal în funcţia de prim-ministru în ianuarie. La vârsta de 34 de ani, el a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria modernă a Franţei. El era considerat foarte popular şi avea reputaţia de a fi capabil să discute probleme cu reprezentanţii altor tabere politice. Cu toate acestea, nu a reuşit să scape guvernul francez de problemele din parlament. De asemenea, Attal a condus campania pentru alegerile parlamentare.
Macron îşi propusese să obţină o majoritate absolută pentru forţele sale centriste din Adunarea Naţională în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, însă pariul său a eşuat. Cu toate acestea, tabăra sa a obţinut rezultate mai bune decât se aştepta, după ce s-a clasat pe locul al treilea în primul tur, în urmă cu o săptămână.
Premierul demisionar a declarat că aceste alegeri au evitat trei pericole majore care, în opinia sa, ameninţau ţara: o majoritate de extremă dreaptă, o majoritate a FNP cu o influenţă puternică a extremei stângi şi eliminarea mişcării politice macroniste.

Bucurie la nivel european

Înfrângerea anunţată a extremei drepte franceze în alegerile legislative a făcut Varşovia „fericită” şi va duce la „dezamăgire” în Rusia şi „uşurare” în Ucraina, a declarat duminică premierul polonez, Donald Tusk. O poziție similară au avut și alți lideri europeni.
„La Paris entuziasmul, la Moscova dezamăgirea, la Kiev uşurarea. Suficient pentru a fi fericit la Varşovia”, a scris fostul preşedinte al Consiliului European pe X, conform AFP.

 La începutul acestei luni, Tusk a avertizat cu privire la un „mare pericol” pentru Franţa şi Europa în urma victoriei extremei drepte în primul tur al alegerilor din Franţa. El a vorbit despre o „tendinţă periculoasă” şi despre temerea sa că „Franţa ar putea deveni în curând bolnavul Europei, condamnată la o confruntare între forţele radicale”.
De asemenea, premierul polonez a afirmat că „influenţa rusă” este prezentă în „multe partide radicale de dreapta din Europa”.
În fruntea unei largi coaliţii centriste şi proeuropene, Tusk a câştigat puterea în Polonia în faţa partidului naţionalist PiS în octombrie 2023.
O victorie categorică a Rassemblement National (RN, Adunarea Naţională) de extremă-dreapta, condusă în trecut de Marine Le Pen, ar fi ameninţat unitatea occidentală în faţa invaziei Rusiei în Ucraina.
Preşedintele RN, Jordan Bardella, a stabilit în special „linii roşii” privind trimiterea de „rachete cu rază lungă de acţiune sau echipamente militare” care ar putea „lovi direct în oraşele ruseşti”.
Emmanuel Macron este în favoarea utilizării armelor occidentale pentru a „neutraliza” obiectivele militare din Rusia care sunt folosite pentru a ataca Ucraina.

Democrație semi-prezidențială

Sistemul politic francez este un model de democrație semi-prezidențială, care combină elemente ale unui regim prezidențial cu elemente ale unui regim parlamentar. Acest sistem a fost instituționalizat prin Constituția din 1958, care a marcat începutul celei de-a Cincea Republici Franceze. În cadrul acestui sistem, există o relație complexă și echilibrată între Președintele Franței și Parlamentul Francez.Președintele Franței este ales prin vot direct de către cetățenii francezi pentru un mandat de cinci ani (quinquennat). Președintele are atribuții extinse, printre care:

-reprezintă unitatea națiunii și este garantul independenței naționale și al integrității teritoriale.

-numește prim-ministrul și, la propunerea acestuia, membrii Guvernului de la Paris;

-promulgă legile, convoacă și dizolvă Adunarea Națională, inițiază referendumurile;

-conduce politica externă și este comandantul suprem al forțelor armate.

Relații complexe

Parlamentul Francez este bicameral și constă din două camere:

Adunarea Națională: Camera inferioară, aleasă prin vot direct pentru un mandat de cinci ani. Are puterea de a vota legile și de a cenzura Guvernul, forțându-l să demisioneze.

Senatul: Camera superioară, aleasă indirect printr-un colegiu electoral pentru un mandat de șase ani. Senatul reprezintă interesele colectivităților teritoriale.Relația dintre Președintele Franței și Parlamentul Francez este marcată de un echilibru de puteri, dar și de unele tensiuni, în special în situații de coabitare, când președintele și majoritatea parlamentară provin din partide diferite. Principalele aspecte ale acestei relații includ:

Nominalizarea Prim-ministrului: Președintele numește prim-ministrul, dar acesta trebuie să aibă sprijinul Adunării Naționale. În cazul în care majoritatea parlamentară este adversă președintelui, acesta este obligat să numească un prim-ministru din rândul opoziției.

Promulgarea Legilor: Parlamentul adoptă legi, iar președintele le promulgă. Președintele poate cere o a doua lectură a legii, dar nu poate bloca definitiv adoptarea acesteia.

Dizolvarea Adunării Naționale: Președintele poate dizolva Adunarea Națională și convoca alegeri anticipate, dar nu poate face acest lucru mai mult de o dată pe an.

Moțiuni de cenzură: Adunarea Națională poate adopta moțiuni de cenzură împotriva Guvernului. Dacă o astfel de moțiune este adoptată, Guvernul trebuie să demisioneze.

Cohabitarea reprezintă o situație politică specifică în care președintele și prim-ministrul provin din partide politice diferite. În această situație, atribuțiile executive sunt împărțite, iar prim-ministrul, susținut de majoritatea parlamentară, capătă un rol mai proeminent în politica internă, în timp ce președintele se concentrează pe politica externă și apărare.

Sistemul politic francez este caracterizat printr-un echilibru delicat între puterile executive și legislative, cu un președinte care deține prerogative importante și un parlament care are capacitatea de a influența guvernarea și de a contrabalansa puterea prezidențială. Relația dintre președinte și parlament poate varia semnificativ în funcție de contextul politic și de majoritățile parlamentare.