Erdogan, presiuni geopolitice la adresa SUA

de | sept. 25, 2024 | Știri | 0 comentarii

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri „unilaterale” care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung. Tensiuni vechi Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate […]

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri „unilaterale” care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung.

Tensiuni vechi

Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate de mai multe chestiuni, începând cu diferenţe între politicile din estul Mediteranei, Siria şi Gaza, şi mergând până la achiziţia de către Turcia a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400, care a atras sancţiunile americane şi a dus la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35, în 2019.
Ulterior, Turcia a încercat să cumpere 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 şi 79 de seturi pentru modernizare din Statele Unite. Acordul a fost aprobat numai după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, moment care a marcat şi o dezgheţare a relaţiilor cu Washingtonul.
Turcia şi SUA au un obiectiv comun pe termen lung de creştere a comerţului bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, de la 30 de miliarde în 2023.
Cu ocazia unei vizite la New York pentru participarea la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a afirmat în faţa unor oameni de afaceri turci şi americani că el crede în posibilitatea atingerii obiectivului menţionat, însă cooperarea cu SUA în domeniul industriei de apărare nu şi-a atins nici pe departe potenţialul, din cauza sancţiunilor încă în vigoare.

Acuzații recirpoce

„De aceea, trebuie renunţat la măsuri unilaterale, cum ar fi tarifele suplimentare în domeniile fierului, oţelului şi aluminiului, anchetele şi sancţiunile CAATSA”, a spus luni preşedintele turc, referindu-se la legea americană pentru contracararea prin sancţiuni a adversarilor (Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act).
„Sper că am deschis un capitol nou cu proiectul de modernizare a F-16 şi ne aşteptăm la eliminarea permanentă a restricţiilor la export în acest domeniu”, a adăugat el.
Liderul de la Ankara a mai afirmat că Turcia este avantajoasă pentru lanţurile de aprovizionare şi a menţionat ca exemplu cooperarea în producţia şi achiziţia de muniţie de calibrul 155 mm, un tip de obuze important în războiul dintre Rusia şi Ucraina.
Washingtonul a sancţionat de asemenea mai multe persoane fizice şi companii turce pentru nerespectarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Deşi sprijină Ucraina, Turcia se opune acestor măsuri, susţinând totodată că nu vor fi ocolite pe teritoriul său.
În afară de F-16, turcii şi-au manifestat interesul şi pentru avioanele Eurofighter Typhoon din Germania, Regatul Unit şi Spania, însă au fost nemulţumiţi de lipsa de progrese cauzată de reticenţa Berlinului.
Luni, Erdogan s-a întâlnit la New York cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunţat cancelaria prezidenţială, care a comunicat că preşedintele a transmis disponibilitatea Turciei de a ameliora cooperarea în toate domeniile şi de a valorifica oportunităţile comune în avantajul ambelor părţi.

Exemplu norvegian

Norvegia a anunţat anterior ridicarea restricţiilor impuse în 2019 la exportul de materiale militare către Turcia, stat cu care este aliat în NATO.
Într-un comunicat emis recent, Ministerul de Externe de la Oslo a informat că licenţele pentru exportul de echipamente militare şi de produse cu dublă utilizare către Turcia pot fi solicitate din nou în condiţii normale. Toate cererile de licenţe vor fi analizate în mod individual şi amănunţit, a precizat ministerul.
Ministrul de externe turc Hakan Fidan şi-a exprimat satisfacţia faţă de ridicarea restricţiilor. ‘Astfel de restricţii nu corespund spiritului Alianţei’, a scris un purtător de cuvânt al ministerului pe platforma X.
Norvegia a decis în toamna lui 2019 să suspende pe termen nelimitat procesarea cererilor noi de exporturi de arme către Turcia.
Oslo şi-a motivat decizia prin incursiunea de atunci a trupelor turce în nordul Siriei. Alte ţări europene au avut reacţii similare la ofensiva turcă împotriva miliţiilor kurde YPG în Siria.

Amenințarea BRICS

Turcia a depus în mod oficial cerere de aderare la BRICS, prin care Ankara încearcă să-şi redeseneze rolul pe scena internaţională, printr-o diversificare a relaţiilor, cu scopul de a fi mai puţin dependentă de Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite. Interesul autorităților de la Ankara nu este nou, însă a devenit oficial.

Grupul BRICS+ este o coaliţie economică din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. Organizația pledează în favoarea unei reaşezări a instituţiilor internaţionale care să reflecte emergenţa unor noi puteri.

Egiptul, Emiratele Arabe Unite (EAU), Etiopia şi Iranul au aderat în mod oficial la această organizaţie anul acesta.

În cazul în care cererea îi este acceptată, Turcia urmează să fie primul stat membru NATO în BRICS, în contextul în care relaţiile cu Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) sunt tot mai tensionate.

Este vorba despre relaţiile Turciei cu Rusia în perspectiva Războiului din Ucraina şi susţinerea Washingtonului şi Bruxellesului a Israelului în perspectiva Războiului din Fâşia Gaza.

Procesul de aderare al Turciei la UE este blocat de o vreme.

În contextul în care jumătate dintre schimburile Turciei au loc cu Europa, Ankara vrea să profite de poziţia strategică a ţării, între Asia şi Europa.

Procesul aderării la BRICS este complex, iar cererea turcă ar urma să fie discutată la viitorul summit BRICS, în octombrie.

Divergențe multiple

Divergențele dintre Statele Unite și Turcia sunt multiple și au evoluat în special în ultimul deceniu, influențând relațiile politice și militare dintre cele două țări.

În 2017, Turcia a achiziționat sistemul de apărare aeriană S-400 din Rusia, provocând o reacție puternică din partea Statelor Unite și a NATO. Washingtonul a argumentat că acest sistem rusesc ar putea compromite tehnologia avioanelor F-35 și ar putea expune vulnerabilități strategice NATO.

SUA a exclus Turcia din programul F-35 și a impus sancțiuni în baza Legii CAATSA (Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act), restricționând accesul Turciei la anumite tehnologii și echipamente militare americane.

În cadrul conflictului din Siria, SUA a sprijinit forțele kurde (YPG), considerate esențiale în lupta împotriva ISIS. Turcia vede YPG ca o extensie a PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), un grup pe care îl consideră terorist. Acest sprijin american pentru kurzi a creat o ruptură semnificativă între cele două țări, având în vedere preocupările Turciei cu privire la securitatea sa națională.

Sub conducerea președintelui Recep Tayyip Erdoğan, Turcia a luat măsuri autoritare, inclusiv arestări în masă după tentativa de lovitură de stat din 2016. SUA și alte țări occidentale au criticat aceste acțiuni, ceea ce a dus la deteriorarea relațiilor. În același timp, Turcia a acuzat SUA că oferă protecție clericului Fethullah Gülen, pe care Erdoğan îl consideră responsabil pentru organizarea tentativei de lovitură de stat.

Turcia și SUA au avut diferențe și în privința politicilor energetice și a relațiilor regionale, în special legate de Estul Mediteranei, unde Turcia a fost implicată în dispute legate de explorarea gazelor naturale, în opoziție cu Grecia și Cipru, sprijinite de SUA și UE.

Condiții americane

Există discuții și o dinamică în schimbare în relațiile bilaterale, însă ridicarea sancțiunilor va depinde de câțiva factori, considerați importanți de partea americană.

Statele Unite au cerut explicit ca Turcia să renunțe la sistemele S-400 pentru a relua cooperarea militară la nivel complet. Fără acest pas, este puțin probabil ca sancțiunile să fie ridicate.

Recent, au existat semnale că ambele părți încearcă să detensioneze relațiile. Dacă Turcia și SUA ajung la un compromis politic, inclusiv pe tema S-400 și a altor probleme sensibile, este posibil ca sancțiunile să fie relaxate.

Având în vedere importanța Turciei ca membru NATO, mai ales într-o regiune volatilă, precum și tensiunile în relațiile SUA cu Rusia și China, există o presiune pe ambele părți să găsească o soluție. Totuși, orice ridicare a sancțiunilor va fi condiționată de pașii pe care Turcia îi face în conformitate cu cerințele SUA.

Ridicarea sancțiunilor americane privind achizițiile de armament depinde în mare parte de deciziile Turciei și de evoluția generală a relațiilor dintre cele două țări, în special pe temele sensibile din punct de vedere geopolitic și militar.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri