Erdogan, pus la punct de justiția română

, , ,
 
Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia, în plină epocă Erdogan

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins cererea de extrădare a ziaristului turc Kamil Demirkaya pe motiv că, din probele administrate, a rezultat că autorităţile din Turcia au făcut acest demers în scopul urmăririi sau pedepsirii acestuia pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, se arată în motivarea instanţei, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit motivării CAB, Turcia nu a detaliat în ce au constat concret acţiunile pretins teroriste ale cetăţeanului turc, ci doar a prezentat probe generice.

Azil politic

CAB a respins în decembrie 2018 cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia “Zaman România”. Demirkaya a anunţat atunci că a cerut azil politic în România şi a susţinut că acuzaţiile care i se aduc de către autorităţile turce i se par “caraghioase”. El a explicat că, oficial, autorităţile din Turcia îl acuză de faptul că a avut pe telefon o aplicaţie (bylock), folosită de susţinătorii predicatorului Fethullah Gulen.

Un alt motiv pentru care Curtea de Apel a considerat că nu se impune extrădarea lui Demirkaya în Turcia este acela că bărbatul a formulat o cerere de azil în România, unde de altfel se află familia sa.

Motivul esenţial pentru care judecătorul a respins cererea Turciei este acela că instanţa vede “măsurile represive” ale sistemului turc faţă de persoanele suspectate de apartenenţă la mişcarea clericului Fethullah Gulen.

Drepturi încălcate

“Tot din înscrisurile existente la dosar rezultă numeroase aspecte din ţara de origine a persoanei solicitate legate de măsurile luate de autorităţi faţă de instituţiile şi persoanele considerate că ar susţine mişcarea lui Fethullah Gulen, considerată de autorităţi ca fiind o organizaţie teroristă, din pricina opoziţiei politice pe care guvernul a apreciat că ar exercita-o această organizaţie faţă de măsurile sale. Curtea reţine, de altfel, că autorităţile turce au prezentat constant măsurile luate împotriva acestei organizaţii, destituirile şi arestările operate în rândul militarilor, intelectualilor şi funcţionarilor statului sub acuzaţia de apartenenţă sau simpatizare cu mişcarea lui Fethullah Gulen, numărul acestor arestări, aşa cum rezultă şi din înscrisurile depuse la acest dosar de către persoana solicitată, aspecte care de asemenea nu pot fi ignorate”, se precizează în motivare.

În egală măsură, notează instanţa, “nu pot fi ignorate împrejurarea că autorităţile turce au suspendat aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pe durata stării de urgenţă şi nici faptul că aceste măsuri represive continuă în prezent, iar autorităţile prezintă în mod constant, prin rapoarte săptămânale, numărul persoanelor simpatizante ale acestei mişcări care au fost arestate preventiv”.

“Curtea apreciază ca fiind relevante aspectele relatate de cei doi martori audiaţi în cauză cu privire la situaţia actuală din Turcia, cu privire la arestarea şi urmărirea unui număr impresionant de ziarişti, la închiderea unor publicaţii, dar şi la tratamentul la care sunt supuşi ziariştii care au fost arestaţi preventiv sau condamnaţi. Toate aceste probe îndreptăţesc instanţa să considere că în cauză se poate stabili într-o măsură rezonabilă că extrădarea cetăţeanului turc este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, împrejurare care face ca în cauză să fie incident un motiv obligatoriu de refuz al extrădării”, conchide judecătorul CAB.

15 minute

Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a respins, în 14 decembrie 2018, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia “Zaman România”.

Decizia a fost luată atunci după aproximativ un sfert de oră de deliberări, având în vedere că şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se opunea extrădării jurnalistului. Instanţa a respins cererea pe motiv că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădarea lui Kamil Demirkaya.

Procurorul de şedinţă a explicat la acea dată că Demirkaya este urmărit în Turcia în baza unui mandat de arestare emis în 2017, sub acuzaţia că ar fi membru al unei grupări teroriste înarmate, însă a precizat că acesta nu este urmărit prin intermediul Interpol.

“Constatăm faptul că cetăţeanul turc Kamil Demirkaya a intrat în România în anul 2018 şi are prelungit dreptul de şedere până în noiembrie 2019. Din adresa emisă de IGPR, a rezultat că cetăţeanul turc nu este urmărit prin Interpol, deoarece secretariatul general Interpol a interzis folosirea instituţiei în legătură cu orice problemă legată de lovitura de stat din anul 2016 din Turcia, deoarece Interpol nu poate interveni în probleme cu caracter militar, religios sau ideologic. Examinând conţinutul cererii de extrădare şi documentele anexate, se constată că se solicită extrădarea pentru motive ideologice sau politice, ce contravin regulilor din convenţia de extrădare, fiind incident motivul de respingere a extrădării. Solicităm respingerea cererii formulate de Turcia”, declara, în sala de judecată, procurorul, conform mass-media de la București.

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Gülen, răspuns pentru Erdogan

Considerat cel mai puternic opozant al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, predicatorul Fethullah Gulen, a publicat un articol editorial în ziarul franez Le Monde în care îl acuză pe liderul turc de distrugerea democrației. “Este adevărat, se întâmpla la începutul anilor 2000, când AKP (Partidul dreptății și dezvoltării) a implementat mai multe reforme în conformitate cu standardele democratice din Uniunea Europeană și a îmbunătățit astfel imaginea țării, la capitolul respectării drepturilor omului” a afirmat acesta.

“Tot procesul a fost blocat ulterior, în jurul anului 2011, după cea de-a treia victorie electorală a premierului de atunci, astăzi președintele republicii, Recep Tayyip Erdogan, care a schimbat complet direcția” a mai precizat Gulen.

Trădarea lui Erdogan

“Valorile islamice nu sunt cauza eșecului democrației în Turcia, ci trădarea lor. Unii ar putea fi tentați să prezinte Turcia de sub Erdogan ca pe un exemplu negativ, ca să demnstreze o incompatibilitate între valorile democratice și cele islamice. Însă, regimul lui Erdogan reprezintă o trădare totală a principalelor valori islamice” mai arată autorul în editorial.

“Într-o astfel de societate, tentativele de omogenizare a populației nu sunt numai neproductive, dar mai ales pot să distrugă libertatea. Nici o formă de guvernare și nici o grupare, majoritară sau minoritară nu trebuie să le domine pe celelalte – este singura soluție viabilă pentru un popor atât de divers. Același lucru este valabil și pentru Siria și alte țări vecine. Turcii sunt în proporție de 99% musulmani, această majoritate este în mod surprinzător foarte eterogenă, oamenii aderând diferite ideologii și identificâdu-se ca aleviţi, turci, kurzi sau alte etnii” mai precizează Fethullah Gulen.

Cine este Fethullah Gülen?

Gülen este acuzat de președintele turc Recep Tayyip Erdogan de organizarea tentativei de lovitură de stat militară produsă în Turcia în iulie 2016, acuzații pe care clericul le neagă vehement. El a fost cândva aliatul politic lui Erdogan, însă din 1999 el se află în Statele Unite, acesta fiind acuzat de trădare în țara sa. Clericul musulman este liderul unei mișcări sociale cunoscută sub numele de Mișcarea Gulen/Hizmet, care a devenit un fenomen semnificativ în Turcia și pe plan internațional. (M.B.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *